4,658 matches
-
Elena Badea Autoritățile new-yorkeze sunt confuze cu privire la autorul și la motivele pentru care două steaguri ale SUA de pe Brooklyn Bridge au fost înlocuite peste noapte cu altele albe, simbol al capitulării. Poliția din New York a demarat o anchetă după ce două steaguri americane au dispărut de pe podul
Mister neelucidat încă: Steagurile SUA de pe Brooklyn Bridge înlocuite by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/53737_a_55062]
-
tristul adevăr. Așa cum se prezintă, Profesorul Bumb și macii suedezi nu prea seamănă cu nimic. (Apropierea de Kafka, încercată de Nora Iuga pe ultima copertă, trebuie privită ca o simplă cochetărie livrescă.) Însăși formula acestei cărți mi se pare extrem de confuză. Singurul lucru clar e că autorul detestă convenția realistă. O declară într-o scurtă confesiune reluată pe manșeta volumului: „Niciodată nu mi-a plăcut literatura realist-autenticistă, autobiografică și, de prea multe ori, egocentristă. Dacă nu are în ea un sâmbure
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
Cosmin Ciotloș Precedentul volum al lui Marius Ianuș, Ștrumfii afară din fabrică (2007), propunea un concept în aparență confuz. Lirismul elementar. Critica, de la Al. Cistelecan la Paul Cernat și de la Daniel Cristea- Enache la Mihai Iovănel, a încercat să-l explice. Fără să reuș ească, însă. Și nu din vina ei. De fapt, nu conceptul era confuz. Ci felul
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
în aparență confuz. Lirismul elementar. Critica, de la Al. Cistelecan la Paul Cernat și de la Daniel Cristea- Enache la Mihai Iovănel, a încercat să-l explice. Fără să reuș ească, însă. Și nu din vina ei. De fapt, nu conceptul era confuz. Ci felul în care Ianuș încerca să-l impună, dând acestei sintagme norocoase o interpretare prea particulară. („Această carte a fost scrisă aproape în întregime direct pe net și e influențată zdravăn de noile moduri de comunicare. Din 2000 caut
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
că prefața lui Bogdan Ghiu va risipi întunericul, constați că traducătorul s-a molipsit de opacitatea originalului, scriind un text care pare un exercițiu de cuvinte încrucișate, după modelul rebusurilor cu grad de dificultate maxim. Pe scurt, prefața e mai confuză decît volumul și de aceea nu-ți rămîne decît să refaci singur un fir de coerență pe care cartea nu-l are. Baudrillard își povesteșe opera folosindu-se de 15 cuvinte, fiecărui termen fiindu-i închinat un capitol lapidar. Termenii
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
erau considerate indicii prețioase privind adevărul. Întotdeauna mesajele propuse reprezentau alternative ale realității, nu cutezau să se înfățișeze drept realitatea însăși. În Blow-up (1966), Michelangelo Antonioni încearcă să împingă investigația fotografică dincolo de aparențe, pentru a descifra și explica o realitate confuză. Eșecul pare a se datora unui deficit de informație. Adevărul ultim rămâne impenetrabil. La mai puțin de o jumătate de secol (2002), avem într-un film al lui Steven Spielberg, Minority Report, povestea cinematografică a unei tentative asemănătore, reluate însă
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
două poeme, cu convingerea că nu risipesc (ci din contră, îmbogățesc spațiul tipografic al cronicii). Cel dintâi e de altminteri cel care deschide placheta, ca o declarație de ereditate fantezistă: În orice ascendență găsești un nod aorgic/ din care rămurișuri confuze se desfac. Nu știu dacă aleasa frumosului praporgic/ pe nume Macedonskiv (încins în roșu Ťfrac// cu epoleți de aurť), Maria Urdăreanu,/ e neam cu Sevastița, stră-străbunica mea,/ mai jună cu un lustru decât Pașoptul, - anul/ întreg e-nscris în steiul alb-sur
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
cum se cuvine. Pusă sub lupă, ea dispare. Nu e accesibilă decât ocheanului (eventual întors). Așa se face că, în urmă cu trei ani, când apărea Născut în URSS, critica a fost integral favorabilă ca verdict, dar în bună măsură confuză ca încadrare. Unii au vorbit despre nostalgia vechiului regim, alții despre ironie liberală, alții despre imbricarea discretă a acestora două. Au fost comentatori care și-au pus problema formală a raportului cu literatura, după cum au existat analiști mai aplicați, în
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
de la Iași sau de aiurea, ori dacă pur și simplu aparțin postmodernismului, evident că nu semnifică altceva decît o departajare a etichetelor, fără o deosebită semnificație asupra substanței literare. Însă dacă e să validăm totuși postmodernismul pe sol românesc (concept confuz, nevertebrat, pe care subsemnatul îl ocolește pe cît cu putință), n-am putea-o face decît, în primul rînd, cu exemplul optzeciștilor „lunediști“. Ultima chestiune la care ne oprim e cea a propunerii pe care Al. Mușina o face poeziei
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
M-ai strâns de mijloc... El: Da, fir-aș al dracu’! Mai bine te strângeam de gât! Tot 20 de ani luam, da’ acum eram liber... Un tip care mânca la un restaurant cheamă chelnerul: - Gustă, te rog, supa. Chelnerul, confuz, întreabă: - Este supa prea caldă? - Gustă supa! - Este supa prea rece? - Gustă supa! - A intrat o muscă în supă? - Gusta supa! Chelnerul, obosit de ghicit, cedează. - Bine, bine, gust supa. Unde-i lingura? - Aha! Citește și:
BANCUL ZILEI: De ce nu a închis CNA-ul Antena 3? () [Corola-journal/Journalistic/67188_a_68513]
-
rămân permanent deschise spre alte reformulări. Probabil din acest motiv Federman se simte pierdut în laboratorul scriitorului, unde subiectele și personajele, întâmplările adevărate și cele ficționale se combină într-un sistem epuizant de iluzii. Intratextualitatea reverberează: "Se schimbă. Totul devine confuz. Este un haos adevărat. Se răspândește. Se întinde la nesfârșit. Cineva, oricine, ar trebui să facă ceva. Se încinge. Se răcește. Se întoarce în cercuri. Dispare și reapare ca din senin. Vibrează. Pulsează. Scoate sunete ciudate. Pare că va face
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
de a înțelege imaginile respective. Și fiecare om, cu experiența sa individuală, vede diferit același tip de imagine. Interpretările care se fac și în spațiul cultural, dar și în cel cotidian, arată cît de diversificată este privirea și cît de confuză este ea, în același timp, atunci cînd trăim într-o comunitate mai mare, sau atunci cînd comunitatea este foarte diversificată ea însăși. O.O. Polipticele lui Ilie Boca le-ați conectat la o memorie a unui spațiu bizantin. P.Ș. E
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
de nylon și balerini negri de lac. De unde pînă unde acum, acum, în rîul ăsta de lumini roșii, curgînd compact pe imensul bulevard Carlo Pellegrini, Catinca Ralea și dragostea ei nefericită cu Valentin Lippatti, fratele lui Dinu - o epocă extrem de confuză cînd te uiți la ea ca pe hartă - și acolo, în dreapta, stradela îngustă între două clădiri gri de sfîrșit de secol 19, parcă o cotim pe Edgar Quinet. Abia intraseră rușii în România, încă mai confiscau "ceasuri de mînă" pe
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
diagnosticat ca schizofrenic și internat într-un sanatoriu, apoi salvatorul său într-un episod dramatic, David Isaakovici, și un cerc de prieteni, ei schițează romanul formării unui tânăr. Îi urmează al doilea cerc de apropiați, în romanul carierei nebuloase și confuze, de promovare într-o lume vag mafiotă, al treilea cerc aduce prezențe feminine în romanul iubirii și al căsătoriei. În sfârșit, romanul politic îl arată pe erou ca președinte-marionetă, prins între două grupuri de fideli, care-și fac propriile jocuri
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
adică cu peste cinquante ans aprčs! Cernat pare să ia din zbor o indicație pe care chiar Mircea Anghelescu o lasă să planeze la mică înălțime. (S-ar mai putea ca siguranța criticului să vină din consultarea unei cărți, destul de confuze, semnate de Octavian Onea. Acolo, un lung pomelnic de ploieștence cu acest prenume slav e dat laolaltă drept posibilă sursă! În sfârșit, cu voia dumneavoastră, nu-i exclus ca autorul Modernismului retro să fi dus prea departe teza unui eseu
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
mine. Ce s-a întîmplat între timp, ce s-a schimbat atît de radical? Cum de a apărut o mutație acolo unde eram încredințat că va exista o generoasă continuitate? Prezumăm că a intervenit mai întîi o reacție, fie și confuză, fixată într-un reflex psihic defensiv, față de o epocă pe cît de îndelungată pe atît de neprielnică dimensiunii spirituale a existenței, urmată de una accidentată, întîrziind ceea ce s-ar putea numi revenirea la normalitate. S-au acumulat nenumărate refulări ce
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
încruntat la față, pe când în public se pierdea acea tensiune râvnită de orice interpret și pe care vrea s-o pună în valoare. Pianistul își atacă partea, și Ricci începu iar să cânte capriciul. Dar în mine stăruia o senzație confuză și totodată îndărătnică, un soi de problemă nerezolvată, de elemente disociate care încercau să se înlănțuie. Distrat, incapabil să reintru în muzică, am analizat cele întâmplate până în momentul în care începusem să mă neliniștesc, și am ajuns la concluzia că
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
un moment încolo, a le discerne și a le ordona devine pur și simplu pasionant. Aici trebuie să funcționeze instinctul de detectiv literar al cititorului, la care mă refeream mai sus. În lipsa lui, Viața începe vineri ar putea fi înțeleasă confuz, ca o poveste veche de un secol și ceva, în care lucrurile nu sunt niciodată numite până la capăt: un tanar e ucis pentru a-i fi sustrasa o icoană furată de la biserica mănăstirii Sărindar, dar criminalul nu e descoperit; un
Pe stil vechi în stil nou și retur by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6543_a_7868]
-
e de o claritate răspicata, semnificația lui rămîne cețoasa și enigmatica. Antimodernul e un termen fatal echivoc, ale cărui margini se pierd în nedeterminare, chiar dacă Compagnon se străduiește să-l definească cît mai precis. {i cum orice cuvînt vag este confuz, în timp orice cuvînt clar e steril, Compagnon alege confuzia sacrificînd claritatea, pentru a scăpa de uscăciunea noțiunilor explicate după exigențele de cavou ale principiilor logicii. În fond, cartea lui Compagnon ar fi rămas intactă în conținut dacă nu ar
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
poți întreba așa ceva?”. Apoi face o grimasă acră și te prefaci rănit de întrebarea partenerei, ca și cum lipsa de încredere a acesteia te-a deranjat cu adevărat. Doar dacă nu cumva este sigură de infidelitatea ta, această manevră o va face confuză și mai scapi o dată. O altă mișcare elegantă și inteligentă este aceea când răspunzi: “Desigur dragă. De vreo sută de ori cu sora ta și iubitul ei. Ce e cu tine?” Ea, bineînțeles, nu o să creadă acest lucru, iar dacă
Cum mint bărbaţii. Ce manevre şi strategii folosesc by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/65971_a_67296]
-
masculin să nu folosească șampon pentru femei. Autor: Mădălina Iacob Reclama, cu o tentă de ironie și amuzament, arată un bărbat cu păr lung, Diego, care stă la serviciu, la birou, îmbrăcat cu camașă și cravată. Un coleg îl întreabă confuz dacă și-a făcut ceva la păr, privindu-i suvițele ondulate și strălucitoare care se mișcă în varianta slow-motion. "Ți-ai făcut ceva la păr?" îl întreabă colegul de muncă. "Seamănă cu efectele slow-motion din reclamele la șampon pentru femei
O reclamă la șampon arată cum să te ferești de un păr mătăsos by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64710_a_66035]
-
sentiment de Ev Mediu, probabil de la muzică, dar și reacțiile oamenilor ajută. Momentul nici nu se termină și carele deja s-au aliniat de plecare. Mulțimea se împăștie, vădit mai multă comparativ cu ultima jumătate de oră. Ultimul venit, primul confuz „Bună ziua! Nu vă supărați că vă întreb, dar ce se întâmplă aici?”, întreabă un văr de-al lui Bachus. Cu ochii mari, băltind a alcool, se uită mirat în jur. „E o paradă de Sfântul Patrick, o sărbătoare irlandeză”, îi
Cum au sărbătorit românii Ziua Națională a Irlandei - FOTO by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64749_a_66074]
-
aduce. O corecție, o stupoare (cum ar fi aceea că extrem cosmopolita doamnă Manea nu a ieșit niciodată din țară) și cam atât. Ce face însă impecabil, și ce-i al lui e pus deoparte, e să citească. Pentru defulările confuze ale Ramonei, el e lectorul cel mai potrivit. Ritualul, căci despre ritual e vorba, conține o absorbție: „Primisem scrisoarea de la tine cu o zi înainte, dar nu avusesem curaj s-o desfac. O luasem cu mine și o pipăiam din
Ce urmează? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6478_a_7803]
-
scurt timp, fiind eliberat după ce a fost interogat, a precizat atunci poliția. Nu a putut să îl atingă pe președinte decât pe revere, insă gărzile de corp l-au imobilizat imediat", a declarat purtătorul de cuvânt al poliției. "Bărbatul părea confuz (...). Evident, încerca să atragă atenția asupra sa, din cauza problemelor cu chiria", a adăugat acesta. La 19 noiembrie 2002, Adrian V. l-a atacat pe președintele german de la acea vreme, Johannes Rău. Românul a fost și atunci îndepărtat de gărzile de
Preşedintele german a fost atacat de un român care a agresat în trecut alţi doi preşedinţi germani - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60802_a_62127]
-
ieșise la plimbare în nopți zăpușitoare, în care felinarele de pe străzile lăturalnice se legănau în adierea stătută a brizei, dar nu a rămas niciodată pe uscat destul cît să uite ce înseamnă tangajul, ci doar atît cît să se simtă confuz, să vadă pe fugă fețe și să audă rîsetele celor suferinzi. Cînd stagiul lui a ajuns la capăt, s-a oferit din nou voluntar, fermecat mai presus de orice de puterea de a-și croi destinul doar printr-o semnătură
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]