6,847 matches
-
timp de șaptesprezece ani însă niciodată nu s-a simțit în țară că avem domn eterodox. Chiar atunci când nu mai rămăsese nici un mijloc neiertat de care actualii consiliari ai Majestății Sale să nu se fi folosit ca să combată tronul, cestiunea confesională a rămas neatinsă. Nu ne aducem aminte ca binemeritatul literat Orășanu să fi zis vreodată în vreuna din eminentele sale satire că Domnul e papistaș; nu s-a folosit de această armă, pentru că știa că s-ar fi indignat chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
chiar și patronii săi, cari altfel aplaudau orice atac făcut contra tronului. Înființîndu-se metropolia catolică din București, spiritul public al poporului român a trebuit să se schimbe și astăzi e cu putință ca să se atace tronul din punctul de vedere confesional. În toate timpurile, Scaunul papal i-a socotit pe principii catolici drept agenți ai propagandei catolice. Străbunii noștri au fost persecutați de către regii catolici ai Ungariei nu pentru că erau români, ci pentru că papa îi amenința pe regi cu escomunicarea dacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mari asupriri anume pentru că nu erau catolici. Habsburgii, luând stăpânirea asupra Ardealului, izbutesc în scurt timp a desființa metropolia ortodoxă de la Alba-Iulia, pe-al cărei titular [î]l sfințea de drept mitropolitul din București. Prin asta produc între români dezbinarea confesională care i-a slăbit atât de mult. Tot acei Habsburgi, luând stăpânirea Olteniei, încep să organizeze propaganda catolică și desigur ei ar fi izbutit să provoace o dezbinare confesională în Oltenia dacă Tractatul de Belgrad nu-i silea să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de drept mitropolitul din București. Prin asta produc între români dezbinarea confesională care i-a slăbit atât de mult. Tot acei Habsburgi, luând stăpânirea Olteniei, încep să organizeze propaganda catolică și desigur ei ar fi izbutit să provoace o dezbinare confesională în Oltenia dacă Tractatul de Belgrad nu-i silea să se retragă. Astăzi însă, după o sută și cincizeci de ani, Scaunul papal urmează mai departe cu lucrarea începută atunci. Și care este momentul ales pentru aceasta? Avem un Domn
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le crea aceste relațiuni. Aceasta o vor maghiarii și tot aceasta o voiește și dinastia Habsburgilor. Răspândirea confesiunii romano - catolice a fost pentru Casa de Austria în toate timpurile o cestiune de putere, mai ales astăzi. Căci tot pe temelii confesionale se poartă lupta care de aproape trei sute de ani s-a încins între cele mai însemnate două dinastii din Germania, cea de Habsburg și cea de Hohenzollern. Această luptă se urmează în Germania sub forma de "Kulturkampf ", iar la noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai pernicioase prin răspândirea lor, decât icoanele de caracter politic. Importul celor dentăi datează de zecimi de ani și a preparat spiritele pentru răspândirea celor din urmă, căci, pe când influențele politice sunt în genere schimbăcioase și trecătoare, influența religioasă și confesională persistă adeseori secole întregi și determină cea mai intimă și mai adâncă convingere a conștiinței unui popor. Portretele împăratului pot fi și ele stricăcioase, dar împăratul nu e nemuritor; din momentul în care va avea soarta comună a tuturor oamenilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tratată (n mod similar, dimensiunea numărului de indivizi ce pot forma o comunitate este la r(ndul ei relativ restr(nsă. C(t privește compoziția grupării, aceasta trebuie să fie omogenă ș( vizăm aici mai multe criterii: apartenența etnică, cea confesională, nivelul de școlarizare, tipul școlilor absolvite, status-ul social moștenit, status-ul social dob(ndit, nivelul veniturilor, natura ocupației, nivelul aspirațiilor. Toate acestea vizează raportarea la o grilă axiologică comună iar termenul "omogenitate" trimite aici la preponderență ș( nu la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că membrii fiecăreia aveau aceeași ocupație. Nu poate fi o simplă (nt(mplare faptul că una dintre cele mai interesante ș( prospere țări ale lumii Olanda s-a constituit, (n timp, pe un suport dat de bresle ș( de grupările confesionale. 2. Communitas-communitas, comună, comuniune În afara termenilor corelați societate, asociație etc., pe linie etimologică, termenii corelați ar fi Communitas communitas, comună, comuniune. Sensul termenului comună este aici complet diferit de cel pe care îl are în accepțiunea curentă la noi, și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
discuție unele teorii mai vechi care arătau că delincvența, inclusiv delincvența juvenilă, este generată de anumite caracteristici ale organizării sociale a comunităților. Un suport pentru această teorie a găsit Coleman în compararea ratelor de abandon ale elevilor din școlile private confesionale cu cele ale elevilor din școlile publice. Diferența mare în favoarea școlilor catolice (5,2% față de 14,4% în cazul elevilor de clasa a X-a) se justifică prin închiderea familiilor în rețele sociale comunitare organizate în cadrul comunității religioase. Părinții elevilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
-se cont de foloasele sociale ale dialogului stat-Biserică. În Olanda, acest model este rezultatul unei evoluții secularizante, printre altele ajungându-se până la pierderea masivă a influenței catolice și protestante în societate. În 1990, jumătate din populație se declara fără apartenență confesională. De aceea, bisericile de stat din zonă au inițiat schimbări în organizarea lor, astfel încât să corespundă mai bine situației reale și influenței concrete a religiei în societate. În Irlanda, modelul separației este atipic. Deși statul nu se angajează în sprijinirea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și Biserică are în S.U.A. un exemplu derutant. În relație cu bisericile și denominațiunile existente, statul american pleacă de la doctrina lipsei de preferință, fiind indiferent față de credința celor care lucrează pentru el, dar implicându-se prin sprijin financiar în viața confesională. Modelul identificării totale este specific țărilor scandinave și Angliei. Statul este una cu Biserica, parlamentele reprezintă instanțe supreme în materie religioasă, iar guvernele susțin financiar într-o proporție decisivă activitatea bisericilor declarate de stat. Caracteristicile organizării acestor biserici relevă diferența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
recunoscute în mod egal și încadrate juridic ca părți ale dreptului public toate acele confesiuni care dau statului garanția continuității și stabilității în timp. Statul se angajează față de confesiunile recunoscute să faciliteze studiul religiei în școlile de stat, în funcție de configurația confesională a clasei de elevi. Oricare alt aspect practic (ocuparea posturilor de teologie, asistența religioasă în diverse instituții etc.) este reglementat prin legile landurilor și în protocoalele directe stabilite între Biserică și stat. Fiecare dintre confesiunile recunoscute are dreptul ca prin intermediul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și referitoare doar la români. Mai mult, lipsesc istoria economică și istoria culturală, pentru a nu folosi decît niște termeni generali. Dimensiunea comparativă cu alte situații similare din regiune sau din altă parte, interesul pentru diferențe, fie ele etnice, fie confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sînt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor În general. Termenul de integritate nu este Întîmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viață pentru curajul de a fi fost mesageri ai Occidentului într-o lume în care Eclezia Romei provoca mai degrabă ură decât admirație. Trecerea de către Petru I a vămii de la Siret sub controlul dominicanilor moldoveni invocă o atmosferă de înțelegere confesională, care trebuie să fi domnit în principatul românesc est-carpatic la sfârșitul secolului XIV. Același spirit ecumenic, pentru a apela la un termen mai degrabă contemporan nouă, explică și transformarea Siretului într-un important centru de pelerinaj pentru creștinii din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decât entuziasmul Romei. * În continuare, ne propunem să evidențiem, de o manieră sintetică, statutul celor două culte creștine - ortodox și catolic - în regiunile extracarpatice în prima parte a evului mediu românesc, încercând să surprindem, mai ales, modul în care realitățile confesionale au influențat cotidianul politic și cultural din Moldova, dar și din Țara Românească. Vom urmări, mai apoi, impactul pe care l-a avut intrarea românilor din afara arcului carpatic în aria civilizației bizantine asupra raporturilor cu partea centrală și apuseană a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moldova legăturile strânse cu Biserica Romei ale domnilor Lațcu I și Petru I - de la cumpăna secolelor XIV-XV, mai întâi la sud, iar mai apoi și la est de Carpați, se poate vorbi despre afirmarea definitivă a „partidei panortodoxe“. Alături de realitățile confesionale interne, marcate mai ales de predominarea covârșitoare a creștinilor de rit oriental asupra catolicilor − realitate pe care domnii munteni și moldoveni nu o puteau ignora −, la consolidarea elementului ortodox, inclusiv a celui din anturajul familiilor domnitoare 20, a contribuit și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-i apreciezi cu intenție bună, ca ei să se oprească la tine și să locuiască cu mai mare plăcere decât oriunde“20. Primele secole de existență a Regatului Ungar, cum bine se știe, au fost marcate de toleranță etnică și confesională, iar dacă au izbucnit ciocniri singulare, mai curând de interese, decât etnice, suveranii înșiși au intervenit să calmeze spiritele, luându-i pe nemaghiari sub protecție. În veacul XIII situația avea să se schimbe radical. Acum intra în uz expresia furor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ruși și Kadłubek pe ruteni, numiți în repetate rânduri barbari și dușmani ai polonezilor, iar cărturarul Jan Długosz (1415-1480) a insinuat că rusinii nutresc față de polonezi ură înnăscută, naturală, pe care și-o explica, în principal, prin diferențele de esență confesională dintre cele două popoare 24. În surse străine (Thietmar de Merseburg, Otto de Freising) și, în mod curios, chiar locale, cehilor le-au fost atribuite trăsături detestabile - sălbatici, cruzi și prădalnici. Devastările la care cavalerii bohemi, aliații lui Friedrich I
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ars Troia, nu vei admira nicăieri mai bine cum se dezlănțuie Vulcan, decât dacă vei privi cum ard aceste orașe. Și [atunci] vei spune: „Toate acestea îmi aparțin“32. Înalta societate se arăta nemulțumită de mobilitatea acestui grup social, intransigența confesională, trăsăturile orientale ale traiului și ale habitudinilor. La modul general, suveranii est-central europeni au urmat față de evrei o linie politică familiară la acea dată monarhiilor occidentale - i-au subordonat direct puterii centrale și le-au definit situația juridică. În anul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reconfirmat în anii 1262 și 1268, în 1264, a celor din Polonia Mare și, în anul 1251, a celor din Regatul Ungar. Přemyslizii și Arpadienii i-au declarat proprietate a visteriei • servi camerae regis -, i-au înzestrat cu privilegii - libertate confesională, administrare și instanțe de judecată autonome, examinarea litigiilor cu supușii creștini de către funcționarii regali ș.a.33. La Praga li s-a permis să locuiască într-un cartier distinct, să practice, pe lângă cămătărie, comerțul cu obiecte uzate, să se ocupe - în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
religioase făptuite la mijlocul veacului XVI, episodul petrecut în timpul domniei lui Ștefan Rareș având cu totul alte pricini decât rivalitatea dintre armeni și greci, prematură la acea dată în spațiul românesc. Domnia nu și-a mai făcut un scop din asimilarea confesională, căutând dimpotrivă să le garanteze armenilor libertatea cultului. Totuși, situațiile de criză, ca aceea de la sfârșitul anului 1671, au însemnat prilejuri pentru ca vrajba, până atunci mocnită, să capete forme mai aspre. Politica fiscală și comercială a lui Gheorghe Duca, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cultului. Totuși, situațiile de criză, ca aceea de la sfârșitul anului 1671, au însemnat prilejuri pentru ca vrajba, până atunci mocnită, să capete forme mai aspre. Politica fiscală și comercială a lui Gheorghe Duca, la care s-a adăugat rivalitatea economică și confesională dintre armeni și greci au reprezentat suficiente argumente pentru a atrage simpatia celor dintâi pentru cauza rebelilor. Dorința înlocuirii domnului nu i-a împins totuși în fruntea răzvrătiților, implicarea lor în evenimente rămânând una de conjunctură. Armenii nu au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Departamentul Cultelor 1945-1946 și președinte al Uniunii Preoților Democrați), episcopul Argeșului Iosif Gafton și preotul Petrescu-Visarion21. Vizita patriarhului Nicodim la Moscova (octombrie noiembrie 1946) și apoi vizita patriarhului rus Alexei în România (mai-iunie 1947) a marcat începutul „războiului rece confesional“, Biserica ortodoxă română dovedind faptul că era pregătită să-și aleagă un nou centru spiritual, ca și celelalte Biserici ortodoxe din lagărul comunist. În acest fel, taberele confesionale au început să se delimiteze prin distincția făcută de vocabularul teologic ortodox
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patriarhului rus Alexei în România (mai-iunie 1947) a marcat începutul „războiului rece confesional“, Biserica ortodoxă română dovedind faptul că era pregătită să-și aleagă un nou centru spiritual, ca și celelalte Biserici ortodoxe din lagărul comunist. În acest fel, taberele confesionale au început să se delimiteze prin distincția făcută de vocabularul teologic ortodox care împrumuta termeni din discursul politic al vremii: Vaticanul reprezenta imaginea religioasă a „Occidentului imperialist și capitalist“, care încerca să rupă unitatea poporului român 22. • Pr. Prof. Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din consecințele cele mai nefaste fiind modificarea structurii etnice a populației. Până la ocuparea Bucovinei de către Austria, în acest teritoriu nu s-a efectuat nici un recensământ al populației, care să fi reflectat fidel structura etnică a locuitorilor. Nici informațiile de ordin confesional nu sunt de prea mare folos, deoarece în Bucovina toți moldovenii (românii) și marea majoritate a rutenilor și huțanilor (ucrainenilor) erau de religie ortodoxă. Având o poziție geografică periferică, nordul moldav a fost cel mai puternic influențat pe parcursul secolelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]