1,143 matches
-
dobândit noi dimensiuni și conotații. Așa cum nota J. Weinberg (apud Siebert, 2001b, p. 39), „noțiunea de învățare autodirijată câștigă tot mai mult teren și apreciere în discursurile pe tema pedagogiei adulților”, remarcând și faptul că „se depun eforturi susținute pentru conceptualizarea acestui principiu”. Tendințele se manifestă în direcția simplificării și a operaționalizării conceptului de învățare autodirijată. 3.1.6. Învățarea permanentă și continuătc "3.1.6. Învățarea permanentă și continuă" Învățarea pe toată durata vieții individului, învățarea permanentă și continuă, esteastăzi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării experiențiale Ciclul învățării experiențiale ilustrat în figură (după cum afirmă Kolb și Fry, apud Jarvis, 1983) poate să înceapă din orice stadiu și ar trebui văzut ca o spirală continuă. Autorii sugerează că mișcarea pe axa verticală reprezintă procesul de conceptualizare, în timp ce axa orizontală reprezintă variația dintre manipularea pasivă și cea activă și, de asemenea, fiecare cuadrat reprezintă un stil de învățare. Jack Mezirow (apud Jarvis, 1983) pornește de la asumpția că fiecare adult are propriile „perspective” asupra realității, constructe dependente de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și abordări sociale, politice, educaționale, anumite orientări, acțiuni intervenționiste etc. și, de aceea, deloc întâmplător, se consideră că filosofia este la baza tuturor științelor. La fel, împrumuturi din
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
repertoriu de strategii eficiente pentru aplicarea și adaptarea acelor cunoștințe la contexte situaționale multiple și la cerințele vieții” (p. 326). Esențială rămâne capacitatea persoanei înțelepte de a-și planifica și autogestiona propria viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dobândit noi dimensiuni și conotații. Așa cum nota J. Weinberg (apud Siebert, 2001b, p. 39), „noțiunea de învățare autodirijată câștigă tot mai mult teren și apreciere în discursurile pe tema pedagogiei adulților”, remarcând și faptul că „se depun eforturi susținute pentru conceptualizarea acestui principiu”. Tendințele se manifestă în direcția simplificării și a operaționalizării conceptului de învățare autodirijată. 3.1.6. Învățarea permanentă și continuătc "3.1.6. Învățarea permanentă și continuă" Învățarea pe toată durata vieții individului, învățarea permanentă și continuă, esteastăzi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
frecvente, dar perfect acceptabile, sunt construcțiile de tipul: (67) Pentru a intra într-un alt univers și a înțelege "o altă lume", fie ea apusă sau încă vie, este necesară o anumită distanțare, un anumit sentiment al alterității, o minimă conceptualizare ("22", 20-26.V.2008) (68) Intr-un orășel fictiv din California, toți adolescenții par să fie dependenți de droguri, fie ele prescrise sau nu ("TV Mania", 17.III.2008) (69) Totodată, sperăm ca Grațiela să respecte legea, fie ea românească
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
auz are gândirea obiectuală, În imagini, iar limbajul este mimicogestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dezvoltat un inventar bazat pe teoria procesării informației și Învățarea experiențială. Inventarul lui Kolb a ținut cont de patru procese care intervin În cadrul achiziției informației. Aceste procese au evoluat În patru modele ale stilurilor de Învățare: experiența concretă, observarea reflexivă, conceptualizarea abstractă și experimentarea activă. Alte abordări cognitive au vizat dimensiuni ale impulsivității, tendința elevilor de a lua În considerare soluții alternative la o problemă sau dimensiuni ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care sunt argumentele pro/contra (cu care ești/nu ești de acord), care sunt consecințele, care sunt alternativele; - elevii dau o soluție finală în cazul cercetat. Nu este o problemă dacă soluția dată de ei nu corespunde cu soluția oficială; - conceptualizarea (privește în urmă - asupra condițiilor și contextului în care s-a petrecut cazul; privește dedesubt, în jur, înainte); Cubul - se folosește pentru explorarea unui obiect, a unei situații pentru o abordare complexa integratoare. Etape: 1. Realizarea unui cub pe ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sa, sfera academică a Relațiilor Internaționale a consemnat în ultimii ani o dezbatere internă ce poate fi încadrată în seria marilor dezbateri din istoria disciplinei și care, probabil, poate fi structurată de-a lungul următoarelor puncte de discuție: modul de conceptualizare a realității denumite de termen; instrumentele și metodele adecvate de măsurare a fenomenului; încadrarea sa temporală; evaluarea lui normativă; impactul său asupra statelor; pe baza celor de mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
să modifice profund această concepție. Abia din acest moment putem spune că există propriu-zis o relație extrem de importantă între arma nucleară și elaborarea unor politici nucleare naționale și internaționale, relație care a fost însă marcată de câteva modele importante de conceptualizare a armei nucleare și a folosirii ei. În 1949, în SUA se dezvoltă ceea ce s-a numit Leviathanul nuclear bomba cu hidrogen. Numai doi ani mai târziu, în 1951, URSS își construiește propria bombă cu hidrogen. Spre deosebire de bomba atomică, bomba
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile Internaționale: liberalismul ideațional, idealismul comercial și idealismul republican (Moravcsik, 1997). Celălat pilon al contestării istoriografiei convenționale a disciplinei este constituit din expunerea limitelor conceptualizării confruntării idealimrealism sub forma unei dezbateri. Este evident că, în măsura în care școala idealistă nu constituise o școală în adevăratul sens al cuvântului, serioase semne de întrebare planează asupra conceptului de dezbatere între școli adverse. Însă dincolo de acest aspect, existența unei dezbateri
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
și diversificarea terminologică. Cercetarea pleacă de la premisa că este teoretic imposibil să se atingă performanța explorării tuturor aspectelor posibile ale unui obiect narativ pictural. Ele anticipează o investigație cu mai mult de un singur sistem de practici științifice și o conceptualizare a obiectelor de studiu care aparțin unor sisteme de proprietăți diferite și care stabilesc relații diferite. Din acest motiv, câmpul articulării lor este în mod inevitabil disparat. Sunt formulate întrebări despre limita dintre narațiune, non narațiune și antinarațiune sau despre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în care lumina ramificată rimează în trei manifestări diferite sunt puse în evidență elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile despre jocurile de linii, culori, volume și lumini, de contururi, convexități și concavități, de saturații și luminozități ale discursului sunt sintetizate conceptualizări greimasiene ale eideticului și cromaticului. Prin parcursul călătoriei care-și va găsi desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, este recuperat modelul modificării de stare, este recuperată expresia dinamicii formelor acțiunii la Greimas, dar ca etapă obligatorie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sau religioase, consecințe nedorite și că trebuie adaptate uneori împrejurărilor și reinventate. S-a considerat, în aceste condiții, că cercetarea picturii narative are nevoie de un număr de metode conectate parțial, care să funcționeze preponderent descriptiv, fără clasificări, tipologizări sau conceptualizări naratologice, fără exces de concepte teoretice și cu limitări inerente în planul explicației și predicției. S-a pornit de la ideea că atunci când descriem aspecte complexe, problematice și necategorizabile ale lumii picturale, încercarea de a le oferi coerență le poate face
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
face lumină în privința relațiilor interstatale, domeniul fiind astfel subsumat studiului istoriei politice. Nemulțumirile față de o asemenea abordare veneau în principal din neputința acestui domeniu de a oferi căi de modificare a relațiilor internaționale, ca și față de nivelul relativ scăzut de conceptualizare propriu științelor istorice. Un alt domeniu major care și-a arogat studiul Relațiilor Internaționale a fost Dreptul Internațional, interesat în principal de normele care definesc relațiile diplomatice, negocierile, încheierea și formularea instrumentelor juridice. Principalele lipsuri ale abordării erau legate de
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
istoria gândirii filosofice mai multe tipuri de soluții .Voi prezenta câteva dintre ele , nu în ordinea lor cronologică, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta îmi permite să surprind fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
bunăvoinței divine. III.1.2. Libertatea și cauzalitatea Ideea de necesitate apare în cele mai timpurii scrieri antice sub forma intuiției profunde, surprind în ciuda unor nuanțe care le diferențiază, acest aspect de ordine necesară proprie desfășurării evenimentelor reale. Treptat capătă conceptualizări care se constituie în argumente logice clare: existența cauzalității, dată fiind existența cauzei, apariția efectului are un caracter necesar; existența unor legi naturale care guvernează desfășurarea fenomenelor, imaginea lumii nu poate fi decât una în care domină ordinea și necesitatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fizică, poate fi de asemenea mai puțin evidentă și nu neapărat continuă. Lucrarea de față intitulată "Atitudinea părinților din mediul rural și efectele asupra adaptării școlare" urmărește determinarea efectelor neglijării asupra adaptării școlare la elevii mici. Primul capitol este dedicat conceptualizării termenului de neglijare și a altor termeni înrudiți cu acestea. După o scurtă trecere în revistă a acestor termeni în continuarea capitolului I vom aborda forme ale abuzului și neglijării. Trebuie menționat faptul că un rol foarte important în calitatea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
dezvoltat un inventar bazat pe teoria procesării informației și învățarea experiențială. Inventarul lui Kolb a ținut cont de patru procese care intervin în cadrul achiziției informației. Aceste procese au evoluat în patru modele ale stilurilor de învățare: experiența concretă, observarea reflexivă, conceptualizarea abstractă și experimentarea activă. Alte abordări cognitive au vizat dimensiuni ale impulsivității, tendința elevilor de a lua în considerare soluții alternative la o problemă sau dimensiuni ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
critica occidentală în perioada 1960-1995 se orientează înspre interesul pentru studiul imaginii și, mai precis, pentru studiul problemei ekphrasis-ului. În plus, această problematică a reprezentării ekphrastice este circumscrisă teoriei receptării textului literar 2. Spre deosebire însă de efervescența preocupărilor pentru conceptualizarea imaginii și a convergențelor sale înspre literatură, în critica românească a acestei perioade nu se înregistrează intervenții majore al căror obiect să fie înscris în sfera de cercetare a interferențelor dintre literatură și arta vizuală. Pentru a putea contura principalele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
necesar, dar nu suficient; calitatea textului de a fi "pictorialist" nu e una istorică, dependentă de vreun curent sau școală de pictură; nu în ultimul rând, detaliul pictorialist al unei descrieri implică o trecere de la mișcare la static și permite conceptualizarea 31. La fel de important pentru doctrina pictorialistă este și studiul lui Lee Rensslaer, Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta ca reuniune de simboluri, prin conceptualizarea unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie - desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]