27,363 matches
-
care țin de abecedarul esteticii, hulite din pricini prea lesne de înțeles, înainte de-a fi aplicate. Evenimentele istoriei se întîlnesc în serii relativ omogene. Tinerii cerchiști de ieri erau precursorii esteticii, după cum conștiințele critice actuale ce se ridică împotriva concepțiilor postideologice sînt urmașii lor, pe aceeași linie maiorescian-lovinesciană ce-și probează, iată, la sfîrșit de mileniu, perenitatea. I. Negoițescu, Despre E. Lovinescu, ediție îngrijită și note de Dan Damaschin, Ed. Paralela 45, Cluj, 1999, 128 pag., prețul 28.000 lei
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Crișurilor din Oradea. Această expoziție, închisă doar cu puțină vreme în urmă, este una nouă față de cea de la Arad nu numai pentru că a fost găzduită într-un alt spațiu, ci, mai ales, datorită faptului că prin selecția lucrărilor și prin concepția generală ea urmărește o cu totul altă idee. Iar dacă mai amintim că sculptura lui Ovidiu Maitec este însoțită aici de pictura Sultanei Maitec, rămîne în afara oricărei discuții că avem de-a face cu o expoziție radical diferită. Insistența pe
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
lista pe care figurau cele mai cunoscute personalități din lumea întreagă. Cea ce a pierdut atunci țara noastră a câștigat Spania, premiul pentru literatură fiind acordat de Juriu poetului Juan Ramon Jimenez. Acuzat de nulitățile și proletcultiștii de la București de „concepție idealista, mistica și simpatii față de Mișcarea Legionara" autorul „Poemelor Luminii” și al „Trilogiei Valorilor” a fost destituit în anul 1948 din învățământul universitar și îndepărtat din Academie. Desfășurarea evenimentelor a confirmat din plin temerile celor care intuiau consecințele expansiunii comunismului
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
să n-am cumpărători. Construiesc un hotel, însă nu vine nimeni. înființez o editură, dar nu vând nici o carte! Triplarea sau împătrirea capitalului în timp record e posibilă doar dacă vinzi droguri sau arme! La baza disperării păgubiților F.N.I. stă concepția românului resentimentar, care a văzut că te poți îmbogăți doar escrocând statul. Și atunci, indiferent de faptul că a lucrat pe piața neagră, comportându-se ca un speculant, statul e dator să-l despăgubească! Această logică nu e total lipsită
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici, de a căuta alternative etc. Prin reducție s-a ajuns ca numai cuvântul "mentalitate", fără nici un atribut, să aibă o rezonanță negativă. La fel, de pildă, interdicția de a se discuta concepțiile a indus o conotație negativă cuvântului "a interpreta". Expresia "nu vreau să se interpreteze ce am spus" nu mai era urmată de explicitarea "în bine" sau "în rău", pentru că însăși acțiunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ." Autorul cărții
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
perspectiva lui Liiceanu, a dus totul cu sine, dornic de performanță și de a-și arăta iscusința". Am ajuns aici la un punct asupra căruia se poate discuta. Avem impresia că Traian Ștef se rostește pro domo, în consonanță cu concepția dominantă a generației d-sale, aparent blazată și apatică, însă în fond pozitivă, antilirică, mai mult ironică decît emoțională, prețuind exteriorul, abordînd lumea ca o rece aventură ce nutrește cunoașterea, nedispusă a-și recunoaște limitele. Impasul existențialist nu este al
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
de domnul Băsescu în campania electorală. Dacă ne gîndim la influența pe care această măsură o va avea asupra valorii spațiilor comerciale ce urmează să fie licitate de către primărie (licitații deja anunțate de către noul primar), lucrurile încep să se lege. Concepțiile social-democrate ale D-lui primar nu au fost deranjate nici de pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă și nici de influența nefastă pe care o va avea dispariția unei concurențe incomode asupra prețurilor în respectivele zone. Prevalîndu-se de
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
un doctrinar legionar de astăzi această poezie în metru popular din 1870. În schimb, autorul nostru are dreptate, în eseul Eminescu și creștinismul, să dezaprobe abuzul de a supralicita dimensiunea religios creștină a operei sale. Eseul despre N. Paulescu demonstrează concepția spiritualistă a lui Paulescu. Cînd Paulescu a publicat scrierile sale violent antidarwiniste, Maiorescu l-a invitat pe prof. Dimitrie Voinov să răspundă în Convorbiri literare, deși profesorul bucureștean era cunoscut pentru opiniile sale social-democrate. Apoi a intervenit și dr. N.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
social-democrate. Apoi a intervenit și dr. N. Leon, profesor la Iași. Încît afirmația autorului nostru potrivit căreia Titu Maiorescu, raționalistul, a fost numai încîntat de reacția lui D. Voinov e inexactă. În realitate a și provocat-o. Apoi Paulescu, fidel concepției sale, a devenit rasist și s-a alăturat, politic, Partidului Naționalist Democrat creat de N. Iorga și A.C. Cuza în 1910. Apoi, după război (savantul a murit în 1931), Paulescu a aderat la gruparea politică a lui A.C. Cuza L.A.N.C.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
sa recentă, România în al doilea război mondial, dl Dinu C. Giurescu citează, la acest capitol, un document care atestă găsirea la Abator a cinci cadavre de evrei. Tot acest capitol din cartea d-lui Răzvan Codrescu este fals în concepție și în scopurile, degradante, urmărite. Pentru a se edifica asupra personalității funestului C.Z. Codreanu și a Gărzii de Fier, l-aș invita să ia cunoștință de opinia din 1970 a lui Emil Cioran, fost și el, timp de opt
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
între critic și beletrist, id est invidia neagră a primului, incapabil a produce opere. Ca și cum o graniță trasată de Caliban l-ar împiedica pe critic să fie scriitor, iar pe scriitor să fie critic. Cu tot citatul din Ezra Pound, concepția etalată aparține unui semidoct: "În perioade de criză, tulburi, unii condeieri să se așeze deasupra creației beletristice, intimidînd, prin ponegrire sau hăulire (sic!), activitatea unor poeți, prozatori, dramaturgi, clasici, nu de puține ori, și contemporani, mai ales... Cine se poate
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
cea mare, trecînd dincolo, ocolind moartea. La 13 februarie 1969 (însemnare datată) "Azi-dimineață m-am gîndit din nou că sinuciderea e singura soluție, că toate celelalte nu sînt decît soluții de compromis". Și ceva mai tîrziu, dar în același fel: Concepția mea despre sinucidere e foarte simplă: ea mi se pare singura soluție, dacă vrei să mergi la esența lucrurilor. În schimb, la suprafața lor, poți face compromisuri, poți amîna, poți trișa, poți scrie. La suprafață, există soluții cîte vrei, provizorii
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
eliberarea prin credință ( care nu este același lucru cu banala experiență democratică și cu recuperarea libertăților politice și civice). Dacă prin enunț, dar și prin susținere ulterioară la nivelul retoricii, acest scenariu moral și spiritual este impecabil, discursul plastic nemijlocit, concepția și articularea formelor artistice, constituie un capitol separat care se leagă de un set mult mai complex de experiențe morale și culturale. Cu treizeci de ani în urmă, cînd părăsea România pentru a se stabili în Italia, adică pleca din
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
același timp, ea nu mai este nici ingenuă pentru că poartă deja, încă de la bun început, atributele dăruirii și ale apartenenței. Ea nu mai are nici măcar privilegiul acelei vulnerabilități naturale, dobîndite prin uzură, îmbătrînire și resemnare, pentru că suportă încă din momentele concepției asaltul unei discursivități exterioare care îi erodează puterea și îi anemiază rezistența. Dintr-un fenomen viu, născut din propria sa motivație și din acele energii care ordonează amorful și mîntuie neantul, arta ajunge doar un vehicul, un simplu mijloc de
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
lor trăsături, materializate în oglinzile pocitoare pe care le mînuiesc. Neîndurîndu-se a recunoaște în Virgil Ierunca un herald al unui timp ce n-a trimis încă, de după linia orizontului, decît raze răzlețe, încearcă a-l înțărcui în perimetrul propriei lor concepții într-adevăr mărginite și anacronice. În realitate, "îngustul", "intolerantul" Ierunca se arată capabil de o comprehensiune iertătoare, relevînd meritul acolo unde crede că se află, chiar într-un context ingrat: "George Macovescu, soldatul cel mai docil și mai elegant al
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Bartolo fin schițat de Pompei Hărășteanu, Gabriela Drăgușin - pusă în situația de a face din Marcellina o caricatură groasă - nu s-a integrat în ordinea mozartiană; până și aria melodioasă și bogat ornamentată din actul IV a fost contaminată de concepția neadecvată asupra întregului. În alte roluri, profiluri bine conturate: cinicul Basilio (Gabriel Cățe), isteața Barbarina (Ruxandra Ispas), Alexandru Agarici și Adrian Ștefănescu. Scenografia, fără să exceleze în eleganță și prospețime, este onorabilă cu excepția ultimului act care este nu numai urât
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
manuscris). Fără a-și asuma premisele unei abordări exhaustive a conceptelor operei eliadești, Rennie reconstituie configurația elementelor taxonomice esențiale - illud tempus, homo religiosus, hierofanie, coincidentia oppositorum, arhetip ș.a. Urmărind valorizările timpului arhaic și modern în diversele sale opere, autorul consideră concepția despre timp ca fiind la baza întregii viziuni eliadești. Totodată, subliniază că tipul de umanism ilustrat de Eliade este mai degrabă al unui precursor al postmodernismului, decît al unui modern(ist). Comentînd criticile aduse atît implicării sale politice din anii
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
firește, prin noutatea adusă într-o filosofie (occidentală) care a supralicitat elementul rațional în detrimentul "surselor pre-raționale ale valorii, clasificate drept tradiționale, mitice, religioase, estetice ș.a.m.d.". Discutată ca un tot unitar, sincronic, deși urmărind, totuși, modul cum a evoluat concepția gînditorului asupra elementelor-cheie ale acesteia, opera eliadescă e prezentată atît în contextul gîndirii moderne, cît și al celei postmoderne, în particular. Studiul relevă, în același timp, îmbinarea elementului arhaic, modern și postmodern în structurarea viziunii lui Eliade, recurgînd atît la
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
acest gest deplasat câtă vreme în perioada când conducea Ministerul Tineretului și Sportului, una din preocupările sale de ministru a fost aceea de a forța instalarea Direcției pentru Tineret și Sport a Municipiului București în spațiile Observatorului Astronomic Municipal (în concepția sa, astronomia nu se poate dezvolta fără o puternică și sănătoasă implicare sportivă). Nu a reușit atunci, pentru că nu toate persoanele cu funcții de răspundere, indiferent de guvernare, levitează invariabil în lumea SF. Pe de altă parte, așa-zisa televiziune
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
fiecare după putință, faptele și mișcările sufletului nostru putem fi siguri că din rușinea de a fi cunoscuți în întregime vom înceta de-a mai păcătui, vom înceta de-a mai adăposti în inimi ceva necurat..."". Pragmatism sublim! E o concepție a scrisului ca un canon, arta apărînd drept un păcat: "Cel care scrie se simte, deci, privit, ceea ce e dovada faptului că nu face artă de dragul artei. El este privit din interiorul scrisului său, așa cum ar fi privit din adîncul
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
și apare acum, prin strădania nepotului său, dl. Andrei Pippidi, într-o a patra ediție (a doua ediție a apărut în 1933). A exprimat și opinii despre filosofia culturii (cu deosebire despre conceptele opozite cultură și civilizație), el împărtășind o concepție care se încadrează în curentul de idei al romantismului anticapitalist (vezi curentul de idei al sămănătorismului, pe care dacă nu l-a creat, oricum l-a condus și reprezentat). Și că sămănătorismul a fost un curent de idei romantic conservator
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
e indiscutabil. Aceasta nu înseamnă că Iorga ar fi fost și în istoriografie un romantic. Dimpotrivă. A ținut să sublinieze că nu agreiază mijloacele de lucru ale acestei școli, dar că, prin el și generația sa, se inaugurează o nouă concepție (direcție) în istoriografia românească. Discursul său de recepție la Academia Română (1911, inclus în volumul pe care -l comentez) a ținut să sublinieze această idee cardinală. S-a intitulat, de aceea, chiar Două concepții istorice. Spunea acolo că "cel mai important
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
și generația sa, se inaugurează o nouă concepție (direcție) în istoriografia românească. Discursul său de recepție la Academia Română (1911, inclus în volumul pe care -l comentez) a ținut să sublinieze această idee cardinală. S-a intitulat, de aceea, chiar Două concepții istorice. Spunea acolo că "cel mai important reprezentant al acestor tendințe romantice a fost Hasdeu, al cărui spirit genial se formase în lumea rusească de pe la 1830, care reproducea în caricatură exagerările romantismului francez și german" și că "Grigore Tocilescu... a
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
implice într-o motivare mai complexă a interesului său? Chiar din punct de vedere grafic, cartea sa se prezintă ca o sumă de medalioane prin care se manifestă câte o predispoziție - creatoare sau de destin - pentru filosofare. Deloc întâmplătoare această concepție: căci ce poate fi mai adecvat în spațiul austriac decât mijlocirea biografică a unor varii probleme teoretice - care pot fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice? Este aceasta modalitatea prin care ne apropiem în general și
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
des, în ultimul deceniu, faptul că filmul documentar are nevoie - la nivel financiar - de televiziune pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]