1,079 matches
-
și atitudinilor specifice cu atenția acordată trăsăturilor de personalitate ale copilului. Scopul educației școlare de masă este de a pregăti copiii să ducă „un stil de viață creativ”, dar în învățământul românesc actual se regăsesc mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de liberate favorabil imaginației creatoare. Educația în familie are ca obiective importante: crearea și stabilizarea unor deprinderi, obișnuințe și scheme logice până la valorificarea aptitudinilor și talentelor manifeste ale copilului. III 2.1. Mediul familial - suport al creativității
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de logica copilului poate fi acceptată de amândoi. Jucăriile de tip „lego” sunt educative și plăcute pentru copiii creativi, iar plastilina, resturile textile, materialel plastice oferă o infinitate de posibilități pentru realizarea unor produse originale și utile. Evitarea presiunilor spre conformism - Copilul creativ, în relațiile cu prietenii și colegii de clasă, ar trebui să evite presiunile spere conformism la care ste supus orice copil din partea celorlalți. Părinții trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preț, fără a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
copiii creativi, iar plastilina, resturile textile, materialel plastice oferă o infinitate de posibilități pentru realizarea unor produse originale și utile. Evitarea presiunilor spre conformism - Copilul creativ, în relațiile cu prietenii și colegii de clasă, ar trebui să evite presiunile spere conformism la care ste supus orice copil din partea celorlalți. Părinții trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preț, fără a încerca să fie plăcut și agreat de toată lumea lui de egali. Recompensele - Părinții pot motiva intrinsec copilul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125) câteva opinii în acest sens sunt: după A. Beaudot “școala contemporană tradițională este o școală a imitației, a liniștii și conformismului, în care creativitatea nu este numai ignorată, ci de-a dreptul înăbușită” (I., Holban, “Laboratorul școlar de orientare”, p. 105). Același ton îl avea G. Kmeller, când considera că “una dintre cele mai justificate acuzații ce pot fi aduse sistemului
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
A. Cosmovici susține faptul că un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv - educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu joc, fără consecințe serioase asupra dezvoltării intelectuale. (A., Cosmovici, 1996, p. 159) Obiectivele se reflectă în conținutul învățământului, în planurile și programele de învățământ. Pedagogia trebuie
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de prosperitate. Este astfel o tendință naturală, firească de unificare, de eliminare a barierelor. O comunitate reușește să pună la punct o rețetă de succes. Această rețetă perfecționată cu timpul duce la unificare. Apoi urmează o perioadă de stagnare, de conformism acut. Comunitatea ajunsă acum la limitele sale ecologice nu mai este capabilă să găsească răspunsuri la problemele apărute, sau dacă ele sunt la îndemână , închistarea în vechea formulă le va face inutilizabile. Prea mulți vor avea prea mult de pierdut
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
nuanțează poziția în privința Europei*, se angajează în eurocomunism, recunoaște virtuțile democrației*, acceptă NATO, se apropie de social-democrație* și polemizează cu PCUS, dar fără să se rupă de acesta. încearcă, cu moderație, să accepte mișcările venite dinspre societatea civilă*, care busculează conformismul tradițional. în 1975, triumfă la alegerile administrative, ajungând astfel să administreze un mare număr de orașe și regiuni. în anul următor, obține 34,4% din voturi la alegerile legislative. Susține atunci, fără să participe la ele, guvernele democrate creștine, combate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se adaugă politici antimuncitorești, cum ar fi mărirea frecventă a normelor de lucru. Criza dezvăluie atunci amploarea prăpastiei care desparte nomenclatura de salariați. Clivajele dintre „ei” și „noi” reapar, sub fațada unor comportamente confecționate din adaptare la constrângeri și din conformism. Consensurile care întemeiază societățile de tip sovietic sunt rezultatul unor negocieri mai mult sau mai puțin implicite, petrecute între partidul-stat*, care exercită o influență politică totală, și o populație care, în schimb, cere dreptul la consum, fie el și minim
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cezură între sfera publică și cea privată, de îndată ce este vorba de ascunderea credințelor personale, în scopul de a pune mai bine în evidență un tip de comportament public conform așteptărilor „de sus”. Această atitudine a condus adeseori la duplicitate, la conformism, la pasivitate și la o deresponsabilizare față de lucrul public. Acest consens impus a rămas neschimbat atât timp cât autoritățile comuniste au putut asigura aprovizionarea. în schimb, atunci când au eșuat în această privință, comportamentele oportuniste de valorizare a ordinii comuniste s-au făcut
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fazele de rezolvare a problemelor, incepand cu orientarea si terminand cu evaluarea. Se discuta cu aceasta ocazie blocajele perceptuale, emotionale, ale gandirii, dificultatile intampinate in izolarea si delimitarea unei probleme “ prin conceptul de blocaj perceptual. "Blocajele culturale si emotionale includ conformismul, tendinta de supraevaluare a ratiunii si a logicii, teama de a gresi, tendinta catre perfectiune si supunerea oarba fata de autoritate. "<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ la distanță, Editura Universității "Al. I.
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
Este simplu și comod să identifici această slăbiciune cu un individ anume implicat într-un eveniment anume și astfel să detașezi „spiritul München-ului” de poziția morală occidentală adoptată în politica externă. Este simplu și convenabil să deplângi orice formă de conformism și compromis în politica externă ca fiind o „conciliere”, bazându-te în schimb în mod intransigent pe politica de îndiguire a inamicului. În lipsa standardelor morale credibile care ar trebui să-i ghideze acțiunile, omul de stat este redus fie la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dorește să-i raporteze acestuia ceea ce ar dori să audă, indiferent dacă raportul este adevărat. Această tendință de a adapta adevărul la dorințele Ministerului de Externe și de a prezenta favorabil toate situațiile se regăsește în toate serviciile diplomatice; deoarece conformismul întărește siguranța menținerii funcției și crește șansele de promovare. Natura politicii mondiale contemporane Ceea ce lipsește din această explicație a declinului diplomației în vremurile noastre este însăși dimensiunea politicii internaționale contemporane. Îmbibate de spiritul cruciat al noii forțe morale a universalismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
literatura de specialitate ne vom opri asupra a trei pe care le găsim interesante, și anume: birocrația creativă, structurile matriceale, structura în cinci părți. 3.5.2. Birocrația creativă Această soluție, mai degrabă teoretică decât practică, pornește de la necesitatea „împăcării” conformismului organizațional generat de birocrația tradițională cu tendința manifestată de unii oameni (mai ales de cei cu studii superioare) de a se implica intelectual mai mult în munca lor, de a dispune de o mai largă autonomie. Ar trebui gândit un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestea sunt neproductive atât la nivelul eșaloanelor inferioare, cât și la nivelul celor superioare, în timp ce altele sunt pur și simplu orientate direct împotriva realizării obiectivelor organizației. De exemplu, comportamente cum ar fi apatia, indiferența, non-implicarea (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau conformismul, neîncrederea, incapacitatea de a accepta ideile noi, frica de risc (la nivelul eșaloanelor superioare) intră în categoria celor neproductive. În timp ce chiulul, stabilirea unor norme informale de restricție voluntară a randamentului (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau deciziile ineficiente, conducerea prin „crize
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
operează cu valori „netranzacționabile” (patriotism, datorie, altruism etc.), ea este mai puțin adecvată. Se pare că teoria conducerii tranzacționale exagerează efectele pozitive ale practicării unui asemenea tip de conducere, subestimând, în schimb, posibilele efecte negative. Liderii tranzacționali induc, de obicei, conformismul subordonaților, în schimbul unor stimulente concrete. Tocmai de aceea, cercetătorii au început să teoretizeze noi forme ale conducerii, cum ar fi conducerea charismatică (nu cea tradițională, ci o alta nouă, revăzută) și conducerea transformațională. La acestea ne vom referi într‑un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducere. În calitate de variabile‑țintă asupra cărora practicarea diferitelor stiluri de conducere ar putea produce efecte variate au fost luate: comportamentele psihoindividuale ale subordonaților (asumarea responsabilităților, gradul de implicare în activitate, participarea la luarea deciziilor, manifestarea inițiativei etc.); proprietățile grupului (consensul, conformismul, autoorganizarea, coeziunea, tonul hedonic, stabilitatea etc.); procesele și structurile de grup (realizarea sarcinilor, comunicarea, climatul etc.); rezultatele obținute (dintre care unele de natură obiectivă, cum ar fi productivitatea membrilor grupului, iar altele subiective, ca, de exemplu, satisfacția, atitudinile subordonaților). Din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Nu dorim să intrăm în amănunte, ne vom limita la a oferi doar un singur exemplu. „Înțelegerea secretă” de tip tiranic presupune rigiditate, perfecționism, ordine, meticulozitate, lipsă de suplețe, obsesia disciplinei. În plan profesional, tiranul pune accent pe ierarhie, rang, conformism, instaurarea unui sistem de informare bazat pe respectarea codurilor, directivelor și regulilor în vigoare. Există forme variate ale „înțelegerii secrete” tiranice. Într‑una dintre ele partenerii fac proba acelorași structuri mentale, ambii fiind obsedați de tema dominării și supunerii. Unul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un alt individ se poate folosi pentru a influența), participarea profundă se bazează pe o motivație intrinsecă ce izvorăște, după cum se exprimă sugestiv Chris Argyris, „din inima participanților”. Cele două forme de participare produc efecte diferite. Prima tinde să crească conformismul, acceptarea condiționată a responsabilităților, dependența față de șef, iar a doua crește gradul de acceptare conștientă și fără condiții a responsabilităților, crește gradul de satisfacție și de implicare relativ independentă și creativă în activitate (Argyris, 1970, p. 99). Motivația ar acționa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și mai puțin pentru ceilalți). Persoanele cu nevoia de afiliere dezvoltată se caracterizează prin: dorința de a stabili contacte interpersonale amicale; dorința de a fi plăcute de alții; evitarea relațiilor competitive și mai ales conflictuale cu alte persoane; tendința spre conformism în grupurile sociale. În sfârșit, persoanele cu o puternică nevoie de putere se caracterizează prin: dorința de a influența, de a domina, de a schimba comportamentele altor persoane; de a fi permanent în centrul atenției; aceste persoane adoptă poziții riscante
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Executivii independenții descoperă că le este limitată autonomia și de aceea ei părăsesc organizația/firma. Chiar și cu sprijinul echipei, topul executiv nu este dispus să abandoneze controlul și să lase loc unui model decizional participativ. Rutinarea, afinitatea pentru ritual, conformism, controlul informațional intern, standardizarea operațiunilor, formalizarea politicilor și procedurilor sunt caracteristici ale acestor organizații. În consecință, organizația obsesivă (centrată pe sine) are următoarele note definitorii: nimic nu se face la întâmplare, fără „ritual”, totul se planifică, totul se execută în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
serie de probe, având și posibilitatea comparării rezultatelor obținute de o persoană în diferite perioade de timp sau a rezultatelor obținute de diferiți indivizi în același moment. Cele mai utilizate proprietăți sunt: ¾ Consensul (existența atitudinilor asemănătoare în grup); 55 57 ¾ Conformismul (respectarea normelor de grup), ¾ Autoorganizarea (capacitatea grupului de a se organiza singur), ¾ Coeziunea (unitatea grupului), ¾ Eficienta (îndeplinirea obiectivelor), ¾ Autonomia (independenta), ¾ Controlul (grupul ca mijloc de control a acțiunii membrilor săi), ¾ Stratificarea (ierarhizarea statutelor), ¾ Permeabilitatea (acceptarea altor membri), ¾ Flexibilitatea (de manifestare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
că acest tip de acțiune nu ține de iluzia că acționăm. Dacă am proceda astfel, ne-am angaja În ceea ce eu numesc cuplăcere un antirasism prudențial, evitând maximalismul, păstrândmai ales distanța față de tentațiile „corectitudinii politice”, amestec de obscurantism și de conformism ideologic care operează prin interdicții lexicale, a cărui pretinsă virtute nu reușește să ascundă o anumită ură față de cunoașterea științifică și o pierdere a Încrederii În acțiunea politică. În plus, ar fi bine să nu uităm avertismentul lui Wittgenstein cu privire la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturilor din această zonă a lumii; este exact sensul remarcei lui Tzvetan Todorov: „Interculturalul este parte constitutivă a culturalului”. Desigur, au existat Întotdeauna tentative de a fonda școli asimilaționiste, palide imitații ale operelor europene, hrănite din iluzia unei universalități prin conformism, Însă acestea nu au reprezentat decât momente de rătăcire. Marea majoritate a artiștilor au Înțeles rapid interesul alegerilor estetice hrănite de o interculturalitate mai bogată chiar decât ar părea la prima vedere (prin cultura spaniolă, arta mudejară, de exemplu, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
en Russie et en Chine, Paris, Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et en Chine, Paris, Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]