5,238 matches
-
intelectuali." În sfințenia acestui respect există binele, Belloin cu ai săi, și răul, care s-a dovedit mai tîrziu a fi fost învins. Există stalinismul în germene în candoarea enciclopedismului și stupiditate în inteligență. Există diferența dintre "savanți" și "profani", conducători și conduși ("pro-fanus" fiind cel care rămîne în afara templului științei, transmutat în spațiul tabu de către incinta școlară, apoi sectară). Există metamorfoza lui magister în dominus. Autoritatea intelectuală ca argument al dominației politice. Există sacralizarea, prin închiderea discursului licit sau întărirea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
într-un anume fel în mistica Luminilor. Dar a o confunda pe aceasta din urmă cu misticismul inițiatic al epocii Luminilor înseamnă a lua un iluminist drept un iluminat. Chiar dacă universul stalinist era ezoteric și chiar inițiatic, cu cercurile lui conducătoare, informațiile zgîrcite și cuvintele de ordine, scolastica marxistă, care se stinge sub ochii noștri, era rodul interpretării, comentariilor, și nu al gnozei sau Cabalei. * Partidele noastre și-au pierdut cuvîntul și noblețea. Acești intelectuali de grup cu origini în secolul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a reprezentărilor dominante nu poate fi o critică ideologică, ci dimpotrivă, însăși critica organelor dominației lor. 10. O revoluție mediologică este o revoluție politică. Invers nu este posibil. Pe scurt, politica nu mai decide. 11. Un grup social, un partid conducător, un șef nu pot multă vreme să "spună orice" sau să pretindă că "fac să treacă" nu știu ce mesaj prin orice fel de conduită. Fie că are sau nu tutelă administrativă, statul nu mai este stăpînul mediilor, mediile sînt stăpînii statului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sfîrșit de secol decît la început? Marxiștii au crezut odinioară că schimbă terenul cînd dau hegemonia aspră pe dulcegăria consensului. Gramsci nu a inventat cuvîntul. El a preluat conceptul din tradiția social-democrată rusă (Plehanov, Axelrod, Lenin), unde acesta desemna rolul conducător alocat proletariatului în alianțele cu țărănimea și cu burghezia liberală împotriva aristocrației țariste. Gramsci 1-a făcut să alunece către Vest, din domeniul alianțelor sociale ale proletariatului către cel al structurilor puterii burgheze.62 Progres mai mult notabil decît negativ
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
poate ajunge la un studio de televiziune sau de radio dacă nu este poftit cum se cuvine de către persoanele în drept. Intrarea de la dreapta: prin stat. Actul de face privată o convingere publică desăvîrșește puterea statului. Asta deoarece, în măsura în care opiniile conducătorilor sînt transmise sau preluate de cei conduși și incorporate prin ei ca fiind valabile, o putere de fapt se transformă într-o putere legitimă liber acceptată. Numai adeziunea indivizilor particulari la "ideologia dominantă" o face ca atare. A repreenta interesul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Franța, de exemplu, a existat cenzură, dar ea nu a afectat în același fel toate mediile. O trecere în revistă a puterii intelectuale în Franța ne-a permis cu altă ocazie să-i reperăm deplasările interne, cu rol de fir conducător. În același fel, și nu fără motiv, axa deplasărilor cenzurii oficiale se îndreaptă, ca și intelectualitatea, spre mediul cel mai performant, cu cea mai mare asimetrie între emițătorul și receptorul de mesaje. "Polul magnetic ce structurează cîmpul forțelor intelectuale la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Cât privește corporațiile (asociațiile de ajutor reciproc între cei săraci, societățile de asigurări ș.a.), le identifică drept asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria el, sunt printre gloriile distinctive ale Angliei și explică rolul conducător al intelectualității englezești, în special în domeniul științei" (Nisbet, 1993: 66). 9. Abordare macro și abordare micro Preocupat de natura duală a omului biologică și socială Durkheim subliniază că omul social se impune în fața omului fizic. Ceea ce învățăm înainte de naștere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
complet peste cap de schimbările din următorul an, populația crescând cu încă un milion. Problemele cu care se confruntau zonele din jurul fabricilor în multe dintre țările lagărului comunist erau cumplite. Comunismul românesc a fost întotdeauna înclinat să își afirme rolul conducător în societate și era hotărât să nu tolereze comportamente individuale sau de grup nesupervizate. "Regimul autoritarist din România s-a angajat în experimente ambițioase de inginerie socială care au transformat țara și au alterat cultura politică în maniere relevante. O
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( noi progrese din investirea corespunzătoare a ceea ce aduce fiecare individ productiv. Dacă (nsă acest surplus este consumat de o pătură parazită sau drenat către metropolă, situația contribuabilului devine din ce (n ce mai dificilă. Pot exista (nsă ș( pături conducătoare care să poată fi incluse (n r(ndul claselor pozitive, cu condiția ca acestea să utilizeze surplusul astfel (nc(t (ntreaga societate să beneficieze de cuceririle civilizației. Spre deosebire de exploatarea capitalistă care contribuie la progresul civilizatiei, exploatarea parazitară macină societatea, o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n trecerea de la barbarie la civilizație" (Ungureanu, 1988: 102). Soluțiile pentru rezolvarea acestor probleme ș( (naintarea spre civilizație erau organizarea corespunzătoare a muncii, crearea unei industrii proprii ș( apărarea acesteia prin practici protecționiste, instituirea unor raporturi de compensație (ntre clasele conducătoare ș( populație. Ieșirea din semibarbarie este posibilă prin construirea unei civilizații rom(nești care să se sprijine nu pe (mprumuturi (sau nu exclusiv pe (mprumuturi ș( mai ales prin preluare necritică), ci pe ceea ce am construit noi (n decursul istoriei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a structurii sociale. Comunismul a debutat cu încercarea de distrugere a elitelor postbelice. Ulterior a încercat să impună ideea unei societăți fără clase (sau cu doar două clase sociale, țăranii și muncitorii Nee, 1989) și în care poporul reprezenta elita conducătoare. Modelul a fost însă unul aparent, doar ideologic, pentru că realitatea socială era alta, existând o diferențiere în funcție de venituri, accesul la putere și un mare decalaj între nomenclatură și restul populației. Diferențierile s-au produs și pentru anumite categorii profesionale, care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la începutul secolului trecut. Este vorba despre modelul de dezvoltare cunoscut sub numele de flying geese. Potrivit acestui model, țările dintr-o regiune ar trebui să urmeze, în evoluția lor, formula de zbor a gâștelor sălbatice, având în frunte gâsca conducătoare (adică țara cea mai dezvoltată), urmată, în ordine, de primul, al doilea, al treilea rând de gâște. Rolul țării aflate în fruntea plutonului este acela de a inova, de a testa noi tehnologii, de a experimenta. După o perioadă de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
celelalte țări, dar imediat începe să experimenteze alte tehnologii, să inaugureze alte domenii de interes. Cel puțin din modul în care s-a desfășurat până în prezent, reiese că outsourcing-ul nu este însoțit de acest efort prospectiv, fundamental pentru conservarea poziției conducătoare într-un domeniu. Precumpănitoare este dorința de câștig imediat, nu aceea de a inaugura ceva nou, de a experimenta și perfecționa. Într-un asemenea context, externalizarea poate conduce la rezultate nedorite, și poate chiar prilejui regresii într-o serie de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
chinez reprezintă cam a treia parte din cel american.148 Dacă avem în vedere PIB-ul per capita, decalajul este și mai mare. Însă potrivit unui sondaj Gallup realizat în februarie 2009, 39% dintre americani considerau China drept puterea economică conducătoare a lumii și numai 37% acordau acest statut propriei lor țări. De unde vine această răsturnare între datele furnizate de statistică și percepția socială privind evoluția unei țări? Precizăm, nu este vorba doar despre aprecierea unor oameni mai puțini cunoscători. Vorbind
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
o dezvoltare care tocmai intra în faza sa trepidantă, dezvoltarea industrială modernă. Burton G. Malkiel și Patricia A. Taylor aveau dreptate să sublinieze: "Din cauza economiei de tip autarhic, a administrației funcționale și a caracterului insular, țara și în special clasa conducătoare au fost impregnate de un sentiment de superioritate, de credința că nu e nevoie să se dea atenție la ce se întâmplă în jur."177 Edificator pentru această stare de spirit este modul cum au reacționat Curtea și Împăratul la
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
rămas constant și, în orice caz, a fost mult mai mare decât al altor țări. După cele mai multe evaluări, un asemenea ritm se va menține pentru o perioadă destul de lungă, de cel puțin zece ani. Nu este nici o îndoială că cercurile conducătoare ale Chinei vor face toate eforturile pentru a menține un asemenea ritm. Pentru că realitățile sociale ale Chinei presează în această direcție. Un ritm de dezvoltare de 8-10% este necesar pentru a absorbi cele 15 milioane de persoane care vin anual
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pentru a asigura echilibrul puterilor în zonă. Se va izbi mai cu seamă de culturi puternice care dăinuie de milenii. Amitav Acharya remarca întemeiat: "Abilitatea de a conduce lumea depinde nu numai de ratele impresionante de creștere ale națiunilor ei conducătoare, cum ar fi China, Japonia, India. Nu depinde nici chiar de imensul capital cultural, de resursele naturale și de talentul uman de care regiunea, neîndoielnic, dispune. Mai curând, depinde de abilitatea regiunii de a depăși rivalitățile interne și de a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
intervențiile neoportune, tendințele de dominare, de Întrerupere etc.) sau care ar Încerca să modifice conținutul discuțiilor, să devieze de la subiect etc. și aceasta mai ales atunci când participanții nu sunt destul de bine documentați asupra acestuia. În cursul derulării discuțiilor, cadrul didactic conducător va evita, pe cât posibil, să-și dezvăluie sau să-și impună propriile-i păreri În legătură cuproblema dată și cu atât mai mult să se substituie activității celor angajați În discuții. Cercetările Întreprinse până acum (MacKenzie, Michael, Jones, 1975) relevă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
perioadei, în anii ’50, efortul de nivelare a fost mult mai puțin serios decât s-a pretins, permițându-se, în fond, mecanismelor de reproducere socială să funcționeze nestingherit. A doua explicație invocă cunoscuta ipoteză a „Noii Clase”, a noii elite conducătoare în regimurile comuniste, care a coincis în mare măsură cu intelectualitatea. Potrivit acestei teorii, școala a devenit, în țările socialiste, instrumentul de promovare socială și politică cel mai important. Cercetând compoziția socială a elitei partidului comunist din Ungaria, Szelenyi (1987
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
autentic și adecvat, și dacă acestea două - puterea politică și filozofia - nu ar ajunge să coincidă...”. E de remarcat astfel că filozofii-regi ocupă două poziții strategic distincte în reflecția asupra modelului Cetății optime: pe de-o parte, ei formează clasa conducătoare, corespunzătoare părții raționale a sufletului; sunt, deci, un element constitutiv al modelului. Pe de altă parte, în chip explicit, tocmai prezența filozofilor-regi este ceea ce asigură „inserția în realitate” a modelului în ansamblu: căci numai dacă o cetate ajunge pe mâna
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o sursă de autoritate tradițională, și așază evoluția kosmos-ului ca responsabilă a ordonării. Principala cauză a degenerării, atât a cetății, cât și a sufletului, ca motive interdependente, este văzută de Platon în dezordinea elementelor armonizatoare și directive, respectiv în clasa conducătoare care pierde puterea rațiunii și a sufletului individual, care nu mai are ca principiu coordonator rațiunea. Astfel, instabilitatea caracterului individual duce în mod inevitabil la coruperea cetății, pentru că numai atâta vreme cât principiul armonizator conform căreia fiecare parte își îndeplinește justa menire
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
capăt posibilităților de succesiune la putere a celor trei aspecte sufletești. Platon ne vorbește însă de încă două forme politice: democrația și tirania. Acest lucru nu strică în vreun fel principiul dezvoltării morfologiei sale prin succesiunea aspectelor psihice în rol conducător. Semnul bestiei, avertiza Socrate, este policefal și cameleonic, astfel încât morfologia politică continuă cu oligarhia, democrația și tirania, în același timp, ca morfologie a spectrului dorinței, reluând înăuntrul ei motivul recursiv alcătuit din micul om, leu și bestia policefală. 1. Dorința
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
față de principiul impersonal și omogen al vidului din el însuși. Iar dacă, pentru Hegel, opoziția greacă față de tiranie marchează începutul istoriei, pentru Platon, grecul, poziția tiraniei înseamnă sfârșitul ei ca morfologie a politicului. Aspectul sufletului aflat la conducere Clasa socială conducătoare Omul reprezentativ Comparația finală Om/ Leu/ Bestie Constituția Modelul de virtute Rațiune Paznicul-filosof Omul regal O.(l.b.) Kallipolis Înțelepciunea curajul cumpătarea Ardoare Soldat Omul timocrat L.(o.b.) Timocrație Onoarea Dorință Generală Producător Omul oligarh B.(o.l.) Oligarhie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mult, continuând sugestia lui Strauss: inelul poate fi un simbol al conștiinței private, absente din modelul platonician. Supusul nu are un asemenea inel al conștiinței reflexive tocmai deoarece componenta ahileică a sufletului său îi dictează dependența de conștiința pe care conducătorul lui i-a asumat-o deja. Cu răspunsul la cea de-a doua întrebare, privind natura filosofului din Republica comparată cu a filosofului din Phaidros sau din Sofistul, ne situăm în preajma problemei legitimității minciunii politice. Platon pretinde ca, în numele distribuției
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
principial, față de plusul și minusul oferite aleator de ereditate și de mediu procesualității dezvoltării, educația, prin esența sa de activitate umană specializată în dezvoltare, propune doar plus1. Este unul dintre argumentele pentru care lucrările de psihopedagogie prezintă educația ca factor conducător al dezvoltării ontogenetice 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihicetc "1.2. Modele [i teorii ale dezvolt\rii psihice" Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii Ă problemă fundamentală a ontologiei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]