1,551 matches
-
pe atractori. În acest fel, socializarea dobândește noi valențe, necunoscute până în prezent; conștiința participativă produce noi tipuri de reacții iar dinamica socială poate genera noi tipuri comportamentale. Singularităție sociale, drept catastrofe, pot produce efecte incomensurabile, discontinue, ale comportamentelor din sfera comunicațională a blog-urilor. 6.3. Univers versus metavers Probabil că denumirea de metavers provine dintr-un joc de cuvinte care sugerează existența într-un meta-univers. În genere, acest proces de sustragere din universul concret și de angrenare socială a indivizilor în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin intermediul interviurilor; o explicație plauzibilă pentru reușita acestui experiment constă în faptul că avatarii din SL nu prezintă limbaj paraverbal sau nonverbal, ceea ce îi conduce pe participanți spre o atitudine mai dezinvoltă. (În realitate, aceștia pot simula astfel de elemente comunicaționale verbale, însă la alegerea lor.) Să mai precizez că vizitatorii sunt atrași la sediile virtuale ale companiilor prin organizarea de evenimente (și aici timpul real coincide cu cel virtual), cum ar fi concerte live, întreceri sportive, spectacole cinematografice etc. De
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau chiar un nou argou. Și, oare mai este valabilă afirmația potrivit căreia "contactele în ciberspațiu nu substituie interacțiunea cu oamenii reali" (Giddens, 1989/2001, p. 403)? (În treacăt fie spus, este posibil și ca însuși sedentarismul indus de fenomenul comunicațional online să cauzeze unele "devianțe" de limbaj.) Demersul din acest subcapitol se bazează pe unele observații de tip empiric asupra comunicării scrise prin mijloacele internet cu persoane vorbitoare de limbă română și engleză aflate în mai multe zone culturale și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pentru acest segment este aceea a observației nestructurate (uneori spontane), în perioada decembrie 2005 august 2008. Ipotezele de lucru pentru acest segment al lucrării sunt următoarele: (I.1.) Dacă asistăm la o serie de mutații lingvistice, care constituie un sindrom comunicațional de mixtură a unor limbaje difuze, atunci asistăm concomitent la atrofia de facto a limbajului natural articulat. (I.2.) Dacă presupunerile mele teoretice sunt corecte, nu suntem doar martorii apariției unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
publicistic, științific, vulgar, narativ, limbajele profesionale etc. Unii autori consideră că limba este generală și se subîmparte în stiluri, iar stilurile în limbaje. Limba este pur formală, un sistem de semne și reguli, iar limbajul reprezintă aplicarea acesteia în plan comunicațional (id., p. 374). Date fiind aceste distincții clasice, putem formula ipoteza de lucru potrivit căreia: (I.3.) În măsura în care (I.1) și (I.2) sunt corecte, distincțiile clasice, saussuriene, dintre limbă și limbaj, respectivi dintre limbă și vorbire, tind să se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aceste distincții clasice, putem formula ipoteza de lucru potrivit căreia: (I.3.) În măsura în care (I.1) și (I.2) sunt corecte, distincțiile clasice, saussuriene, dintre limbă și limbaj, respectivi dintre limbă și vorbire, tind să se estompeze în sfera noului fenomen comunicațional. Rezultă că: (I.4.) Dacă (I.3.) este corectă, noul limbaj tinde, la limită, să reproducă alte fenomene de globalizare postindustrială, iar acesta capătă trăsăturile unui "catalimbaj" izomodern. Conform DEX, "cata" este un element de compunere savantă, cu semnificația "către
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conform cu gr. "kata"-"în jos".) În semnificația dată în contextul de față, catalimbajul reprezintă un limbaj "de profunzime", "de fond", "subteran". Perpetratorii fluizi și structurile disipative lingvistice Putem identifica mai multe seturi de perpetratori semiotici în comunicarea online scrisă. Mediile comunicaționale creează ceea ce putem numi vortexuri lingvistice, formate din sub-structuri (sub-limbaje) specifice grupurilor de comunicatori online. Acești comunicatori (emițători și receptori) sunt, în genere, structurați în grupuri de discuție specifice (așa-zisele "chat-rooms"), folosesc propriile elemente argotice sau de jargon, dar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
emițători și receptori) sunt, în genere, structurați în grupuri de discuție specifice (așa-zisele "chat-rooms"), folosesc propriile elemente argotice sau de jargon, dar și pe cele pe cale de internaționalizare. Este vorba de grupuri sociale informale, deoarece membrii acestora dezvoltă scopuri comunicaționale specifice, metode specifice de comunicare, prezintă sentimentul de apartenență la grup și dezvoltă structurare de grup (e.g., prin existența liderului informal, reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform grilei metodologice și conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
închise, distincte și adesea impenetrabile. De exemplu, grupurile socioprofesinale folosesc propriile lor seturi acronimice. La fel, cei interesați de o viață sexuală extraconjugală au propriul limbaj. Acronimele din tabelul următor reprezintă o selecție aleatoare din vasta serie acronimică specifică vieții comunicaționale online a celor din urmă: AFC "Average Frustrated Chump". Un "băiat de treabă". Un bărbat care nu are deloc cunoștințe în arta seducției. cockblock / CB Obstacole care te încetinesc sau iți distrug complet o acțiune de PU. E.g.: prietenele fetei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
internet "apropo.ro", 14.07.2010) Prin atrofie lingvistică nu înțeleg aici neapărat constrângere lexico-semiotică, ci mai ales fenomenul de contracție semantică a limbajului, prin crearea, paradoxală, a unor noi semnificații purtate de noile vortexuri lingvistice. c) Simbolistica vizuală Orizontul comunicațional online se folosește de o sumedenie de simboluri vizuale, cu funțiuni diferite. Dintre acestea, se remarcă "smileys", "avatarii" și "emoticonii". accident actor afectivitate alarmă furie furie anonimie anxietate Fig. 7. Exemple de "Smileys" (Internet 48) "Smileys" (de la engl. "to smile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
complexitatea procesului de acoperire gnoseologică a naturii comunicării interumane, emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun două caracteristici gemelare: a) semiotic, sunt transmiși prin seturi de semne (cum ar fi: ":-)"); b) semantic, reprezintă medii de transmitere a sentimentelor implicite, deoarece în procesul de transfer către receptor programele de computer prelucrează seriile de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unei subgrupe d vocabule plasate automat in fondul lexical Noul mijloc de comunicare scrisă online, prin intermediul mijloacelor informaționale, a devenit o alternativă la comunicarea clasică. Această variantă este definită, printre altele, și prin însușiri paraverbale, constituind-se într-o mutație comunicațională. Astfel de mutații sunt frecvente în istorie, începând cu mixtura limbilor în perioadele greco-romană și a invaziilor tribale de sorginte asiatică asupra teritoriilor europene și culminând, spre exemplu, cu "franțuzismele" din România secolului al XIX-lea. Aceste mixturi lingvistice sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la importanța lor morfologică sau, mai precis, la înrâurirea lor asupra structurilor de gândire și, de aici, asupra structurii societale. Nu cumva în lumea dominată de comunicarea de masă asistăm la apariția unui nou fenomen social, reprezentat printr-un strat comunicațional caracterizat prin propriul limbaj, cu propriile mijloace de interacțiune? Oare acest vortex comunicațional nu reprezintă nașterea unui nou tip de structurare societală, de neînțeles pentru "externalitatea" ei? Mai mult, rămân cuvinte aceste elemente de catalimbaj? Sau înțelesul lor trimite, mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
gândire și, de aici, asupra structurii societale. Nu cumva în lumea dominată de comunicarea de masă asistăm la apariția unui nou fenomen social, reprezentat printr-un strat comunicațional caracterizat prin propriul limbaj, cu propriile mijloace de interacțiune? Oare acest vortex comunicațional nu reprezintă nașterea unui nou tip de structurare societală, de neînțeles pentru "externalitatea" ei? Mai mult, rămân cuvinte aceste elemente de catalimbaj? Sau înțelesul lor trimite, mai degrabă, către subînțelesul cuvintelor abreviate sau prescurtate? Iar în cazul "frazelor" lingvistice marcate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ipotezele enunțate la începutul capitolului, voi elabora un set de teze (notate cu "Tx"): (T1) Distincția clasică dintre limbaj și limbă devine artificială, în cazul catalimbajului. Într-adevăr, distincția saussuriană dintre limbaj și limbă devine perimată, în cazul noului fenomen comunicațional catalingvistic. Dacă pentru Saussure limba reprezintă latura socială a limbajului, este evident, în cazul comunicării online, că această distincție se estompează, deoarece perpetratorii semiotici fluizi funcționează ca stimuli ai comunicării, la nivel nu numai semiotic, ci și semantic, lexical și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ci și de semnificație (conform cu distincția formulată de Peirce, 1990, pp. 60-63). Dacă această asumpție este corectă, rezultă că: (T3) Semioza generează semantoză, deoarece dismorfoza creează transmorfoză. Mai precis, mutațiile la palierul semnelor "fluidizate" prin atrofie produc para-semnificații lingvistice în cadrul comunicațional al grupurilor de emițători-receptori online. De aceea, ne este lesne să vorbim nu numai de perpetratori semiotici, ci și de perpetratori semantici fluizi, purtători de semnificație. (T4) Contracția limbajului reprezintă un filtru structuralist natural, la nivelul evoluției limbajului online. Într-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acest context, este relevantă ipoteza Sapir-Whorf, potrivit căreia limbajul folosit determină, cel puțin într-o anumită măsură, modul în care percepem lumea și ne raportăm la aceasta (v. Internet 37). Într-adevăr, la nivel morfologic, mutațiile structurale create de mediul comunicațional cibernetic conduc la apariția unor noi structuri de gândire și de raportare a omului la lume, generând astfel o nouă paradigmă comportamentală sociolingvistică. (T5) Catalimbajul online este un limbaj natural. Această din urmă teză este adevărată dacă acceptăm definiția lui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Tx) sunt corecte, nu putem ignora teza conform căreia "tiparul a modificat nu numai ortografia și gramatica, ci și accentuarea și flexiunea limbilor și a făcut posibile greșelile gramaticale" (McLuhan, 1962/1975, p. 373). În același spirit, cred că mediul comunicațional cibernetic influențează (nu neapărat negativ) limbajul în întregimea sa. "Ușurința de a intra în text și a-l schimba pe un ecran, viteza aproape instantanee a transmisiunii [...] au conspirat spre a face din comunicarea online un mijloc de exprimare mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În urma acestor constatări, putem trage mai multe concluzii: (C1) În condițiile apariției noii semioze, setul clasic al diferențierii dintre limbaj verbal, limbaj paraverbal și limbaj nonverbal se îmbogățește ca modalități de comunicare cu "limbajul cibernetic", caracterizat prin mixtura unor segmente comunicaționale clasice și, implicit, prin transmorfoza unor mijloace de comunicare. (C2) Globalizarea comunicării implică apariția comunicării subsidiare cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de semnificație, deci semantici. (C5) Catalimbajul reprezintă o nouă formă de alfabetizare. Noul catalimbaj reprezintă așadar una dintre pietrele de temelie pentru apariția unor fenomene de turbulență comunicațională la nivel global, nu numai prin efectul de contagiune, ci mai ales prin mutațiile create în sfera mentalului colectiv. Este vorba de fractali comunicaționali, dar și de elemente specifice teoriei haosului și teoriei catastrofelor în mediul social. Vor fi aceste
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
alfabetizare. Noul catalimbaj reprezintă așadar una dintre pietrele de temelie pentru apariția unor fenomene de turbulență comunicațională la nivel global, nu numai prin efectul de contagiune, ci mai ales prin mutațiile create în sfera mentalului colectiv. Este vorba de fractali comunicaționali, dar și de elemente specifice teoriei haosului și teoriei catastrofelor în mediul social. Vor fi aceste vortexuri comunicaționale suficient de puternice pentru a crea un real "Babilon virtual"? Dacă da, ar mai fi această lucrare scrisă în aceeași formă? Cred
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel global, nu numai prin efectul de contagiune, ci mai ales prin mutațiile create în sfera mentalului colectiv. Este vorba de fractali comunicaționali, dar și de elemente specifice teoriei haosului și teoriei catastrofelor în mediul social. Vor fi aceste vortexuri comunicaționale suficient de puternice pentru a crea un real "Babilon virtual"? Dacă da, ar mai fi această lucrare scrisă în aceeași formă? Cred că nu, iar, printr-o posibilă dezalfabetizare a omului, viitorul ne mai rezervă multe surprize lingvistice și comunicaționale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
comunicaționale suficient de puternice pentru a crea un real "Babilon virtual"? Dacă da, ar mai fi această lucrare scrisă în aceeași formă? Cred că nu, iar, printr-o posibilă dezalfabetizare a omului, viitorul ne mai rezervă multe surprize lingvistice și comunicaționale. Catastrofice, fractale sau haotice, firește, dar în orice caz și specifice proceselor cooperante și de autoorganizare, așadar urmând procese de structurare disipativă. La frontiera comunicațională, de altfel, însuși acest subcapitol, bazat pe o sumedenie de neologisme, nu face altceva decât
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
iar, printr-o posibilă dezalfabetizare a omului, viitorul ne mai rezervă multe surprize lingvistice și comunicaționale. Catastrofice, fractale sau haotice, firește, dar în orice caz și specifice proceselor cooperante și de autoorganizare, așadar urmând procese de structurare disipativă. La frontiera comunicațională, de altfel, însuși acest subcapitol, bazat pe o sumedenie de neologisme, nu face altceva decât să își demonstreze autosuficiența: limbajul uman tinde către o limită structurală care necesită atrofii și vortexuri comunicaționale, pentru a mai da dovadă de funcționalitate. Capitolul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
așadar urmând procese de structurare disipativă. La frontiera comunicațională, de altfel, însuși acest subcapitol, bazat pe o sumedenie de neologisme, nu face altceva decât să își demonstreze autosuficiența: limbajul uman tinde către o limită structurală care necesită atrofii și vortexuri comunicaționale, pentru a mai da dovadă de funcționalitate. Capitolul 7 Societatea izomodernă Pornind de la modelul structurării propus de Giddens și de la modelul conceptual al științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe baza analizei întreprinse
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]