108,186 matches
-
prin alegeri libere, sub control internațional, în aceste țări pace adevărată nu va răsări în Europa...Vestul are de ales între 110 milioane de oameni anticomuniști care să fie lăsați sub o guvernare dictatoriala și anticreștina și 10.000 de conducători, care cer sprijin Rusiei pentru a nu-și pierde puterea". Mai exista o speranță că Anglia, prin Antony Eden, minsitrul de Externe, să insiste că toate țările europene satelite Rusiei să fie incluse în preconizată zona neutră a statelor demilitarizate
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor exilului românesc, comentată fiind critic de V.V. Tilea, Radu Arion, N. Dianu, G.V. Serdici. Acesta din urmă observa, în noiembrie 1959, ca "răscoală ungurilor din 1956 a dovedit lumii întregi unde se plasa lumea liberă, ce avem de așteptat și
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
sau înseamnă, ca formulă, refuzul catolic, hotărît, dezacordul cu cerințele laice, de pildă divorțul ș.a.) s...ț Biserică a pus mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același scop, a proclamat și infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atunci cînd la porțile Romei bătea și intră puterea laică; o excelentă coincidență, care vestește "sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
cotă imensă, îndeosebi în scrisoarea magnifica și atît de cultural germană, a Împăratului... * N-ar strică deloc, cred, dacă aceste două scrisori ar fi fost, sau vor fi cîndva citite în cor, într-o ședință specială, de mai marii noștri conducători politici, în frunte cu președintele. Măcar ele să fi fost lecturate de toți înainte de sosirea Papei la noi, așa că chestie; dl. Radu zis Mischiu mai lăsînd la o parte poezeaua. Iar după aceea, să pună mîna, daca nu pe gramatică
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
capotele unor splendide automobile occidentale parcate pe lînga zidurile delabrate și gardurile prăbușite! Acest amestec incredibil de opulenta și mizerie - ce nu deranjează pe nimeni în România - a devenit marca distinctiva a unei țări lăsate de izbeliște de iresponsabilii săi conducători. Că întotdeauna, la capitolul acesta, trebuie evocat dl Emil Constantinescu. Mi-am cumpănit bine gîndurile înainte de a așterne pe hîrtie cuvîntul de mai sus, dar altul care să exprime exact atitudinea sa față de așa-zisa "Declarație de la Cluj" nu găsesc
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
destule alte personalități liberale, că frații Golescu, Ion Cîmpineanu, Dimitrie Giani, P.S. Aurelian, Dimitrie Ghica, ieșenii Vasile Conta și Gh. Mârzescu, G. Vernescu, Eugeniu Stătescu, Mihail Pherekyde, si Anastase Stolojan. Partidul Liberal și-a creat, astfel, o echipă de reali conducători, mereu ministeriabili în această cea mai îndelungată guvernare din istoria României. Repet, acum, în această guvernare, cu miniștri mereu în schimbare, mină forțe fiind constant a premierului, s-au pus bazele României moderne. N-aș spune că Partidul Conservator, existent
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi anihilat de o guvernare nefericită. Negreșit, avea dreptate. Dar, încă o dată, acest eșec catastrofal, era efectul ambiției sale nemăsurate de a fi nu numai conducătorul spiritului public (ceea ce, în bună măsură, era!), dar și cel al treburilor țării, conducînd-o și ca șef de guvern. Și încă unul nedemocratic, deasupra partidelor și împotriva lor, servind regelui ca prim experiment al domniei autoritare personale. Era prea mult
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
bună, ce zic, serafica, aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
nu am citit-o, pentru a verifica opinia entuziastă a memorialistului care o consideră "o creație europeană", scrisă astfel încît o face intraductibilă. Mai sînt de reținut și alte portrete evocatoare, cele ale lui Mircea Streinul, Iulian Vesper, Sandu Tudor, conducătorul gazetelor Floare de Foc și Credința, devenit, prin trecerea la monahism, părintele Daniil și mort în închisoare, în anii șaizeci. Figuri în filigran ale dlui Pericle Martinescu se citesc cu interes. Îl recomandăm tuturor, și, cu deosebire, tinerilor dornici să
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
punct și prin contracte semnate cu tot ceremonialul, acești colaboratori sunt ademeniți către studiouri pentru ca mai pe urmă, cu acel tipic dispreț al brigadierului de CAP, să fie abandonați și umiliți în așteptări vagi și în explicații tot mai încîlcite. Conducătorii Televiziunii noastre publice, indiferent ce forțe politice și, mai ales, ce forțe morale reprezintă ei acolo, ar trebui să știe, iar, dacă nu știu, ar trebui să afle, că oamenii de cultură sunt parteneri valizi și demni pentru toate instituțiile
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
unul dintre cei mai mari bugetofagi imaginabili! În aceste condiții, e aproape logic ca președinția să se zbată la limita "mizeriei" cu trei milioane și ceva de dolari (adică două sute șaptezeci și două de mii pe lună!) Curat sacrificiu al conducătorilor, nu-i așa? După cum alocarea a două sute șaptezeci și șase de miliarde și opt sute de milioane "Secretariatului General al Guvernului", a nouă miliarde și jumătate unei instituții care, în câțiva ani de când funcționează s-a ilustrat printr-o tăcere de
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie 1895, cînd "m-a amărît rău" un inutil articol al lui Bogdan-Duică i-a comunicat - prin intermediar - lui Rusu-Șirianu (conducătorul ziarului) că, prin astfel de articole, gazeta "numai discredita se poate. I-am spus să convoace pe redactori pe mîine la 5 ore la conferință. A promis că-i cheamă". De unde reiese că avea anumite prerogative în coordonarea activității gazetei
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
spus să convoace pe redactori pe mîine la 5 ore la conferință. A promis că-i cheamă". De unde reiese că avea anumite prerogative în coordonarea activității gazetei. Pînă la urmă, va sfîrși prin a-i nega însușirile de gazetar și conducător de publicație lui Rusu-Șirianu, delăsător cum era și, după aprecierile lui N. Cristea, gafeur politic. În iulie e decis să-l îndepărteze de la conducerea gazetei, demnitate pe care să și-o asume el. Cuvinte de dezaprobare are, în jurnalul său
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
organizează grupuri de rezistență, alcătuite din tineri patrioți. O luptă, desigur, periculoasă, inegală fiindcă securitatea trecuse la vânătoarea partizanilor români. Răbdând foamea, frigul, ei încearcă să reziste, dar unii își pierd viața. Între timp începe procesul lui Maniu și al conducătorilor Partidului Național Țărănesc, odată cu prigoana împotriva tineretului studios. "Mulți fuseseră exmatriculați din Universitate fără să li se justifice un motiv oarecare." Se trăia "într-o măcinare de nervi și de energii de neînchipuit" scrie Beldeanu Tânărul dar lucidul Beldeanu subliniază
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
o performanță. Îl vizitam, periodic, acasă, în lungi taifasuri și, cînd și cînd, vara, îl scoteam cu mașina mea într-o călătorie spre Țăndăreii natali, unde opream în fața porții spitalului, zărindu-se bustul în bronz al tatălui său, întemeietor și conducător, cîteva decenii bune, al acelui așezămînt. Dar, curios lucru, refuza să coboare pentru a intra în curtea spitalului. Cine știe ce amintiri triste îi evoca acea curte, în care se afla casa unde și-a trăit copilăria și adolescența! Destinul a fost
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
din păcate doar în subsidiar, întrebarea pe care și-o pune Edward Behr scriind o biografie-reportaj a ultimului împărat al Chinei. Cum va fi arătat lumea Chinei de sfîrșit de epocă și început de alt ev, văzută de ultimul ei conducător? Povestea e prea bine știută, grație filmului lui Bertolucci. Cred că apariția volumului lui Behr mizează tocmai pe succesul filmului, căci altminteri cartea e mediocră, după părerea mea. Păcat. Miza ei este destul de mare și dificilă: să scrii despre un
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
față de cei mai slabi sau mai săraci decât tine au devenit reguli ascultate cu sfințenie de toți ticăloșii cățărați în funcții. O țară nevrotică, în care dezinteresul, murdăria, abuzurile, violențele (inclusiv ale polițiștilor) au atins cote coșmarești. Mulțumim din suflet, Conducător iubit!
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
nou, necondiționat, în ajutorul celor care (cuvântul nu e prea tare!) au terfelit și batjocorit speranțele de schimbare ale unei părți din populație înseamnă mai mult decât o eroare: înseamnă un păcat de neiertat! Prin tehnici de fakiri de bâlci, conducătorii de azi au anihilat orice posibilitate de a fi trași la răspundere. Comportamentul abuziv, ciocoismul gros și agresivitatea imbecilă, de zei nemuritori, plutind abulic pe norii din spumă de lapte și miere, au tăiat toate legăturile între noi și ei
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
directori, care au falimentat uzinele și fabricile, pe care le-au dus la pieire în mod deliberat, și-au deschis propriile afaceri cu același profil, devenind ca prin farmec deosebit de prosperi. Finalul era previzibil, în condițiile haosului generalizat în care, conducătorii citadelelor industriale au acceptat, ca sub ochii lor să funcționeze o mulțime de societăți comerciale căpușă. Privatizarea acelor capacități de producție a fost cu cântec. Pionul principal, ministrul Privatizărilor, Ovidiu Mușetescu a trecut la cele veșnice, tocmai în timpul anchetelor ezitante
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
rapide actuale. În domeniul construcțiilor, mulți ani la rând, aparatul funcționăresc bugetar, deși era redus la maxim, era penalizat cu 20% din salariu pentru nerealizarea planului, bani care nu erau restituiți niciodată. Greve nu se făceau și nici demonstrații contra conducătorilor. Sindicatele erau aservite partiduluistat și etern. Actualii guvernanți au avut de ales mai multe variante, în aplicarea legilor austerității. Prima era suplimentarea taxelor și impozitelor. A doua prevedea reducerea salariilor cu 20% și a tuturor pensiilor cu 15%. Deci o
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
gândește câteodată într-ascuns). Dar ele au, invariabil, ca suport sufletesc și intelectual, sinceritatea și onestitatea față de prea desele exasperări pe care ți le pot provoca uneori evoluțiile istorice ale țării, comportamentele de ieri și de azi ale multora dintre conducătorii noștri (vezi, printre altele, radiografiile necruțătoare din cărțile recente ale unor Sorin Alexandrescu sau Alexandru George!). Mă mai gândesc și la un alt aspect: dacă norma morală a aleșilor noștri din Parlament presupune și sancționarea "civilă" (nu știu cum altfel să-i
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
era îngăduit adesea la balurile marilor curți. Astăzi, un Ion Iliescu, la fel de pătat de sânge, nu mai are ce căuta între oamenii onorabili. Acum, viața concretă a fiecărui individ lovit de mineri e la fel de prețioasă că abstractul principiu al suveranității. Conducătorii care își imaginează că vor putea să cotonogească în numele dreptului celui mai tare trebuie să mediteze la ce i se întâmplă lui Milosevici. Nu știu câți dintre parlamentarii care-l priveau tâmp-flegmatic pe Tony Blair au priceput mesajul subiacent al tânărului premier
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
Din nefericire, antiintelectualismul care a triumfat în politica multor țări occidentale (și care, cu ajutorul vivace al unui sistem de "ajutorare" ce pare mai interesat de burtă omului, decât de creierul lui, începe să facă ravagii și la noi) le dă conducătorilor o siguranță de sine nu numai penibilă, dar cu efecte tragice. Ar fi fost, de pildă, suficient că unul din acești falnici decision-makers să răsfoiască noul volum al lui Adam Michnik, Letters from Freedom (University of California Press, 1998) pentru
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
Alexandăr Ivanâci, să auzi prin el glasul prietenesc al popoarelor sovietice.ă Aparatul era greu. Și, în timp ce Hrusciov își scutură paltonul, ca și cum carcasa furniruita ar fi lăsat talaș, el se întreba cum îl putuse ține în brațe Nichita Sergheevici." Secretul conducătorului comunist Protagoniștii românului politic din Prizonier în Europa sunt Alexandru Drăghici și Gheorghe Gheorghiu-Dej, tandem grotesc, legat prin frică celui de-al doilea de cel dintâi. Alexandru Drăghici știe că, în timpul grevelor de la Grivița din 1933, Gheorghe Gheorghiu-Dej era informatorul
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
cu realitatea ar fi fost atît de mare încît ar fi părut sarcastice. În 1952, cuiva îi putea trece prin minte să propună ca obiect de studiu și ca material ilustrativ limbajul lui Gheorghiu-Dej: "noi știm că limba folosită de conducătorul iubit al partidului nostru este o limbă bogată, o limbă variată, o limbă frumoasă și simplă, de o deosebită claritate, care-și trage seva din limba vorbită de popor" (83); în anii '80, a iniția o cercetare oficială despre limbajul
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]