1,949 matches
-
date, încorporând elemente de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a identității culturale. Ansamblul formelor, tehnicilor, mijloacelor și strategiilor de interacțiune verbală și nonverbală în cadrul societății reprezintă practicile discursive specifice acelei societăți. De la o cultură la alta variază strategiile comunicative la care vorbitorii recurg în diverse situații. De exemplu, o analiză a conferințelor de presă ținute de Ministerul chinez al Afacerilor Externe, respectiv de Departamentul de Stat American a evidențiat faptul că, pe parcursul interacțiunii, atât jurnaliștii chinezi, cât și cei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă presupune un proces de negociere a informației constrâns de reguli clare, precise, ceea ce permite exprimarea fără echivoc a unui punct de vedere, concentrarea ideilor secundare în jurul unei dominante comunicative; se corelează cu preocuparea pentru detaliu, cu informația specifică/particulară pentru o anumită temă, cu profunzimea și rigoarea analizei, cu coduri elaborate și păstrarea strictă în subiect, cu intervenții scurte și la obiect. Focalizarea minimă (sau non-focalizarea) presupune reguli laxe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe mărturii atestate în scris; gândirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe mărturii atestate în scris; gândirea este analitică, secvențială, liniară; în formularea concluziilor primează argumentația coerentă, bazată pe logică; accentul cade pe strategiile transmiterii eficiente de informație către interlocutor, pe reducerea ambiguității comunicative. În culturile orale semnificația se află preponderent în context, sensurile sunt, în mare măsură, dependente de context, bazate pe mecanisme ale implicitului; cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este concentrată, sintetică; în formularea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sensurile sunt, în mare măsură, dependente de context, bazate pe mecanisme ale implicitului; cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este concentrată, sintetică; în formularea concluziilor vorbitorii caută acordul membrilor grupului; este tolerată ambiguitatea comunicativă. Textele următoarelor glume reflectă diferența dintre semnificația dependentă contextual și semnificația transmisă literal în cadrul strict al textului: De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day to dye. O discuție între un reprezentant IBM și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de E. Hall (culturi cu grad scăzut de dependență contextuală / culturi cu grad ridicat de dependență contexuală). 2.4.3. Performarea actelor de vorbire Interacțiunea verbală apare ca o succesiune ordonată de acte de vorbire. Actele de vorbire sunt universalii comunicative: în toate culturile se regăsesc toate tipurile de acte de vorbire. Ceea ce diferă este sistemul actelor de vorbire (modul specific de performare și funcționare a acestora, precum și relațiile reciproce dintre ele). Conținutul literal și implicaturile conversaționale ale actelor de vorbire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât cea implicată contextual sau în care scurtimea enunțului nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât cea implicată contextual sau în care scurtimea enunțului nu e o calitate, ci o dovadă a închiderii comunicative față de interlocutor, deci sursă de potențial conflict; culturi care se abat de la maxima cantității printr-un discurs repetitiv-redundant sau o subordonează preocupării pentru conservarea armoniei sociale, iar vorbitorii spun altceva decât gândesc sau ar dori să spună sau să facă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elipselor numeroase etc., în care se acordă atenție conținutului, nu organizării formale a mesajului, ceea ce apare ca încălcare a maximelor griceene ale relevanței și manierei. În aceste condiții, Clyne (1994, p. 195) completează maxima manierei astfel: Fă clare intențiile tale comunicative numai dacă acest lucru nu contravine regulilor politeții, valorilor culturale fundamentale legate de demnitate, armonie, milă, respect. În plus, adaugă a cincea maximă, care satisface nevoile comunicării interculturale: În contribuția ta comunicativă ia în seamă tot ce știi sau poți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
completează maxima manierei astfel: Fă clare intențiile tale comunicative numai dacă acest lucru nu contravine regulilor politeții, valorilor culturale fundamentale legate de demnitate, armonie, milă, respect. În plus, adaugă a cincea maximă, care satisface nevoile comunicării interculturale: În contribuția ta comunicativă ia în seamă tot ce știi sau poți anticipa în legătură cu așteptările de comunicare ale interlocutorului (apud FitzGerald, 2003, p. 171). Felul în care generează asiaticii implicaturile conversațional nu se explică întotdeauna prin maximele griceene. Astfel, pentru a înțelege adevărata intenție
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației dintre interlocutori. Textul este deci produsul negociat al unei tranzacții comunicative. În ceea ce privește negocierea informației, s-au constatat diferențe culturale privind strategiile adoptate. De pildă, negociatorii americani introduc problema încă de la începutul negocierii, își exprimă clar un punct de vedere, pe care îl argumentează ulterior; negociatorii japonezi preferă o prezentare generală a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nivel interpersonal, ci și la nivel cultural. Ea se reflectă în uzanțele privind persoana care deschide și închide o interacțiune (cine salută primul - cine încheie interacțiunea), persoana care, în interiorul unei conversații/discuții introduce o temă nouă, schimbă tema, impune obligații comunicative interlocutorilor (adresând întrebări, selectând vorbitorul următor). În culturile occidentale orice vorbitor se consideră liber să aibă inițiativa verbală, în timp ce în culturile asiatice acest privilegiu îl are cel mai în vârstă sau cel cu statut sau poziție ierarhică superior/superioară. 2
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spusele vorbitorului curent; tiparul „latino”, în care luările de cuvânt tind să fie scurte, cu multe întreruperi și suprapuneri. Autorul pune cele trei tipare în legătură cu modul în care populațiile respective percep distanța față de putere. Tannen (1984) distinge între două stiluri comunicative: „stilul înaltei considerații” și „stilul profundei implicări”; în primul vorbitorii (din America de Nord și Asia) au tendința de a vorbi moderat, poate chiar mai rar, evitând să întrerupă interlocutorii, atenuând actele de vorbire care ar putea fi înțelese de interlocutor ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
urmează principiul „musayra”, reflectat într-un stil indirect de comunicare, bazat pe repetiție și „înfrumusețara expresiei” prin figuri de stil, elaborat din punct de vedere retoric, reflectând preocuparea vorbitorului de a proteja imaginea publică a interlocutorului. În cultura israeliană, stilul comunicativ are o orientare pragmatică, se subordonează principiului „dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imaginea publică a interlocutorului. În cultura israeliană, stilul comunicativ are o orientare pragmatică, se subordonează principiului „dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale politeții pozitive, respectiv cu strategiile deferenței, ale politeții negative din diverse culturi (vezi și infra, 6.4). Există diverse maniere culturale de semnalizare a intențiilor interacționale: de pildă, intenția de a păstra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorului. În cultura israeliană, stilul comunicativ are o orientare pragmatică, se subordonează principiului „dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale politeții pozitive, respectiv cu strategiile deferenței, ale politeții negative din diverse culturi (vezi și infra, 6.4). Există diverse maniere culturale de semnalizare a intențiilor interacționale: de pildă, intenția de a păstra cuvântul este semnalizată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de pildă, semnalele de recepție (aizuchi) sunt extrem de frecvente, însoțesc ritmic vorbirea interlocutorului pe tot parcursul derulării ei și sunt, în mare măsură, desemantizate. În cultura americană, semnalele de recepție sunt mai puțin frecvente, intervin în punctele de maxim interes comunicativ și sunt variate ca semnificație (mergând de la simple interjecții la evaluări afective și cognitive ale mesajului transmis de vorbitorul curent). 2.6. Relațiile interpersonale Interacțiunea dintre participanții la evenimentul comunicativ are loc în baza relațiilor interpersonale existente între aceștia la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt mai puțin frecvente, intervin în punctele de maxim interes comunicativ și sunt variate ca semnificație (mergând de la simple interjecții la evaluări afective și cognitive ale mesajului transmis de vorbitorul curent). 2.6. Relațiile interpersonale Interacțiunea dintre participanții la evenimentul comunicativ are loc în baza relațiilor interpersonale existente între aceștia la momentul interacțiunii (grad de cunoaștere, simpatie reciprocă, interese reciproce, atitudini reciproce), rezultat al istoriei comunicative comune. Textul, ca produs al interacțiunii dintre interlocutori, încorporează aspecte ale relației dintre aceștia. Diferențele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale mesajului transmis de vorbitorul curent). 2.6. Relațiile interpersonale Interacțiunea dintre participanții la evenimentul comunicativ are loc în baza relațiilor interpersonale existente între aceștia la momentul interacțiunii (grad de cunoaștere, simpatie reciprocă, interese reciproce, atitudini reciproce), rezultat al istoriei comunicative comune. Textul, ca produs al interacțiunii dintre interlocutori, încorporează aspecte ale relației dintre aceștia. Diferențele interculturale constau în expresia textuală a acestor relații. 2.6.1. Importanța acordată relației Culturile diferă prin importanța pe care o acordă construirii, prin discurs
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conversații fatice scurte, în cultura germană sau maghiară), subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2.6.3. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate Implicarea comunicativă - gradul de deschidere comunicativă și intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultura germană sau maghiară), subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2.6.3. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate Implicarea comunicativă - gradul de deschidere comunicativă și intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]