1,827 matches
-
accent pe oprirea fumatului, controlul ponderal și al tensiunii arteriale, ameliorarea profilului lipidic prin modificarea dietei și promovarea unui stil de viață sănătos, asociat unei terapii comportamentale care să ducă la o motivație adecvată și, în consecință, la o bună complianță la tratament. Terapia farmacologică aplicată este complexă și adresată multifactorial: antitrombotică prin agenți antiagreganți, anticoagulanți și trombolitice, antiischemică prin betablocanți, nitrați, antiremodelare prin IECA, de reechilibrare metabolică prin control glicemic strict și controlul dislipidemiei prin statine, care par să prezinte
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
1960-1990 este de scădere în timp, dar nu și pentru România și Bulgaria unde cifrele depășesc media. Cifre peste 7,5 sunt considerate ca indicatoare pentru o incidență excesivă. Programele de screening citologic au debutat în 1960 dar lipsa de complianță și repetarea insuficient de frecventă a examenelor (numai, odată la 5 ani) au întârziat să evidențieze eficiența lor. După 1990 au apărut noi recomandări, examenele repetându-se mult mai frecvent (în funcție de vârstă), iar programele de screening au ajuns să cuprindă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
5% la 5 ani. În țările UE-25 se observă o tendință netă de declin a incidenței cancerului de col, mai evidentă în țările scandinave unde programul de screening a început încă din anii 1960-1970 și s-a bucurat de o complianță bună. Totuși, în Finlanda, de exemplu, după un start remarcabil, tendința s-a inversat. Sunt și țări unde se semnalează o creștere a incidenței în generații succesive, mai ales la femeile tinere (sub 40 ani). Spania și Slovenia raportează această
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
acest screening dublu poate da rezultate bune chiar dacă este rar efectuat, la 2-3 ani și nu anual;- beneficiul screening-ului anual este nesemnificativ (în raport cu screening-ul la 2-3 ani) dar este însoțit de un cost mult mai ridicat și de lipsa de complianță;- toate femeile cu ASCH trebuie urmărite prin examene ginecologice complementare, inclusiv colposcopie +/- biopsie;- istoria naturală a leziunilor minore este greu de prevăzut numai prin argumente citologice și nici virusologia nu aduce precizări. Proporția care regresează dintre aceste leziuni este mare
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. BIOMARKERI MOLECULARI PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE PROGRESIE În țările unde citologia este de bună calitate, cea mai bună opțiune pentru sporirea sensibilității este screening-ul virusologic ca prim criteriu pentru triaj urmând ca pacientele pozitive pentru HPV ADN să
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. 7. VACCINURI HPV DE A DOUA GENERAȚIE Generația viitoare de vaccinuri HPV va trebui să protejeze împotriva infecției cu un spectru mai larg de genotipuri cu risc înalt (vaccinuri polivalente) și să aibă un anumit efect terapeutic. Includerea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. În concluzie, deși dependent de o infrastructură costisitoare, avantajele importante ale screening-ului virusologic promit implementarea și ieftinirea lui în viitorul apropiat. Aceste avantaje sunt: - sensibilitate și valoare predictiv negativă înaltă; - specificitate și valoare predictiv pozitivă modestă; - posibilitatea lărgirii
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
1960-1990 este de scădere în timp, dar nu și pentru România și Bulgaria unde cifrele depășesc media. Cifre peste 7,5 sunt considerate ca indicatoare pentru o incidență excesivă. Programele de screening citologic au debutat în 1960 dar lipsa de complianță și repetarea insuficient de frecventă a examenelor (numai, odată la 5 ani) au întârziat să evidențieze eficiența lor. După 1990 au apărut noi recomandări, examenele repetându-se mult mai frecvent (în funcție de vârstă), iar programele de screening au ajuns să cuprindă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
5% la 5 ani. În țările UE-25 se observă o tendință netă de declin a incidenței cancerului de col, mai evidentă în țările scandinave unde programul de screening a început încă din anii 1960-1970 și s-a bucurat de o complianță bună. Totuși, în Finlanda, de exemplu, după un start remarcabil, tendința s-a inversat. Sunt și țări unde se semnalează o creștere a incidenței în generații succesive, mai ales la femeile tinere (sub 40 ani). Spania și Slovenia raportează această
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
acest screening dublu poate da rezultate bune chiar dacă este rar efectuat, la 2-3 ani și nu anual; - beneficiul screening-ului anual este nesemnificativ (în raport cu screening-ul la 2-3 ani) dar este însoțit de un cost mult mai ridicat și de lipsa de complianță; - toate femeile cu ASCH trebuie urmărite prin examene ginecologice complementare, inclusiv colposcopie +/- biopsie; - istoria naturală a leziunilor minore este greu de prevăzut numai prin argumente citologice și nici virusologia nu aduce precizări. Proporția care regresează dintre aceste leziuni este mare
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. BIOMARKERI MOLECULARI PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE PROGRESIE În țările unde citologia este de bună calitate, cea mai bună opțiune pentru sporirea sensibilității este screening-ul virusologic ca prim criteriu pentru triaj urmând ca pacientele pozitive pentru HPV ADN să
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. 7. VACCINURI HPV DE A DOUA GENERAȚIE Generația viitoare de vaccinuri HPV va trebui să protejeze împotriva infecției cu un spectru mai larg de genotipuri cu risc înalt (vaccinuri polivalente) și să aibă un anumit efect terapeutic. Includerea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. În concluzie, deși dependent de o infrastructură costisitoare, avantajele importante ale screening-ului virusologic promit implementarea și ieftinirea lui în viitorul apropiat. Aceste avantaje sunt: - sensibilitate și valoare predictiv negativă înaltă; - specificitate și valoare predictiv pozitivă modestă; - posibilitatea lărgirii
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
rar. Pacienții diabetici hipertensivi prezintă mai multe caracteristici clinice specifice, dintre care cele mai importante sunt: creșterea diferenței dintre TA sistolică și diastolică (pulsul presiunii), hipertensiunea nocturnă și hipotensiunea ortostatică. Creșterea pulsului presiunii arteriale este un indicator fiabil al scăderii complianței arteriale și este crescut în special la pacienții diabetici și la vârstnici. Într-o meta-analiză a trei studii populaționale importante s-a constatat că o creștere cu 10 mm Hg a pulsului presiunii corespunde cu mărirea cu 20% a riscului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
că IRC apare de regulă pe fondul unei evoluții îndelungate a diabetului zaharat și al unor comorbidități importante. În ultimii ani au fost finalizate două studii importante, care tind să demonstreze că o informare adecvată a pacienților, începută precoce, ameliorează complianța acestora. În primul dintre aceste studii a fost aplicat pacienților un chestionar bazat pe recomandările NKF-DOQI (National Kidney Foundation-Dialysis Outcomes Quality Initiative) [101]; analiza răspunsurilor a demonstrat că transmiterea către pacienți a unor informații bine structurate cu privire la boală și la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pacienților un chestionar bazat pe recomandările NKF-DOQI (National Kidney Foundation-Dialysis Outcomes Quality Initiative) [101]; analiza răspunsurilor a demonstrat că transmiterea către pacienți a unor informații bine structurate cu privire la boală și la perspectivele terapeutice a fost asociată cu ameliorarea ratei de complianță și cu dorința de a contribui la succesul terapiei, în vederea creșterii calității propriei vieți. Al doilea studiu, bazat pe aceleași recomandări, a demonstrat pe de o parte marea dorință a pacienților de a primi informații detaliate cu privire la boala lor, în vederea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
s-a înregistrat o scădere a proteinuriei cu o medie de 15%. b) Problemele legate de dieta hipoproteică la pacienții diabetici Principalele probleme legate de prescripția dietelor hipoproteice, în special la pacienții diabetici, sunt riscul apariției denutriției și dificultatea obținerii complianței (aderenței) pacienților față de acest tip de dietă. În general, denutriția (malnutriția proteică) apare la un aport dietetic de proteine mai mic de 0,6g/kgc/zi (rația de ”securitate“ proteică), în ciuda creșterii compensatorii a aportului caloric pe seama hidraților de carbon
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de timp, este probabil cea mai frecventă dintre probleme de urmărire pe termen lung a pacienților. Această complicație poate fi prevenită fie prin monitorizarea frecventă al Cl total (peritoneal + renal restant), fie prin prescrierea maximală a DP de la început. Scăderea complianței pacientului Această tendință se manifestă de obicei prin apariția manifestărilor clinice de sindrom uremic, în ciuda unor valori măsurate ale Clp și total adecvate; acest aparent paradox se explică prin faptul că la domiciliu pacientul nu își efectuează toate schimburile sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
doze de dializă adecvate, care să mențină pacientul în limitele greutății sale „uscate”. Individualizarea prescripției dietetice. Acesta este un obiectiv de importanță majoră, în special în cazul pacienților diabetici aflați în primele luni după inițierea dializei (mai ales HD), deoarece complianța pacientului la o dietă cu restricții multiple este dificil de obținut și de menținut. Individualizarea dietei se face în urma unei anamneze nutriționale atente și amănunțite, urmată de menținerea contactului permanent (feed-back informațional) cu pacientul, printr-un membru al echipei special
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
îl oferă. Administrarea se face odată cu mesele, pentru a maximiza legarea fosfatului. Cei mai frecvent utilizați compuși ai Ca sunt carbonatul și acetatul , rata de legare fiind de două ori mai mare pentru acetat. Dozajul trebuie individualizat în funcție de nivelul fosfatemiei, complianța la dietă și nivelul calcemiei pacientului, dozele medii inițiale fiind de 2,3g de acetat (600mg Ca elementar), respectiv de 6g de carbonat (1,5 g de Ca elementar). Creșterea ulterioară a dozelor se poate face până la dublarea acestora, cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
polipragmazie, iatrogenie. Medicul geriatru devine gestionarul principal al tuturor comorbidităților, organizează planurile terapeutice pentru a obține cele mai bune rezultate cu cele mai simple scheme, care să aibă cele mai puține efecte secundare și care să asigure cea mai bună complianță terapeutică din partea pacientului. Necesitatea asigurării unei îmbătrâniri reușite și a unei calități a vieții corespunzătoare așteptărilor vârstnicului decurge din creșterea speranței de viață. În țările dezvoltate economic, speranța de viață pentru persoanele de peste 65 de ani este de 16 ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
preveni polifarmacia și iatrogenia;inițiază consultațiile interclinice, atunci când sunt necesare; primește rezultatele și integrează diagnosticele și tratamentele recomandate în planul terapeutic general al pacientului;interacționează pozitiv cu pacientul și membrii familiei acestuia;controlează periodic rezultatele planului terapeutic, asigurându-se de complianța pacientului. 42.5. Prescrierea rețetei Pentru mulți medici reprezintă etapa finală a consultației - pentru cardiologul geriatric reprezintă o provocare de a reuși să genereze o asociere de medicamente care să îndeplinească următoarele cerințe:să respecte ghidurile terapeutice în ceea ce privește boala cardiovasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
existente în cursul procesului de îmbătrânire;să țină cont și de celelalte droguri prescrise pentru afecțiunile concomitente pentru a evita iatrogenia;să țină cont de posibilitățile fizice, psihologice și financiare ale pacientului în cumpărarea rețetei. Scopul consultației cardiologice este asigurarea complianței terapeutice pe termen lung, atât în ceea ce privește respectarea rețetei, cât și în ceea ce privește respectarea metodelor non-farmacologice. Un sprijin real în acest sens îl reprezintă cooptarea echipei multidisciplinare.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
să conțină cât mai puține medicamente, cu cât mai puține prize/zi, accesibile financiar, care să aibă un raport risc/beneficiu în favoarea beneficiului și care să acopere toate cerințele patologiei existente. Educația pacientului trece pe primul plan deoarece reprezintă cheia complianței terapeutice care, la rândul său, reprezintă baza succesului tratamentelor de lungă durată, specifice bolilor cardiovasculare cronice. Realizarea planului terapeutic se va face pornind de la două elemente fundamentale: componenta nefarmacologică și cea medicamentoasă. 43.1. Metodele nefarmacologice Sunt unanim cunoscute, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Irina Crăcană () [Corola-publishinghouse/Science/91960_a_92455]
-
efectueze, trebuie realizată cu ajutorul unui kineto- terapeut cu experiență în domeniul cardiologiei geriatrice. Realizarea unui astfel de plan de activități fizice se realizează în colaborare cu vârstnicul, având grijă ca propunerile făcute să-i facă plăcere, pentru a se asigura complianța terapeutică. Păstrarea unei atitudini „protective”, de încurajare a sedentarismului (eventual sugerată de familie și aprobată de medic) și imobilizării prelungite reprezintă o greșeală gravă, întâlnită frecvent în practica de zi cu zi a medicului cardiolog și a medicului de familie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Irina Crăcană () [Corola-publishinghouse/Science/91960_a_92455]