883 matches
-
cunoștințe, capacități, deprinderi), semnificând mobilizarea însăși a acestora (savoir mobilizer), în actul comunicării. Dezvoltarea competenței de comunicare, constând în integrarea competenței lingvistice, sociolingvistice și pragmatice în activități de producere și receptare de sens, se realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei; de integrare, reprezentând nivelul formării capacității de transfer a cunoștințelor teoretice și abilităților practice în situații comunicaționale autentice, complexe; Formarea competenței de comunicare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se fundează "tipologic pe înțelegerea aristotelică a raporturilor dintre act și formă". De aici rezultă diferența primordială dintre Răsărit și Occident. Virtualității Răsăritului, a posibilității de manifestare a "lăuntricului" i se contrapune actualizarea Occidentului, a exprimării urgente a exteriorității 5. Comprehensiunea rolului preeminent al Ecclesiei constituie un exemplu semnificativ al raportului dintre virtualizare și actualizare: dacă în Răsărit, Biserica, "organism spiritual viu" dispune de nenumărate oportunități latente pe care nu le actualizează decât în cazuri extreme, reprezentând "scăderi" "explicitarea dogmei e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești). Astfel, teologul român repune în discuție o problemă esențială care vizează raportul dintre sobor; sobor ecumenic și ecumenicitate. Pentru o mai bună comprehensiune a ecumenicității, George Racoveanu își fundamentează întregul său demers hermeneutic pe o analiză riguroasă a unor fapte esențiale pentru a reliefa trăsăturile prin care se caracterizează ecumenicitatea unui sinod: prin numărul episcopilor participanți; prin reprezentarea lor la sinod; prin proporția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții. Astfel, există un singur Adevăr, secundum fidem, cel secundum rationem fiind iluzoriu. Dacă comprehensiunea ar fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a morții. Astfel, există un singur Adevăr, secundum fidem, cel secundum rationem fiind iluzoriu. Dacă comprehensiunea ar fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au puterile și energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice. Prin urmare, miza acestei lucrări este una majoră: să fundamenteze această nouă disciplină și să justifice existența ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Târziu" reușește să surprindă, prin scurta incursiune în istoria raporturilor dintre dreptul canonic și teologia politică, precum și prin reliefarea rolului pe care l-au jucat argumentele lor într-o dispută centrală a veacului al XVI-lea, o altă manieră de comprehensiune a gândirii politice medievale, adesea reprezentată de lupta dintre Imperiu și Papă. Pe baza acestui raport mult mai subtil între teologi și canoniști, autoarea se întreabă pe bună dreptate asupra rolului lor jucat în nașterea ideilor politice, a modului în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spiritului, devine formula de viață și de bun destin istoric viitor al neamului românesc, sensul sau cel puțin cadrul misiunii lui, filosofia lui". 6 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 174. 7 Ibidem, pp. 175-176. 1 Pentru o comprehensiune detaliată a raportului dintre aceste două direcții în cultura modernă română, vezi un cunoscut text al lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să redobândească apartenența lui organică la cosmos, pe care apoi să le creeze în cititor. Poezie și cunoaștere "Artă este, cu siguranta, o viziune mai directă a realității." Henri Bergson. În "Puterea cuvintelor", apologul, în care poetul american ajunge aproape de comprehensiunea orfica a lumii - "prin glasul meu am dat viața acestei stele neobișnuite" - "I spoke it [this wild star] into birth"1 - dar, mai ales, în "Revelația mesmerică", Edgar Poe sugerează că înțelegerea "angelica", i.e., poetica, cea în care omul, trecut
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dintre teme [s.n.]81. Poezia pură, vizionara ("știință [cunoaștere] comunicată"), comentează Barbu în secvență următoare din "Veghea lui Roderick Usher", condiționează felul în care lumea ni se înfățișează, obiectele ei imaginare transcend timpul și generează, la rândul lor, noi percepții. Comprehensiunea, pe care ne-o propune poezia, este "nupțiala", adică unificatoare, integratoare, idee pe care o regăsim, încă din 1920, în "Opera de artă că integrare", text ce propune o poetica cu totul nouă pentru literatură noastră 82. Ideea este centrală
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fiecărui copil, antrenarea capacităților/resurselor personale și de grup ale specialiștilor, pentru a răspunde într-o manieră eficientă la provocările diversității elevilor dintr-o clasă/școală. Toate acestea îl ajută pe profesor să evalueze nivelul achizițiilor școlare și capacitatea de comprehensiune a fiecărui copil, să folosească rezultatele evaluării pentru adaptarea programelor curriculare și să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. Dintre autorii de referință care au anticipat și au susținut ideea educației diferențiate îi enumerăm pe: Maria Montessori a propus ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dezvoltare ale fiecărui elev în parte. A răspunde diferențiat la diversitate înseamnă a antrena capacitățile/resursele personale și de grup, având la bază individualizarea și colaborarea actorilor procesului didactic. Permanent, educatorul trebuie să evalueze nivelul achizițiilor școlare și capacitatea de comprehensiune a fiecărui copil, să utilizeze rezultatele evaluării pentru adaptarea programelor curriculare, să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. Pentru o mai corectă înțelegere a conceptelor care se aplică în contextul strategiilor de adaptare a învățământului la cerințele specifice diferitelor categorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
text informativ. Parte din acest curs de formare a fost și obligativitatea aplicării unor teste elevilor, care au fost apoi interpretate și prelucrate statistic. Menționez că tipurile de itemi variate au urmărit evaluarea gradului de dezvoltare la elevi a proceselor comprehensiunii textului: - Focalizarea și extragerea informațiilor explicit formulate - Realizarea de deducții simple - Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor - Examinarea și evaluarea conținutului,a limbajului și a elementelor textuale Am aplicat la clasa a III-a două teste, unul pe text literar
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]
-
conținutului,a limbajului și a elementelor textuale Am aplicat la clasa a III-a două teste, unul pe text literar și al doilea pe text informativ. În urma evaluării lor, am obținut date relevante privind nivelul de dezvoltarea a proceselor de comprehensiune a textului. PUNCTE TARI: - Lectura relativ rapidă a textului la prima vedere. - Focalizarea și identificarea informației din text s-au realizat în mod optim, obținându-se procentaje bune la itemii 1 și 2, care vizează acest proces (89,66 %, 82
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]
-
său volum, Ritm imanent. A comentat cu pertinență operele scriitorilor clasici, propunând adesea unghiuri exegetice inedite. O demonstrează studiile sale solide despre câțiva reprezentanți străluciți ai epocii de aur a literaturii române. A analizat cu promptitudine și aplicație, cu senină comprehensiune și detașare lucidă cărțile contemporanilor săi, lăsând pagini ce rezistă la uzura timpului. A făcut incursiuni strălucite în literatura universală și a tradus opere reprezentative. Istoricul literar a scris în colaborare un tratat de referință. Versificația modernă se adresează specialistului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a pendulat între grupări divergente, n-a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu a dat contribuții de referință cu privire la literatura marilor clasici; a comentat cu egală pătrundere și comprehensiune opera unor autori contemporani importanți, ziși tradiționaliști (Adrian Maniu, V. Voiculescu, Lucian Blagaă. A acordat cuvenita prețuire operei argheziene, chiar dacă a făcut-o relativ târziu, după anul ". Despre modernul Ion Barbu a scris în treacăt, fără mari entuziasme, fiind printre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
neasemănători, ni se pare a fi singura menire a criticii literare, deși rezultatele obținute astfel sunt nespus de modeste față de abundența de viață a operelor cercetate." Criticul este adeptul unei viziuni integratoare asupra literaturii, comentând cu egală sagacitate, pertinență și comprehensiune creația clasicilor - Al. I. Odobescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc ș.a. - pe aceea a iluștrilor săi contemporani din perioada interbelică - Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar și pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
-i născocim omagial cine știe ce complexități de conștiință, transformându-le pe deasupra din accidente morale în caracteristice durabile, criticul însuși, reprezentant strălucit al simțului măsurii, ne-ar privi rău pentru această lipsă de măsură în omagiu" . Vladimir Streinu fixează cu siguranță și comprehensiune rolul lui Maiorescu în critica românească, acela de îndrumător de conștiințe, de întemeietor și deschizător de noi orizonturi. Acțiunea mentorului junimist, în totul salutară, este aceea a unui critic exemplar, capabil să-și depășească propriile aprehensiuni și reticențe atunci când se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
intens concordanța modurilor religioase autentice. Se va diminua atunci ispita expansiunii, credința că e de datoria unei religii să impună celorlalți propriul mod. în loc să să se manifeste ca expansiune a propriului mod, universalitatea unei religii se va putea exercita drept comprehensiune, ca înțelegere a Aceluiași descoperit în celelalte moduri religioase. Iată un posibil exercițiu de a te distanța de particularitățile propriului mod religios, ale oricărui mod, pentru a înainta spre Cel fără mod. Meister Eckhart face din această atitudine un criteriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a le transforma În obiecte mentale, deci de a le subiectiviza. Deși un critic tematic, el ar putea fi Încadrat În impresionismul critic, pentru că metoda sa se fundamentează pe intuiție, pe afect, pe rolul foarte important acordat trăirii personale În comprehensiunea textului literar. G. Poulet se declară adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică fără coincidența acestor două conștiințe”. Criticul francez stabilește două modalități de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
care Husserl crede că ego-ul transcendental își cunoaște imediat, direct esența sa constitutivă cea mai adâncă și anume Logosul, apriori-ul universal și dătător de sensuri. Ea se deosebește, în fine, și de interpretarea și explicitarea lui Heidegger, prin care comprehensiunea deja prealabilă (dar netematizată) a temporalității este adusă la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută transparentă prin limbaj și enunț"136. 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice Formulele antinomice se întâlnesc destul de rar în știință
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
688. Rudolf Otto definește "iraționalul" pornind de la rațional, înțelegând prin acest termen ceva ce, "prin profunzimile lui, se sustrage explicației raționale"689. Iată cuvintele sale: "Prin "rațional" în ideea de divin înțelegem ceea ce intră în sfera posibilităților noastre de clară comprehensiune conceptuală, ceea ce intră în domeniul conceptelor familiare și definibile. Afirmăm, apoi, că sub acest domeniu al purei clarități se află o profunzime obscură ce scapă nu sentimentului, ci conceptelor noastre și pe care, din acest motiv, o numim "irațional""690
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]