4,181 matches
-
de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea părților de propoziție. Comportamentul structurilor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea părților de propoziție. Comportamentul structurilor cu verbe impersonale dovedește că avem
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
celelalte cazuri subordonarea este realizată prin aderență față de regentul verbal și prin acord, când e posibil, cu regentul nominal. Mijloacele de exprimare comune celor patru tipuri ale dublului subordonat simultan distinse după partea de propoziție la care se referă (subiect, complement direct, indirect, de agent) sunt substantivele, adjectivele și verbele la gerunziu toate fără prepoziții. Tipurile referitoare la subiect și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exprimare comune celor patru tipuri ale dublului subordonat simultan distinse după partea de propoziție la care se referă (subiect, complement direct, indirect, de agent) sunt substantivele, adjectivele și verbele la gerunziu toate fără prepoziții. Tipurile referitoare la subiect și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct sau la subiectul unor verbe pasive și reflexive: adjectivele cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la gerunziu toate fără prepoziții. Tipurile referitoare la subiect și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct sau la subiectul unor verbe pasive și reflexive: adjectivele cu prepoziții, substantive cu prepoziții ca pentru sau contra , verbele la infinitiv sau verbele la gerunziu construite cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de dependență a dublului subordonat simultan față de verbul însoțit se disting două situații: * situații în care dependența de verb e foarte slabă, întrucât verbul indică doar acțiunea în cursul căreia se manifestă o anumită caracteristică a subiectului sau a unui complement; în aceste situații dublul subordonat simultan nu are nuanțe circumstanțiale - Vara trece-așa sfântă și clară. * situații în care caracterizarea numelui în momentul acțiunii are legătură cu modul de desfășurare a acestei acțiuni. În aceste situații dublul subordonat simultan are
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
așa lăfăită.)”. Ea are aceeași termeni regenți (Să te simți neliber, mic, să vezi marile aspirați că-s reduse la nimic). Altfel spus, propoziția dublu subordonată simultan exprimă o acțiune simultană cu acțiunea regentei, referitoare în același timp la subiectul, complementul direct sau complementul indirect al regentei: a) cu referire la subiectul regentei: Am luat un soldat care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are aceeași termeni regenți (Să te simți neliber, mic, să vezi marile aspirați că-s reduse la nimic). Altfel spus, propoziția dublu subordonată simultan exprimă o acțiune simultană cu acțiunea regentei, referitoare în același timp la subiectul, complementul direct sau complementul indirect al regentei: a) cu referire la subiectul regentei: Am luat un soldat care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe altul, cum ocolesc
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe altul, cum ocolesc prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste spre gura minei. b) cu referire la complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste spre gura minei. b) cu referire la complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram fericita lor receptivitate. Ion se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția dublu subordonată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acțiunea și tot ce ține de acestea ca în exemplul următor: Asistenta șefă (subiectul) trebuie să vaccineze toți copii (acțiune) din pavilionul 2 mâine dimineață de la ora 8 la 10 (detalii). Atunci când folosim diateza pasivă și inversăm procedeul subiect predicat complement, scrisul devine lipsit de viață. Cu diateza activă ne putem atinge direct scopul folosind cuvinte puține și verbe de acțiune. Cu alte cuvinte, să scoatem la lumină diateza activă. Tonul trebuie să fie... Un alt aspect important al comunicării este
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
enunț "ca și cum" funcția lui ar fi una informativă, chiar și atunci cînd ea nu este decît parțială. Să analizăm evoluția dinamismul comunicativ din prima frază a cuvîntului înainte. Prin "Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție" ni se permite identificarea complementului circumstanțial ca temă proprie și numele predicativ "semestrial" ca remă proprie (ansamblul alcătuind partea rematică a frazei); în acest context, considerăm că adverbul "semestrial" aduce mai multe informații decît ediția (referent presupus a fi cunoscut de către cititorii care au avut
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vedem cum se pot rezolva problemele, dar nu mai vedem cum și de ce sunt ele puse. Asta ne arată că logica nu este suficientă; că Știința demonstrației nu este toată Știința și că intuiția trebuie să-și conserve rolul de complement, era să spun de contragreutate sau de antidot al logicii. Am avut deja ocazia să insist asupra locului pe care trebuie să-l păstreze intuiția în învățământul științelor matematice. Fără ea, spiritele tinere nu ar ști să se inițieze în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din nou subliniat mai tîrziu: "nemaivorbind" indică un subiect personal și exprimă o opinie. "Mi-am imaginat întotdeauna un înger drept..." subliniază și mai puternic faptul că este vorba de o părere personală. Modul în care este prezentat un obiect/complement aduce informații despre complementul respectiv și despre focalizator. Aceste două descrieri aduc mai multe informații despre FP ("eu") decît despre complemente, mai multe date despre modul în care complementele experiază natura c) sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tîrziu: "nemaivorbind" indică un subiect personal și exprimă o opinie. "Mi-am imaginat întotdeauna un înger drept..." subliniază și mai puternic faptul că este vorba de o părere personală. Modul în care este prezentat un obiect/complement aduce informații despre complementul respectiv și despre focalizator. Aceste două descrieri aduc mai multe informații despre FP ("eu") decît despre complemente, mai multe date despre modul în care complementele experiază natura c) sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau despre paradis. Nu contează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
subliniază și mai puternic faptul că este vorba de o părere personală. Modul în care este prezentat un obiect/complement aduce informații despre complementul respectiv și despre focalizator. Aceste două descrieri aduc mai multe informații despre FP ("eu") decît despre complemente, mai multe date despre modul în care complementele experiază natura c) sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau despre paradis. Nu contează în acest caz dacă complementul există în realitate sau este numai o parte a unei fabule sau
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de o părere personală. Modul în care este prezentat un obiect/complement aduce informații despre complementul respectiv și despre focalizator. Aceste două descrieri aduc mai multe informații despre FP ("eu") decît despre complemente, mai multe date despre modul în care complementele experiază natura c) sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau despre paradis. Nu contează în acest caz dacă complementul există în realitate sau este numai o parte a unei fabule sau o fantezie creată de un personaj sau obiect
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Aceste două descrieri aduc mai multe informații despre FP ("eu") decît despre complemente, mai multe date despre modul în care complementele experiază natura c) sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau despre paradis. Nu contează în acest caz dacă complementul există în realitate sau este numai o parte a unei fabule sau o fantezie creată de un personaj sau obiect fictiv. Comparația cu complementul la care s-a făcut referire în analiza de mai sus motivează interpretarea dată de FP
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau despre paradis. Nu contează în acest caz dacă complementul există în realitate sau este numai o parte a unei fabule sau o fantezie creată de un personaj sau obiect fictiv. Comparația cu complementul la care s-a făcut referire în analiza de mai sus motivează interpretarea dată de FP ("eu") în ambele fragmente. Structura internă a descrierilor aduce destule indicii despre gradul în care FP ("eul") este diferit sau asemanător. Aceste două exemple
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o altă formulare, două obiecte și un proces. Din punct de vedere lingvistic, ar fi posibil să formulăm această unitate în felul următor: două componente nominale și o componentă verbală. Structura propoziției de bază ar fi, deci, următoarea: subiect predicat complement (direct) unde atît subiectul cît și complementul (direct) trebuie să fie actori, agenți ai acțiunii. În concordanță cu acest al treilea criteriu, doar acele segmente ale textului care pot fi prezentate printr-o astfel de propoziție de bază ar constitui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
proces. Din punct de vedere lingvistic, ar fi posibil să formulăm această unitate în felul următor: două componente nominale și o componentă verbală. Structura propoziției de bază ar fi, deci, următoarea: subiect predicat complement (direct) unde atît subiectul cît și complementul (direct) trebuie să fie actori, agenți ai acțiunii. În concordanță cu acest al treilea criteriu, doar acele segmente ale textului care pot fi prezentate printr-o astfel de propoziție de bază ar constitui un eveniment funcțional. Să comparăm următoarele segmente
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
treburile gospodăriei fuseseră prea extenuante, așa că pur și simplu nu se putea concentra. k) John ucide o muscă. l) John ucide o femeie. După criteriile lui Hendricks, propoziției i) îi lipsește o componentă. Există un subiect, un predicat și un complement direct, dar această ultimă componentă (o scrisoare) nu este un actor. Indispensabila confruntare este, deci, imposibilă. În mod similar, propoziția de început a povestirii lui Aptekar are doar un singur subiect. Însă scrierea unei scrisori este o activitate care presupune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în relația dintre John și un alt actor / alt grup de actori. Propozițiile k) și l) au comune subiectul și predicatul; ambele propoziții pot furniza aceeași cantitate de informație în legătură cu pornirile personajului respectiv, însă diferențele sînt evidente. În plus, natura complementului direct nu ne poate oferi soluția de una singură. Și, mai mult, acceptarea muștei și, respectiv, a femeii, ca actori, depinde de context. Ar fi posibil să ne imaginăm o fabulă în care John este în permanență confruntat cu o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]