1,582 matches
-
altminteri, arată în continuare Schnädelbach, psihologia "empiric-naturalistă" a epocii înțeleasă ca "știință naturală a spiritualului" este considerată de Dilthey din capul locului ca fiind "improprie pentru fundamentarea științelor spiritului", în vreme ce "conceptul contrar pe care-l propune, cel al unei <<psihologii comprehensive>>, e schițat el însuși dintr-o perspectivă hermeneutică". Drept urmare, conchide același autor, "la Dilthey nu există, cu siguranță, un raport de fundamentare univoc între psihologie și hermeneutică"92. În concluzie, credem că putem vorbi despre unitatea viziunii lui Dilthey și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aprecieri își păstrează valabilitatea cel mult atâta timp cât științele spiritului rămân în zona de interferență cu științele naturii, acolo unde se manifestă realmente "contemplativ" (în acest sens vezi supra trimiterile la "pasivitatea" caracteristică pozitiviștilor). Din momentul în care ele devin însă "comprehensive" nu mai poate fi vorba nici despre "o înstrăinare metodologică de domeniul lor obiectual" (pentru Verstehen avem nevoie de Einfühlung, așa cum vom arăta în cap. III, 1C)210 și nici despre "o emancipare" în raport cu valorile. În această ultimă privință am
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care psihologizează logica și teoria cunoașterii), cu intenționalitatea lui Franz Brentano (ce se deschide la rându-i spre Husserl și Heidegger), ori cu Școala normativistă de la Baden (Windelband, Rickert, Bauch), și ajunge la epistemologia științelor istorice, pregătind terenul pentru sociologia comprehensivă (Weber), pentru antropologia culturală (Scheler), pentru filozofia formelor simbolice (Cassirer), pentru universalismul lui Othmar Spann în privința raportului dintre parte și întreg (vezi III, 4), ori pentru ontologia critică (Nicolai Hartmann), dar și pentru intuiționism (Bergson), pentru psihologia structuralistă promovată de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mode din epocă. 104 Ibid., p. 159. Pentru mai multă exactitate, cităm întregul context în care apare această afirmație: "Nu încape nici o îndoială că Dilthey a căutat să fundamenteze mai întâi comprehensiunea psihologică în sensul lui Schleiermacher printr-o psihologie comprehensivă, dar nici acum nu e clar dacă <<psihologia>> trebuie să desemneze aici (ca și la Wilhelm Wundt) doar disciplina cuprinzătoare care are în competență științele spiritului sau nu cumva, și chiar în primul rând, mediul criticii rațiunii istorice înseși. În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să depindă doar de imanența faptelor), însă această evoluție încetează în mod paradoxal în momentul atingerii stadiului absolut, reprezentat de propriul sistem. 187 Tradiția hermeneutică face totuși o distincție între Geistesși Sozialwissenschaften, între ceea ce Max Weber numește verstehende Soziologie (sociologia comprehensivă, pe linie hermeneutică) și sociologia empirică, al cărei aport este mai mult documentar. În acest sens, von Wright observă că la Weber "coloratura pozitivistă este combinată cu accentul pe teleologie (zweckrationales Handeln) și pe înțelegerea empatică" op. cit., p. 30. 188
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
culorii locale". În fine, tocmai acest nou spirit, orientat spre particular și diversitate, face cu putință o istoricizare a ceea ce Dilthey va numi ulterior Geisteswissenschaften, astfel încât așa cum arată Schnädelbach "în locul teoriilor filozofice despre spiritul subiectiv, obiectiv și absolut, apar psihologia comprehensivă și antropologia istorică, istoria dreptului și însăși istoria ca știință (Geschichtswissenschaft), precum și istoria artei, a religiei și a filozofiei"7. Am zice că, aidoma popoarelor ce ajung în epocă la o conștiință națională și luptă să-și cucerească independența, științele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
forme deschise", romantice au propria lor istorie (vezi I, 3E și II, 2Ba). Observând că ele rămân în fond la fel de "insondabile" (unergründlich) ca și viața însăși 20, Virgil Drăghici definește categoriile lui Dilthey drept "categorii reale" (s.n.), care "se raportează comprehensiv la întreaga realitate". El le diferențiază astfel de cele kantiene (socotite "categorii ale rațiunii întemeietoare") și conchide că "acest lucru implică transformări în utilizarea lor, fapt care le conferă istoricitate"21. Analizând apriorismul relativ al lui Dilthey, noi ne-am
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Weltanschauungsphilosophie.136 Să revenim acum la ansamblul științelor spiritului, înțelese ca expresie a "experienței lăuntrice" (innere Erfahrung)137. Am relevat deja (vezi I, 2C și 3A) cum și în ce măsură Dilthey le conferă acestora un fundament psihologic. El promovează o "psihologie comprehensivă" (verstehende Psychologie), adică o psihologie descriptivă (ce analizează corelațiile vieții sufletești), comparativă (care stabilește pe baza experienței niște tipologii umane), structurală (care are un caracter teleologic) și structurantă (care constată corelațiile și "uniformitățile" ce survin în viața sufletească, alcătuind o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
revine același caracter de realitate ca și cunoașterii trăirii"141. În definitiv, "viața" rămâne acel tot dincolo de care nu mai putem pătrunde și în cadrul căruia fiecare nu este decât parte. Cât privește importanța filozofului german în domeniul psihologiei structurale sau "comprehensive", cum o numește chiar autorul, menționăm cuvintele lui Metzger: "Cercetările de psihologie structurală ale lui Dilthey conduc spre refundamentarea teoriei cunoașterii, adică spre o epistemologie care nu-și creează conceptele pe baza <<gândirii abstracte>>, ce se orientează în funcție de ideea construcției
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
XX-lea, București, Editura Politică, 1983, p. 329). 171 Apud id., Adevăr și conștiință istorică, p. 74. Al. Boboc consideră această opinie a lui Dilthey "un adevărat elogiu adus interpretării, actului critic al resemnificării creației umane prin hermeneutică", prin "interpretare comprehensivă (verstehende Deutung)" ibid. 172 "Corelația întregului istoric" este considerată de autor o corelație "ne-trăită de nici un individ singular" și în care "nu întîlnim subiecți reali, ci doar <<subiecți logici>>" (V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 14). Potrivit celor afirmate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu privirea "serioasă", neutră și neironică) în logica lumii pe care o descoperim în narațiunile Hortensiei Papadat-Bengescu. Contiguitatea în care se înscriu termenii relației poate avea accidente, legături torsionate, precum în cazul soției doctorului Walter, Lenora. Femeia care, după opinia comprehensivului doctor Pejan, "și-a greșit domiciliul", descinzînd prin căsătorie în "palatul Walter", întrezărește ceva din fosta demnitate în decorațiunile "frivole" aduse la scenă de tînăra amică Hilda Gert: "Numerose panglici, tuluri, dantele, prin îndemînarea Hildei fusese scoase din sertarele Lenorei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ÎN ISTORIE... Cînd G. Călinescu oferea, în Tehnica criticii și a istoriei literare, o justificare inedită actului "ratat" care poate fi opera criticului în postura creatorului de artă, motivele pledoariei sale apăreau transparente. Empatia criticului sau a istoricului literar, facultate comprehensivă și răspunzătoare pentru adecvarea la subiect și reglarea distanței analitice, nu se poate manifesta exclusiv față de sfera universului imaginar al operei analizate. O forță a înțelegerii actului creator este indispenabilă tocmai obiectivității actului critic. Ideal este ca natura criticului să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pentru protejarea datelor? Este asigurat un mediu care să prezinte încredere / confidențialitate celor care furnizează date? Marketing și auditul în marketing Datele obținute sunt în acord cu scopul pentru care s-a făcut cercetarea? Datele permit obținerea unei descrieri corecte / comprehensive a proceselor de marketing? Întrebările specifice se vor referi la: Mediul extern și de afaceri Sunt colectate informații referitoare la mediul politic / legislativ? Care sunt politicile referitoare la piață generat de guvern / autoritățile locale? Care este legislație ce afectează procesele
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale". Convingerea că acesta este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale este împărtășită, spre exemplu, de Albert Weale, care apără o versiune a principiului accesului egal conform căreia "serviciile de îngrijiri medicale comprehensive și de cea mai înaltă calitate trebuie să fie distribuibile pentru toți cetățenii doar pe baza nevoii medicale stabilite de către medici și fără bariere financiare în calea accesului"7. De asemenea, în cea mai recentă lucrare dedicată teoretizării filosofice a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Albert Weale. Principalul argument al lui Weale în favoarea acestui ideal este acela că disponibilitatea limitată a resurselor medicale și necesitatea raționalizării lor nu dovedesc că acest ideal este contradictoriu. Nu există nicio contradicție între idealul accesului egal la servicii medicale comprehensive și de cea mai înaltă calitate și faptul că serviciile medicale sunt și trebuie raționalizate (atât în sensul excluderii anumitor pacienți de la alocarea unor servicii medicale, cât și în sensul diluării calității acestor servicii sau în sensul excluderii celor prea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
furnizarea unor servicii medicale mai ieftine și eficace decât pentru servicii scumpe și de o eficacitate dubitabilă. Drept urmare, concluzionează Gauthier, "accesul echitabil" la îngrijirea medicală nu este nici accesul egal, nici accesul pe baza pieței libere. Accesul echitabil este accesul comprehensiv în limitele stabilite de considerațiile cost-eficacitate"26. Contractualismul lui Gauthier are și o evidentă componentă utilitaristă. O astfel de componentă există și în argumentarea oferită de un alt suficientist în distribuția serviciilor medicale: Allan Gibbard. Gibbard a argumentat în favoarea unui
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
În aceste condiții, tentativa de a acorda o atenție specială și determinanților socio-economici în teoretizarea dreptății în sănătate este una care trebuie salutată. Ea reprezintă, fără îndoială, un pas necesar pentru sporirea gradului nostru de înțelegere și evaluare cât mai comprehensivă a dreptății și nedreptății în sănătate. Dreptatea în sănătate nu poate fi considerată în mod legitim drept echivalentă cu echitatea în distribuția serviciilor medicale. În același timp, însă, nu trebuie nici să subestimăm rolul și importanța dreptății în distribuția acestor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
din punct de vedere evolutiv a pericolelor vieții, care fără ea ar fi mortale. Ea duce spre viața intelectuală și conștientă, căci formele intelectuale ale spiritului au și ele drept sarcină învingerea spaimei față de pericolele vitale, care, fără această adaptare comprehensivă, ar putea deveni mortale. Funcția cea mai evoluată a psihicului, spiritualizarea fricii metafizice, creație a simbolului "divinitate", este o formă de adaptare supraconștientă nu numai la accidente, ci și la sensul vieții. Pe lîngă simbolismul metafizic referitor la misterul creației
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiecăruia? Spaima față de misterul universului cosmic se orientează spre univesul intrapsihic și devine spaimă culpabilă față de propriile abisuri și de propriile tenebre ale vieții psihice a fiecăruia. Din fondul vieții mitice se desprinde, în a doua fază a politeismului, explicația comprehensivă care depășește imaginația simbolizantă: astronomia. Evoluînd, această știință va încerca să descopere legea impersonală. Dar ce este practic această lege obiectiv formulată dacă nu o altă formă de expresie a principiului pe care mitul îl numește "divinitate"? Adorarea mitică nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
animismul, politeismul și monoteismul. Ființa gînditoare, care, la începutul evoluției ei mitice, nu era decît o ființă abandonată și tremurînd în mijlocul unui mediu neînțeles și înfricoșător, a devenit pe măsura trezirii spiritului în ea centrul naturii și al mitologiei: centru comprehensiv, reflecție a întregului univers, oglindă în care viața și universul încearcă să ajungă la propria lor înțelegere. Ființa vie, pierdută și insignifianta în univers, devine, evoluînd, axul rațional în jurul căruia gravitează universul. Aceasta constituie cea mai înaltă demnitate a omului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adversității naturii ambiante i s-a adăugat lupta interioară împotriva propriei naturi a omului și a întunecării lui afective, luptă care are drept scop realizarea evolutivă a demnității sale supreme și în care soarele interior spiritul -și lumina interioară iluminarea comprehensivă sînt din nou cele mai bune călăuze și cei mai buni protectori ai lui. II.MONOTEISMUL Cea de a treia epocă a istoriei simbolului divinității încheie evoluția mitică. Monoteismul este și el format din două faze, marcate de Vechiul și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
readuce creația vie, creatura, la principiul creator la Esența-Tată" de care a fost "emanată". Sub acest aspect evoluția viitoare -, "Cuvîntul", "Sfîntul Duh", devine Paraclitul, adică Sfîntul Duh (cheia protectoare, cheia adevărului), simbol al efortului umanității spre tot mai multă luciditate comprehensivă față de adevărul supraconștient, numit "adevăr etern", al cărui loc simbolic este "Cerul". Cerul mitic nu este desigur un loc real. El este locul simbolic al reunirii finale a creației cu "cauza primordială" (deși unirea finală nu este imaginabilă deci prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de cea a lumii interioare și a mijloacelor ei de cunoaștere. Toate științele sînt creații ale spiritului uman, iar valoarea lor veridică depinde de obiectivitatea acestui spirit. Știința ajunge deci exact la aceeași problemă centrală a vieții și a funcției comprehensive a acesteia, spre care s-a văzut constrînsă să se orienteze filosofia: studiul critic al spiritului uman, funcție directoare a oricărei cercetări și care este incontestabil o funcție a vieții interioare. În plus în ceea ce privește cel deal doilea fapt primordial al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care a grăbit pulsul contemporanilor determinându-i la faptă. Istoricul a fost tot odată și un „făuritor de istorie”. Ascultând îndemnul lui Octavian Goga ar trebui să se scrie cu slave biblice - „La început a fost Kogălniceanu”. Spirit pasionat și comprehensiv, activând într o epocă decisivă pentru destinul istoriei și al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani din 1876
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
elevii se lasă dominați. Raportul de putere Între profesori elevi crează tensiuni Între cele doua părți, iar nervozitatea și stresul generate astfel devin elemente constitutive ale vietii școlare, reprezentând o formă de agresivitate. Astfel, În timp ce adolescenții Își doresc un Învățământ comprehensiv și personalizat, bazat pe relații pedagogice de parteneriat, profesorii preferă stilul autoritarist, care le alimentează poziția de putere În clasă. In viața școlară, frustrarea provine din această opoziție Între așteptările profesorilor și elevilor cu privire la relația pedagogică, la care se adaugă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]