8,042 matches
-
unui secret al secretelor. Dar poate fi mitul un punct de pornire credibil pentru o istoriografie cu pretenții de obiectivitate? Răspunsul filosofiei culte va fi, indubitabil, nu! Căci din perspectiva omului condamnat la rațiune, toată această filosofie istoric marginală și conceptual volatilă nu poate fi decât încă un altar în paragină dedicat zeilor păgâni. Sunt zeii uitați astăzi de coruperea monistă a tradiției de mistere, dar încă vii în Atena Faptelor Apostolilor (17, 23), acolo unde Sf. Paul comitea pioasa fraudă
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
utilă prezentarea structurii acestei ediții integrale care include multe decade de cercetare și o serie impresionantă de publicații anterioare. Volumul include și texte inedite. Dar organizarea lor într-un text integral dă, pentru prima dată, posibilitatea de a cuprinde coordonatele conceptuale ale acestei complexe micro (auto) și macro biografii intelectuale. Și metaforic și matematic această traiectorie nu este liniară și nici nu poate fi liniară. Totodată, ea este integrală fără a exclude heterogenitatea cognitivă care, în mod natural, este pusă în
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
exemplificat de concepte ca „metabolism”, „investiție”, „ierarhie”, „celulă”, „membrană”, spațiu (fizic, social etc.), structură (culturală, atomică, lingvistică sau violență structurală) „disonanță”, „energie” etc. Se pare că valoarea cognitivă a unui concept este indicată de aplicabilitatea sa transdisciplinară. Dar această vitalitate conceptuală este hrănită de creativitatea științifică și artistică. Cred că în procesul dezvoltării și schimbării paradigmelor (Kuhn) se modifică și dinamica dintre cunoașterea științifică și artistică, pe de o parte, și cunoașterea comună (cotidiană), pe de altă parte, inclusiv relația dintre
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
scriitor, dar nu-mi surîdea deloc să urmez Literele. În schimb, deși nu mă trăgea ața să scriu filozofie, îmi plăcea s-o citesc și să o studiez. Am reușit să le împac, așadar, pe amîndouă. Îmi place să gîndesc conceptual, să explic lumea prin filozofie, dar nu să fac filozofie. N-am scris și nu am de gînd să scriu filozofie. Știu că romanul dumneavoastră a intrat la balotaj alături de Peste & Cholera al lui Patrick Deville. Literatura dumneavoastră e în
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
o faci ca să afli cine știe ce adevăruri, ci ca să iei act de rudimentele de altă dată. Căci cunoașterea e acolo unde e știință, iar știința nu poate respira decît în mediul matematicii, de aceea balastul antic, scolastic și modern al gîndirii conceptuale trebuie abandonat. Kierkegaard sau Augustin pot fi cel mult gustați estetic, dar sub unghi cognitiv însemnătatea lor e nulă. Din Descartes sau Hegel putem reține cel mult sugestiile teologice, altminteri autoritatea lor științifică e inexistentă. Viziunea e drastică și totuși
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
nuanțe banale prinse în formulări terne, de unde și lipsa de atracție asupra cititorului. Marea dramă a filosofiei e lipsa de talent a exponenților ei, și cum filosofia e artă și nu știință, exigența stilului e condiția de supraviețuire a speculației conceptuale. Și Ion Dur nu are stil, textele sale nedepășind pragul comun al narațiunii abstracte. Dar sub unghiul ideilor, Ion Dur este exegetul onestității echilibrate și comentatorul intuițiilor fine. Cu precădere atrage analiza pe care o face imprecațiilor lui Goga la adresa lui
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
întunecatului deceniu literar nouă (1993), îl include la secțiunea Criza interiorității. Patosul sarcastic și ironic, deschizînd capitolul chiar cu el. Ion Bogdan Lefter, în Flashback 1985: Începuturile „noii poezii” (2005), îl înscrie în direcția „orgolioșilor moraliști”, diferită de cea a „conceptualilor cristalini” și de cea a „volubililor prozaizanți”, aceasta din urmă mai consistent reprezentată. În fine, dar deloc în ultimul rînd, Alexandru Mușina, în Antologia poeziei generației ’80 (1993), oferă încadrarea care mi se pare cea mai justă: în poezia „metafizicului
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
erau necesare eforturi colective. Și-a identificat - apoi - un număr de teme predilecte și le-a reluat consecvent, dezvoltînd în jurul lor argumentații personale, valabile și ca expuneri către public, în scris ori în alte forme, dar mai ales ca substructuri conceptuale pentru propriile sale explorări literare și intelectuale, cărora le-au servit drept solide fundamente: textul, scriitura, „trupul și litera”, altele cîteva. Avea - în genere - o evidentă sistematică a gîndirii, modelată de o serie de referințe culturale la care revenea mereu
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
de cercetare, ci exprimarea explicită a unei opinii personale despre aspecte sociale, culturale și filosofice ale morții, opinie care transpare inclusiv în analizele literare întreprinse, dar nicidecum în dauna acestora. Palierul personal are, la rândul său, două mari sub-paliere. Cel conceptual personal, unde se pot detecta concepțiile proprii despre moarte ale omului I.P., cu toate că acest om este permanent însoțit de umbra sa de specialist în domeniul literaturii și de teoretician (oricât de filolog) al morții; respectiv cel personal experiențial, când autorul
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
indicator al faptului că putem vorbi de un nivel personal al scrierii este denumirea scriitorilor supuși analizei ca martori ficționali. În încheiere, mă opresc asupra a două concepte majore cu care operează Irina Petraș și care țin de sub-palierul personal conceptual, dar pot fi încadrate și în palierul teoretizării morții: muritudinea și știința morții. Știința morții, sintagmă de inspirație eminesciană, cumulează două înțelesuri. Pe acela de a ști, a cunoaște, a avea anumite informații și pe acela de „a ști să
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
veche, știe latină (superlativul e subînțeles), ceea ce face ca articolele de aici să depășească de la bun început perimetrul îngust și uneori uscat al lingvisticii. Nu legitățile de transformare fonetică fac deliciul acestei cărți. Miezul ei e altundeva: în excelenta orientare conceptuală. Pentru el, evoluția sensurilor are o dimensiune narativă. Conține, în ea însăși, povești (sau chiar, în unele cazuri, adevărate romane condensate). De aceea, relația lui Andrei Cornea cu limbajul, cu gândirea etimologică, nu este numaidecât normativă. Rolul greșelilor e crucial
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
provocată de Wilamowitz- Moellendorff, al cărui articol („Filologia viitorului”), de o violență aproape pamfletică, pusese degetul pe hiba de metodă a lui Nietzsche: prăpastia dintre îndrăzneala ipotezelor și lipsa de acoperire în textele vechi. Cu alte cuvinte, una e speculația conceptuală făcută pe seama lui Euripide și alta e știința filologică a literei lui, iar cine pune în seama literei un spirit străin ei, doar pentru a-și vedea adeverită demonstrația, acela se abate de la imperativul de onestitate al breslei. Articolul lui
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
fiind o ceremonie de cuvinte care corespunde unui ritual de esențe. Dar întrebat de unde și-a luat schema, jargonul și ordinea pașilor, Hegel invocă grația unei instanțe care a binevoit să-l aleagă pe el: profet divulgînd misterul sub formula conceptuală pe care a primit-o. Nici măcar stilul dialectic, adică ceremonia pașilor, nu și-l poate aroga. Căci ritualul e în lucruri, pe cînd ceremonia e expresia verbală a ritualului, obediența lui Hegel fiind aceea de a se mișca după ritualul
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
loc aparte în finalul cărții). Formația sa solidă om de știință (cu un doctorat, dacă nu mă înșel, în fizică cuantică) îi conferă o rigoare intelectuală care n-are nimic în comun, regret s-o spun tocmai eu, cu jargonul conceptual al literaților. Ca și noțiunile de care uzează, formulările lui emană claritate. Fără să fie trivial, abordează logica de jos, de la temelie. Nu arde etape, nu bate câmpii. Posedă simțul literaturii înalte și, în egală măsură, pe acela al culturii
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
și nici nebunul, ci doar semnificația catastrofică a personajului. Din acest unghi, Nietzsche e semnul prevestitor al unui declin de proporții, indiciul preliminar al unui cutremur ce a dus la involuția filosofiei. E acel moment din istoria Europei cînd speculația conceptuală începe să-și taie singură creanga de sub picioare, în virtutea unei pofte sinucigașe. Din acest moment, filosofia se va divulga de bunăvoie ca fiind uzurpatoarea unor prerogative sacre, de posesia cărora nu e îndreptățită. Ce va urma după Nietzsche va fi
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
Codul Penal al Principatelor Unite Române adoptat în 1864 și aflat în vigoare la 1900, anul în care este plasată acțiunea schiței. Ce prevăd articolele de lege menționate scrupulos în două rânduri de Caragiale? Primul, art. 47, definește și detaliază conceptual noțiunea de „complicități” în săvârșirea actelor penale. Al doilea, art. 226, are ca obiect infracțiunea de asasinat (în terminologia vremii, „omorul cu precugetare”, adică, în limbajul juridic contemporan, cu premeditare). În fine, art. 332 incriminează înșelăciunea sau escrocheria. Sintetizând, ar
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
și nici bogat, Mântuitorul poate fi Călăuza tuturor în viață, spre mântuire. Aplicarea învățăturilor Sale ne poate îmbunătăți pe toți și ne poate schimba viața tuturor. Urmarea Lui în fapte e mai importantă decât urmarea Lui în gând, teoretic și conceptual, căci, cum spune Scriptura, și necuratul crede în Dumnezeu. Doar că faptele sale sunt diametral opuse Învățăturii lui Hristos. Să nu confundăm, așadar, bucuria lumească a mesei de Paști cu spiritul acestei sărbători. Să nu confundăm nici postul cu abținerea
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
a uraniului reciclat ca alternativă la combustibilul folosit de reactoarele Candu din China. World Nuclear News anunța pe 3 august 2011 că înțelegerea dintre Candu și compania națională chineză, semnată pentru doi ani, este așteptată să rezulte într-un design conceptual detaliat al noulului reactor avansat Candu, pe care compania îl descrie ca fiind ”o evoluție importantă a Candu 6, care este optimizat în vederea folosirii uraniului reciclat și a thoriului”. Canadienii vor să demonstreze că există alternative la elementele clasice producătoare
Cearta Băsescu-Ponta pentru vizita la Beijing, desființată de o decizie din 2011. Bomba chineză din domeniul energiei nucleare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36520_a_37845]
-
se discută, ceea ce înseamnă că actul surclasează trăirea, comentariile diluînd procedura. Dar în secolul al XII-lea, cînd Andreas Capellanus și-a întocmit tratatul Despe iubire, spiritul epocii încuraja meditația, iar actul era precedat de o ceremonie amănunțită a lămuririlor conceptuale. E uimitor să vezi cîtă acribie poate pune un autor în cercetarea analitică a unei teme curtenești, de mondenă semnificație în epocă, pe care clericii o înfierau cu aceeași repeziciune cu care rapsozii o invocau în librete frivole. Sub unghiul
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
Cosmin Ciotloș Atunci când, totuși, e definită în dicționarele de noțiuni literare (căci de regulă lipsește), instituția cenaclului are parte mai degrabă de descrieri decât de abordări conceptuale. Sigur că o astfel de încercare s-ar lovi de o serie piedici metodologice: pe de-o parte, cenaclul ține mai degrabă de viața literară decât de literatură (accentuata sa dimensiune practică descurajând orice efort teoretic); pe de altă parte
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
este căsătorit cu o fostă studentă la filologie, dar discuțiile celor doi ating problematica dificilă a raportului dintre sensul figurat ca sens poetic și cel denotativ, pentru ca scena finală să pună întro ecuație filologică o serie de cuvinte cu valoare conceptuală: conștiință etc., fapt reluat în șlagărul final: „Mis dragi cuvintele să știi/ ele-mi sunt surorile...” Și în acest din urmă film, relația celor doi este înainte de toate una discuționistă cu scăpărări teoretico-polemice, în care cuvântul are cuvântul. Și încă
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
tezei e cu totul umbrită. De exemplu, cînd scri un text de desime sisifică, pentru a explica cum trupul lui Hristos, după moartea pe cruce, a păstrat ceva din elementele primordiale ale naturii divine, cînd te dedai unei asemenea gimnastici conceptuale, impresia pe care o lași e de energumen a cărui rațiune vrea musai să-i joace feste credinței. Sunt teme pe care, dacă le atingi cu rațiunea, sfîrșești în disperare speculativă și, probabil, că Luther avea să apară peste două
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
îmbietoare. Hotărît, româna e o limbă calidă, unduitoare, lipicioasă, dar fără virtuți abstracte. E ca o dîră pituitară lîngă o bucată de cuarț. În română poți plînge, iubi sau dansa, dar nu poți gîndi. Volumul e o probă de răsucire conceptuală pentru cei dornici să fugă de forme date. Și deopotrivă o dovadă a acribiei filologice pe care Daniel Farcaș a depus-o pentru întocmirea antologiei.
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
elaborăm cunoașterea lumii și să ne organizăm acțiunile în cadrul ei? Da, cuvintele înseamnă acest lucru, le știm purtătoare ale unor concepte care construiesc ceea ce numim realitate și care ne-o explică. Dar oare această realitate pe care o datorăm gîndirii conceptuale este ea cu adevărat, este ea cu desăvîrșire ceea ce există în afara noastră și înăuntrul nostru, în intimitatea vieților noastre? Nu cumva este și ea o imagine pe cît de schematică, pe atît de parțială, și poate chiar afectată de o
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
adevărat, este ea cu desăvîrșire ceea ce există în afara noastră și înăuntrul nostru, în intimitatea vieților noastre? Nu cumva este și ea o imagine pe cît de schematică, pe atît de parțială, și poate chiar afectată de o carență fundamentală? Gîndirea conceptuală ține, în fond, de generalitate, ține de intemporal; prin urmare, ea nu poate percepe în noi această experiență a timpului care, așa cum spuneam, este chiar ființa noastră. Nu cumva cuvintele ne trădează? Să ascultăm însă cîteva dintre ele, să le
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]