3,668 matches
-
unor relații de egalitate între angajți se încearcă o minimalizare a importanței conflictului, pentru că cel puțin una dintre părțile implicate nu dorește să-și pună în pericol poziția pe care o ocupă în cadrul companiei. Acest stil de abordare a situațiilor conflictuale se poate manifesta cel mai adesea în situațiile în care angajații unei companii nu se bucură de un tratament egal sau când promovarea în funcții mai înalte nu se realizează corespunzător de rezultatelor sau experienței. În privința celei de-a treia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Presupune capacitatea de a analiza situația și de a găsi o soluție corectă pentru ambele părți atunci când îndeplinirea scopurilor sau acceptarea ambelor puncte de vedere nu este posibilă. Acest stil de abordare a conflictelor înseamnă o bună cunoaștere a situației conflictuale și a persoanelor implicate pentru a ajunge la o soluție acceptabilă. Relația dintre acest stil de abordare și posibilitățile de promovare, tratamentul egal și nivelul corespunzător de salarizare se explică prin faptul că, lucrând într-o companie care aplică astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de a se simți neîndreptățit sau dezavantajat și din faptul de a nu avea posibilitatea de a-și folosi experiența într-o funcție mai înaltă. Bucurându-se de astfel de condiții, angajatul privește cu mai multă relaxare situațiile tensionate și conflictuale de la locul de muncă, nu se lasă dominat de ele și chiar încearcă să le găsească o rezolvare adecvată. Absența acestor politici de personal dintr-o companie sporește spiritul de competiție dintre angajați, chiar dacă nu este perceput și conștientizat. Această
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin colaborare, în scopul obținerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părți. Accentul cade pe o soluție de tipul câștig-câștig, în care nu se pleacă de la ideea că cineva trebuie să piardă ceva. Se consideră că soluționarea situației conflictuale poate aduce ambele părți într-o situație mai bună. Acest stil funcționează cel mai bine atunci când conflictul nu capătă o amploare și o intensitate foarte mari și atunci când fiecare parte deține informații utile celeilalte. Ca și în cazul compromisului, legătura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situație mai bună. Acest stil funcționează cel mai bine atunci când conflictul nu capătă o amploare și o intensitate foarte mari și atunci când fiecare parte deține informații utile celeilalte. Ca și în cazul compromisului, legătura acestui stil de abordare a situațiilor conflictuale poate fi explicată prin faptul că o persoană, un angajat, bucurându-se de o serie de avantaje din partea companiei, cum ar fi un salariu motivant și corelat cu cerințele unui trai lipsit de griji, posibilități de promovare și respectarea în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și în oamenii cu care lucrează, nemaifiind măcinat de suspiciuni și lipsă de încredere. Astfel, angajatul ajunge să nu se mai centreze pe propriile nevoi și începe să pună un accent mai mare pe relațiile cu colegii de serviciu. Situațiile conflictuale nu mai sunt trăite frustrant și stresant de către cei implicați și astfel ei conștientizează necesitatea soluționării lor adecvate. Pe de altă parte, folosirea acestor două stiluri de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (compromis și cooperare) se poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai mare pe relațiile cu colegii de serviciu. Situațiile conflictuale nu mai sunt trăite frustrant și stresant de către cei implicați și astfel ei conștientizează necesitatea soluționării lor adecvate. Pe de altă parte, folosirea acestor două stiluri de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (compromis și cooperare) se poate datora și faptului că în companiile occidentale, moderne (cum este și cazul companiei C2) se desfășoară frecvent o serie de programe sau traininguri care îi ajută pe angajați să se cunoască
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
generală a studiului a fost confirmată. Cu alte cuvinte, politicile de personal din cadrul unei companii (tratament egal, posibilități de promovare și dezvoltare, nivel de salarizare) influențează considerabil indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (evitare, forțare, aplanare, cooperare și compromis). 9. Concluzii Prin studiul de față ne-am propus să evidențiem relația existentă între politicile de personal (respectiv nivelul de salarizare și recompensare, tratamentul egal, posibilitățile de promovare), indicele de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Concluzii Prin studiul de față ne-am propus să evidențiem relația existentă între politicile de personal (respectiv nivelul de salarizare și recompensare, tratamentul egal, posibilitățile de promovare), indicele de conflict, pe de o parte, și stilul de abordare a situațiilor conflictuale, pe de altă parte. Obiectivul principal al cercetării a fost acela de a sublinia necesitatea creării unui mediu de muncă care să contribuie la creșterea nivelului de satisfacție a angajaților. Astfel, în urma analizei și interpretării datelor studiului de față, am
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un indice de conflict scăzut și invers. Ipotezele specifice 2 și 3 au fost de asemenea probate prin calcularea coeficientului de corelație Pearson între politicile de personal implementate la cele două tipuri de companii și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale, respectiv evitare, forțare, aplanare, compromis și cooperare. Rezultatele au indicat o corelație semnificativă, pe de o parte între politicile de personal corespunzătoare, adecvate și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de companii și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale, respectiv evitare, forțare, aplanare, compromis și cooperare. Rezultatele au indicat o corelație semnificativă, pe de o parte între politicile de personal corespunzătoare, adecvate și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de altă parte, între politicile de personal necorespunzătoare (generatoare de insatisfacție și nemulțumiri în rândul personalului) și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul evitării, forțării și aplanării. Cunoscând aceste
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de altă parte, între politicile de personal necorespunzătoare (generatoare de insatisfacție și nemulțumiri în rândul personalului) și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul evitării, forțării și aplanării. Cunoscând aceste lucruri, companiile se pot implica mai mult atât în crearea unui mediu propice performanței, prin implementarea unor politici de personal adecvate, cât și în elaborarea unor programe care să contribuie la îmbunătățirea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rol important în dezvoltarea dialogului social, care se concretizează în exercitarea următoarelor funcții, mai mult sau mai puțin limitate: asigură cadrul de desfășurare a dialogului social; promovează actele normative necesare acestuia, controlând modul lor de punere în practică; mediază situațiile conflictuale dintre partenerii sociali de pe poziția de susținător al interesului general. În România, dialogul tripartit se realizează prin intermediul unui organism autonom și de interes public ce poartă numele de Consiliul Economic și Social (CES). „Consiliul Economic și Social este instituție publică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național dintre patronat, sindicate și Guvern și a climatului de stabilitate și pace socială. El are rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel național apărute între partenerii sociali, precum și în realizarea, promovarea și dezvoltarea dialogului social și a solidarității sociale.” (Legea 109/1997, art. 1, 2) CES este format din 27 de membri (nouă numiți de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
proiectelor de hotărâri și de ordonanțe ale Guvernului și a proiectelor de lege ce urmează a fi prezentate spre adoptare Parlamentului, precum și a proiectelor de programe și strategii nematerializate în proiecte de acte normative, înainte de adoptarea lor; analiza cauzelor stărilor conflictuale apărute la nivel național sau de ramură și înaintarea de propuneri de rezolvare a acestora în interes național; elaborarea și susținerea implementării de strategii, programe, metodologii și standarde în domeniul dialogului social; urmărirea îndeplinirii obligațiilor ce decurg din Convenția nr.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a celor patru forme de consistență ne permite să înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod exclusiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate, spirit de inițiativă, simțul urgenței; Tendința de a abuza de: nerăbdare, individualism, agresivitate; Sub presiune, devine: autoritar, conflictual, logic, inflexibil; Se teme de: încetineală, rutină, pierderea controlului, să se profite de el, prea multă intimitate, vulnerabilitatea sa, eșecuri; Ar fi mai eficace cu un plus de: răbdare, grijă pentru ceilalți, umilință și acceptarea faptului că se poate înșela
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
studiul indicatorilor sociali, dialogul confruntat cu simularea, calculul influențelor și al interacțiunilor în tendințele globalizante din lume, metaforele teatrale în știința contemporană, relevanța culturală și socială a timpului fizic, biologic și psihologic, interacțiunea crizelor globale și a celor individuale, aspectul conflictual al comunicării umane, gramatici formale sugerate de probleme combinatorii, istoria opozițiilor lingvistice, simbolurile ca spațiu multidimensional, convergența aspectelor artistice și științifice în semiotica vizuală, statutul logic și semiotic al formulei canonice a mitului, tendința autoreferențială în comunicarea umană, metafora ca
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
ideii tradiționale cu privire la importanța dialogului în teatru, mai puțin important decât s-a crezut. Sunt apoi elaborate criterii privind statutul personajului teatral (statut foarte controversat în istoria exegezei teatrale), metode de evaluare a interacțiilor diferitelor personaje, a gradului de tensiune conflictuală (dramatică), a echilibrului dramatic, a conflictului teatral ca joc de strategie, a teatrului ca limbaj, aplicațiile vizând teatrul antic (în special tragediile lui Sofocle), teatrul clasic (Corneille, Racine, Molière), teatrul lui Shakespeare, teatrul modern și contemporan. Școala românească de teatrologie
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
definiției structurii include doar ceea ce este necesar demonstr)rii modului în care unit)țile sistemului sunt poziționate sau aranjate. Orice altceva este eludat. Preocuparea fâț) de tradiție și cultur), analiza caracterului și personalit)ții actorilor politici, luarea în considerare a conflictualelor și adaptativelor procese ale politicii, descrierea cre)rii și punerii în practic) a unei politici - toate chestiunile de genul acesta sunt l)sate de o parte. Din omiterea lor nu rezult) lipsa lor de important). Ele sunt omise, deoarece obiectivul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
CONFESIUNI Anul 1204 în istoria Europei: un bilanț (Șerban Papacostea) 27 Aliați nord-dunăreni ai Imperiului latin de la Constantinopol: regii cumani Jonas și Soronius (Ovidiu Pecican) 37 Ortodoxie și catolicism în spațiul extracarpatic în evul mediu. Observații pe marginea unei relații conflictuale (Flavius Solomon) 43 Geneza națiunilor medievale în Europa Est-Centrală. Câteva repere istoriografice (Aurelia Felea, Mihai Felea) 53 PRIVINDU-NE CU OCHII CELORLALȚI Cauze ale părăsirii Moldovei de către armeni la sfârșitul secolului XVII (Marius Chelcu) 73 Implicații românești ale bătăliei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
știrile în care se vorbește despre români devin mai consistente, semn că balanța etnică începea să încline în folosul acestora. • Ibidem, p. 221. • Ibidem, p. 220. ORTODOXIE ȘI CATOLICISM ÎN SPAȚIUL EXTRACARPATIC ÎN EVUL MEDIU. OBSERVAȚII PE MARGINEA UNEI RELAȚII CONFLICTUALE Flavius Solomon „... După pilda sfinților regi și principi, care prin binefacerile și daniile lor au crescut și au sporit în multe chipuri închinarea și slujba către Dumnezeu, ca David și alți regi și principi care au fost asemenea cu el
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
invaziilor era demult apusă, cronicarii din secolul XII, Cosma de Praga și Gallus Anonymus din Polonia (autori ai celor mai importante surse pentru studierea istoriei Poloniei și Cehiei, din cele mai vechi timpuri până în veacul lor), reactualizau, în explicarea situațiilor conflictuale cu ungurii, clișeul despre cruzimea lor nativă, însă trebuie spus că ambii cronicari se pronunțau totuși în termeni pertinenți despre acest popor. Cosma de Praga regreta, bunăoară, ciocnirea ungaro-cehă din anul 1116 și aducea maghiarilor elogii pentru bogățiile de care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în 1947 nici nu se structurase foarte bine ordinea bipolară, America dorea o puritate ideologică generală între state, în spectrul liberalismului, iar URSS o lume în exclusivitate comunistă. Ambele tabere considerau că relațiile dintre țările cu ideologii diferite erau profund conflictuale, iar omogenitatea de doctrină putea aduce un înalt grad de ordine la nivel planetar. Nu e de mirare că o asemenea viziune a permis înscrierea ideii de ordine postbelică pe linia tradiției de gândire hobbsiană, unde politica internațională era echivalată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asupra energiei atomice și dreptului de veto, admiterea noilor candidați a devenit o problemă secundară. În plus, cedările marilor puteri pe această direcție erau influențate tot mai mult de modul în care cele două tabere cooperau pentru rezolvarea celorlalte situații conflictuale. La 21 septembrie, Statele Unite au cerut reluarea discuției pentru intrarea Italiei în ONU și, automat, Finlanda a cerut același statut. În acest context, delegatul Suediei a insistat să fie primite în ONU toate statele care doreau acest lucru 27. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]