180,214 matches
-
Belgia și Anglia. La Paris l-a ascultat pe Aragon vorbind la un congres antifascist și tot atunci, o conferință a lui Paul Valéry despre Hugo. într-o a doua călătorie, ca delegat oficial la congresul internațional de filozofie, audiază comunicările lui Jacques Maritain și N. Berdiaev, și împreună cu Ionel Jianu, îl cunoaște pe scriitorul Henry de Montherlant. urnalul capătă o altă tonalitate și o altă turnură după 1945, când Petru Comarnescu, precum și alții din generația lui, trăiește drama intelectualului, format
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
considerată instructivă "de mare folos pentru informarea unor oameni ca mine asupra ideologiei și practicii artei la noi în funcție de lupta antiimperialistă și de lupta de clasă, care acum constituie preocuparea de frunte în viața socială: "Pătrunzătoare" i se par și comunicările altor politruci ca M. Novicov și V. Em. Galan. Și continuă să fie sărac, neavând câteodată bani pentru pâine și pentru țigări, să fie supus unor infinite tărăgănări din partea editurilor (scrisese monografiile Luchian, Tonitza, I. Jalea) și hărțuielilor cenzurii, să
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
solicitat s-o susțină în efortul limpezirii proprii.Terapeutic, găsește în el un teritoriu al refugiului sigur, de câte ori întrezărește riscul rătăcirii printre anxietăți și precarități derutante (complexul timidității, agravat de tulburările feminității nesigure). Mai interveneau și neînțelegeri, imprevizibile accidente de comunicare cu un mediu afectat de rutină, inclusiv familia înclinată a-și impune regulile rigide de comportament, opacitățile mentale. Abia ieșită în lume, poeta ținea să se asigure, înainte de toate, că e posibilă menținerea suplă a potențialului originar de sensibilitate, că
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
este rezultatul unei reflecții asupra artei, o concluzie, ci, după cum bine a observat dl George Gană, „un postulat” „impus de realități sociale ale timpului”. Geneza ei se află în filozofia politică și socială a lui Vianu. Încă În 1937, în comunicarea Asupra ideii de perfecțiune în artă, Vianu leagă reacția față de separarea artei de muncă - separare a cărei expresie filozofică a fost estetica lui Kant - de „noua prețuire acordată muncii în civilizația noastră”; în Prefața la ediția a II-a gînditorul
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
pe terenul aeroportului a reușit să ridice în picioare, cu ajutorul unor chingi de sprijin și al unor aparate numite vinciuri, un stâlp uriaș având în vârf o antenă. Acel stâlp de antenă de la Băneasa a fost prima realizare în domeniul comunicării radiofonice efectuată în cadrul Aviației Civile al cărei proaspăt angajat era soțul meu. Această construcție al cărei rost la început nu l-am înțeles, trezise satisfacția și admirația comandantului aeroportului, care l-a felicitat pe soțul meu pentru reușită. Specializarea în
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
meu. Această construcție al cărei rost la început nu l-am înțeles, trezise satisfacția și admirația comandantului aeroportului, care l-a felicitat pe soțul meu pentru reușită. Specializarea în tehnica radiodifuziunii i-a conferit soțului meu titlul de specialist în comunicare radiofonică, un serviciu special în Aviația Civilă, a cărui importanță a crescut pe măsura dezvoltării acesteia. Radiodifuziunea crescuse, se întărise, căpătase spații de emisie în eter pentru care militau diferiți specialiști în domeniul aviației, al telefoniei, al marinei, al poștei
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
zdrențuită, calmă. Adică transmite totuși mesajul trist al banalităților fără scăpare, fără ieșire și fără chef. Alteori, absurdul e mesajul născut dintr-un simplu procedeu al incongruenței semantice, nu prea inedit nici el: “un curcubeu paranoic/iubește inutilitatea. (Lipsa de comunicare)”. Un singur poem miniatural mi-a plăcut, el se numește Ruinele toamnei, deși seamănă, totuși, cu o producție de cenaclu de elevi: “ Și iar gestul de a grația/ frunzele de mesteacăn.” Alte poezii Pe o scară (fictivă) a valorii, poezia
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
admirativ, smerit, de parcă m-aș fi rupt de pe o frescă din pronaos, gângăvind ceva în graiul ei ocult în timp ce flutura din mâini zănatică, sperând să lege o conversație cu mine, sau numai să arunce între noi o punte miraculoasă de comunicare - efortul ei penibil de a se exprima îmi da un sentiment de disconfort, compasiune, de jenă, ba chiar de culpabilitate, simțeam de parcă aș fi fost părtaș, povara acestei triste glume a întâmplării, tot ce îmi sta în putință era să
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
combinatorii a cuvintelor, al spiritualizării, fie și relative, a faptului brut: “acum știu că animalul / s-a ridicat în două picioare / nu pentru a-și folosi brațele / ci pentru a privi cerul”. Poate că o apropiere de sentimentul arghezian al comunicării dintre realitățile cele mai terestre, așa-zis minore, și Spirit n-ar fi tocmai forțată. Frumosul “înalt” și derizoriul, grotescul unei “mașini de scris pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, se alătură palpitului culorii câte
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
decadentism. Era atacat în presă tocmai pentru acele texte profunde de interpretarea artei, un apogeu al cunoașterii, care modificaseră grila de lectură a marilor precursori. Haita de troglodiți era asmuțită împotriva lui, se căscase o prăpastie de înțelegere și de comunicare. Nu mai era posibilă o împăcare, căci o ideologie brutală anexase esteticul care se clătina în urmă ca o remorcă fără viață. Cum să scape din încercuire? Era convocat în derâdere să rostească alocuțiuni la comemorări fixate în calendarul național
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
recunoască semnele prin palpare, pentru a nu fi nevoiți să recurgă la codificări pe bază de emisii de lumină. În 1822, s-a prezentat cu această ispravă la Institut Royal des Jeunes Aveugles din Paris, intuind că procedeul său de comunicare tactilă ar putea să le fie de folos elevilor lipsiți de vedere. Aici studia și Louis Braille, în vârstă atunci de 13 ani. Vederea și-o pierduse într-un accident, la trei ani, începându-și, prin urmare, viața conștientă ca
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
dând dovada unei reale virtuozități stilistice, fără de care totul s-ar fi transformat în haos, acest (post)roman este o demonstrație multilingvistică (și) la diverse paliere: grafic, textual, informativ - prospectiv, științific, mediatic, livresc, care vorbește, în fond, despre alienarea convențiilor comunicării și despre necesitatea descoperirii unor noi modalități, mai complexe, de percepție a multiplelor realități dezvoltate instantaneu de noile mijloace de comunicare ale lumii actuale. Un fel de ghiveci (în sensul bun) științifico-filologic, fascinant prin ineditul posibilităților, ne livrează sadic acest
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
multilingvistică (și) la diverse paliere: grafic, textual, informativ - prospectiv, științific, mediatic, livresc, care vorbește, în fond, despre alienarea convențiilor comunicării și despre necesitatea descoperirii unor noi modalități, mai complexe, de percepție a multiplelor realități dezvoltate instantaneu de noile mijloace de comunicare ale lumii actuale. Un fel de ghiveci (în sensul bun) științifico-filologic, fascinant prin ineditul posibilităților, ne livrează sadic acest autor, care, cu frenezia unui copil, asimilează textului convențional cam tot ce se poate și într-o serie neîntreruptă de registre
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
zadar să faci cutare gest care la mine e capabil să facă miracole./ Eu te învăț esența miracolului, liniștea." "Fii sigur că stările pe care vederea conștientă - și totdeauna fals explicativă - le numește: sugestie, telepatie etc., sînt stări normale de comunicare pe care le ucidem prin comunicări, relații, explicații etc. conștiente." Citește cîte o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare rînd din acestea, dacă vrei să le înțelegi./ Nimeni nu te obligă, desigur, dar adresîndu-mă ție am dreptul
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
la mine e capabil să facă miracole./ Eu te învăț esența miracolului, liniștea." "Fii sigur că stările pe care vederea conștientă - și totdeauna fals explicativă - le numește: sugestie, telepatie etc., sînt stări normale de comunicare pe care le ucidem prin comunicări, relații, explicații etc. conștiente." Citește cîte o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare rînd din acestea, dacă vrei să le înțelegi./ Nimeni nu te obligă, desigur, dar adresîndu-mă ție am dreptul de a-ți cere să nu
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
O berlineză născută în Elveția trimite scrisori din Noua Zeelandă, special pentru România literară... Pare un scenariu suprarealist, dar este un episod firesc al lumii în care trăim: oamenii sînt mobili și acoperă cu rapiditate harta lumii, vesticii sînt dornici de comunicare cu esticii, mass-media se amestecă în viața fiecăruia dintre noi. Doamna Katharina Biegger s-a născut la Zürich și a studiat germanistică, pedagogie și etnografie la Zürich și Marburg. Unul dintre subiectele care au preocupat-o a fost Paracelsus. De
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
perfecție, au ajutat-o, fără îndoială) și poate fi văzută măcar o dată pe an, străbătînd pe jos străzile Bucureștiului, cu un mic rucsac în spate, ca o studentă. Din cînd în cînd, citește România literară. Se ocupă, între altele, de comunicarea dintre două institute înrudite, New Europe College din București și Wissenschaftskolleg din Berlin. Cu regretul că spațiul nu ne permite publicarea integrală am alcătuit un colaj pentru cititorii noștri din incitantele scrisori-reportaj despre Noua Zeelandă, pagini firești și nu lipsite de
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
vizitelor. Lovinescu nu poate trăi fără să fie înconjurat de literați. Această trăsătură umană e în perfect acord cu viziunea lui critică. Sensibil la tot ce e nou, la evoluție, la actualitatea care schimbă perspectiva asupra literaturii, are nevoie de comunicare cu exteriorul, de dialog asupra a tot ce mișcă în lumea literară, devine receptacolul întîmplărilor din prezentul epocii și e unul dintre cei mai informați oameni. După-amiezele în care consemnează sec "nimeni" reprezintă, desigur, o înfrîngere. Un adevărat roman de
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
numai postul de începător în cariera universitară, ci posibilitatea de a cerceta, de a citi și scrie, odată cu pierderea libertății, acolo în temnița comunistă am descoperit, în singurătatea celulară și apoi alături de alții, împreună cu alții, posibiltatea meditației, a reflecției, a comunicării, a învățării și predării. Nu era acolo un simulacru de școală, de universitate. Ne lipseau prea multe pentru a simula măcar viața universitară. Și, totuși, am regăsit acolo formele elementare, primitive ale spațiului universitar. Un spațiu a cărei îngustime, parcelare
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
construindu-se la Cluj o universitate-pilot, o megapolă universitară, structurată multipolar, cu o multiplicitate a limbilor, încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
-i mai fiu o povară... Poate că Dumnezeu m-a auzit abia acum! Despre dialog ca existență Am ocazia de a prezenta în această pagină două volume de interviuri. Cel al Rodicăi Binder, femeie cu șarm și dezinvoltură "occidentală" în comunicare, realizatoare de emisiuni în limba română la Deutsche Welle și profesionistă desăvârșită, este binecunoscută cititorilor "României literare." Volumul La pândă. Dialoguri salvate cuprinde interviuri cu personalități ale culturii române din emigrație dar și cu "mari" ai culturii europene actuale, de la
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
20 și 21 septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae?, desfășurat în sala de conferințe a luxosului hotel President din Mangalia. în prezența primarului Mangaliei, Zamfir Iorguș, un consecvent susținător al culturii, sunt prezentate comunicări în engleză, franceză și română și au loc discuții pasionante. Pasionante pentru că subiectele sunt de mare interes, iar intervențiile - scurte, conferind un ritm alert dezbaterii. începutul îl face Alan Brownjohn, care ne atrage atenția că vedem războaiele la televizor, ca
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
discuții pasionante. Pasionante pentru că subiectele sunt de mare interes, iar intervențiile - scurte, conferind un ritm alert dezbaterii. începutul îl face Alan Brownjohn, care ne atrage atenția că vedem războaiele la televizor, ca pe un joc video, și că folosim în comunicarea de fiecare zi doar 300 de cuvinte. Urmează Cenghiz Bektaș, care îl citează pe Homer, Nemesio Sanchez (cu o listă de scriitori uciși: Osip Mandelstam, Robert Desnos ș.a.) și numeroși alți vorbitori. Discuțiile se prelungesc și după terminarea colocviului, în
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
exprimările sînt mai curînd o dovadă de energie, decît de logică. Poate că și ceea ce scriu eu aici este mai mult o necesitate și o energie, decît ceva coherent. Cine scrie ceva, comunică cu cineva, fie chiar numai cu sine; (comunicarea cu sine poate fi uneori mai grea decît cu alții); dacă scrii ceva - fi tu cît de singur - scrisul este prima deschidere în camera ta etanșă; cînd exprimi singurătatea nu mai ești singur. Iată și publicul: fie un singur om
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
Toată această evoluție a conceptelor și obișnuințelor culturale ale omului secolului al XVII-lea explică rolul crescînd al alegoriei și funcția să alternativă, de creare a iluziei dar și a deziluziei, esențială pentru dialectica barocului; înțeleasă că un releu al comunicării sociale, ca un cod literar, alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală de manifestare a intențiilor autorului Istoriei ieroglifice, observație mai veche și utilizată cu rezultate notabile de autori anteriori, între care Manuela Tănăsescu și Dragoș Moldovanu
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]