2,187 matches
-
climatului de supraveghere și conducere. 10. 2. 1. 2. Douglas Mc Gregor (Teoria X și Teoria Y) Douglas McGregor (1906 - 1964), psiholog social prin formație, președinte la Antioch College, profesor de management la Massachusetts Institute of Technology a militat cu consecvență toată viața pentru interpretarea organizațiilor dintr-o perspectivă umană. McGregor definește în lucrarea sa „The Human Side of Enterprise” (1960) două concepții manageriale care ghidează modul de raportare al conducătorilor la oameni: teoria X și teoria Y, fiecare dintre acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
închise. În mod contrar, laboratorul psihologic de la Reșița nu a fost creat ca urmare a unei tendințe a modei. În acest caz a fost vorba de o reînviere a unei tradiții. Conducerea de atunci a Combinatului Siderurgic a încercat cu consecvență să identifice și să înțeleagă problemele oamenilor muncii, să le influențeze și să le rezolve. Acest fapt explică încrederea acordată chiar de la început psihologiei, sociologiei și ergonomiei. În plus, s-au creat condiții unice din punct de vedere material, tehnic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
românească al căror credit e însă destul de uzat și care comit, de altminteri, eroarea contrară) de a recurge la exemplul lui Lovinescu pentru a-l strivi pe Ibrăileanu. Unul dintre meritele cele mai de seamă ale lui M. Ungheanu este consecvența (unică la știința mea prin inteligență, prin precizie, prin putere de convingere probatorie) cu care îl apără pe Ibrăileanu. El arată (ar trebui să pot spune „reamintește”) că Ibrăileanu, aparentul provincial anacronic, a fost primul nostru critic eliberat de complexele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
unor prejudecăți, acea epocă n-a făcut cu multe din ele decât să le întoarcă pe dos, obținând alte prejudecăți, de sens contrar). Nu e mai puțin adevărat că ceea ce îi lipsește lui Voltaire e, oricât ar părea de ciudat, consecvența metodică a îndoielii și apodicticitatea judecății, proprii adevăratului raționalism. Voltaire e mai curând „rezonabil” decât „raționalist”, dar nici totdeauna foarte rezonabil: multe din opiniile și sentințele lui sunt de o suficiență uimitoare, în special în acest Essai sur les moeurs
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu e joasă și dacă talentul e înalt. Altfel, nu e decât „tribulație”. Un tip în genul lui Coriolan Drăgănescu nu poate decât să ragă și să amenințe. Asta nu e pamflet și nici, bineînțeles, polemică. 5. Mijloacele „ideale”? Competența, consecvența, logica, precizia. Bineînțeles, talentul și cultura. Cine se angajează în polemică trebuie să știe la ce se expune. Impostura se menține greu de tot în polemică, fiindcă adversarul, dacă e un adversar serios și nu un simplu compars, nu cruță
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de care e consubstanțial legată, o operă despre noocrație și revoluție, temă fundamentală pentru autor. Cu Danton la început de carieră literară și cu Un om între oameni la sfârșit, ambele lucrări „istorice” și „obiective”, Camil Petrescu și-a dovedit consecvența și coerența operei pe întinderea întregii sale vieți de scriitor. (Tot ce am spus acum nu înseamnă că nu prefer dintre romanele autorului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.) În aparență, am eludat până acum întrebarea dvs. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Balotă m-am repezit fiindcă-i sunt prieten și-mi pare rău să-l văd adoptând acele pasagere „cultural-fashions”. Ce mă supără nu este o anumită inconsecvență - în ea n-ar fi nimic rău —, inconsecvența are aceeași valoare morală cu consecvența, presupunând o dezbatere de conștiință și, mai ales, când e vorba de oameni cu o autentică răspundere spirituală, putem găsi în inconsecvență o anumită linie călăuzitoare și, chiar dacă nu totdeauna aparent, un element constant; - mă deranjează însă la Balotă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
țări în limbile maghiară, română, slovacă de către câte un vorbitor bilingv. Ulterior, în fiecare țară în parte, un alt vorbitor bilingv, a comparat traducerile cu jurnalul original. Versiunile finale ale jurnalului au fost trimise la cercetătorul principal pentru a verifica consecvența formatului original. Cercetătorul principal a obținut aprobarea etică de la Comitetul de etică din cadrul Universității pe care o reprezintă. Coordonatorii regionali ai cercetării în fiecare dintre cele trei țări, au obținut, la rândul lor, aprobarea etică în Comisiile de specialitate din
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
nu-și poate pierde particularitățile etnice. O consecință a acestei concepții este interesul pentru folclor, considerat cea dintâi și cea mai directă formă de expresie a elementului național în literatură. A. este unul dintre primele periodice românești care tipărește cu consecvență literatură populară, culeasă din Transilvania și Bucovina de At. M. Marienescu, S. Fl. Marian, V. Bumbac, M. Pompiliu, I. Popp, P. Draga și M. Besanu. În câteva contribuții teoretice dedicate folclorului, At. M. Marienescu și V. Bumbac discutau valoarea estetică
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
VR, 1968, 12; Zaharia Sângeorzan, „O mască în plus”, CRC, 1969, 46; Sasu, Progresii, 142-145; Virgil Cuțitaru, Dincolo de măști, CRC, 1973, 4; Voicu Bugariu, Modalitate și rezolvare, ARG, 1973, 4; Liviu Leonte, Parodie și gravitate, CRC, 1975, 52; Valeriu Cristea, Consecvența umorului, RL, 1976, 47; Valentin F. Mihăescu, Umor și gravitate, LCF, 1976, 50; Vlad Sorianu, Un prozator, ATN, 1977, 1; Valentin Tașcu, Un exercițiu de imaginație, ST, 1977, 2; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
1981, 14; Ghițulescu, O panoramă, 305-306; Dinu Kivu, „Așteptam pe altcineva”, CNT, 1986, 27; Victor Parhon, „Așteptam pe altcineva”, RL, 1986, 27; Valeria Ducea, „Așteptam pe altcineva”, TTR, 1986, 7-8; Nicoleta Gherghel, „Așteptam pe altcineva”, LCF, 1986, 37; Ileana Lucaciu, Consecvența „sprijinirii”, SPM, 1986, 28; Natalia Stancu, Teatrul ca joc și adevăr. „Carlo contra Carlo”, „Rampa azi”, 1995, 24; Ghițulescu, Istoria, 344-347. C.M.B.
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
ortografice) nu i-au putut reface vechea înrâurire asupra contemporanilor. H.-R. este, prin structură și preocupări, un spirit enciclopedic, obsedat de proiecte grandioase. În toate inițiativele, ca și în opera sa, el își dezvăluie, cu o intensitate și o consecvență neîntâlnite până atunci în cultura românească, vocația universalității. În filosofia iluministă și în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene a aflat de la început impulsurile de care avea nevoie pentru a-și descoperi menirea și principala direcție de acțiune: „luminarea” culturală a românilor
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
urmeze cu strictețe pentru a fi acceptată de sistem (Probleme și opere contemporane, 1954, Eroi și conflicte în dramaturgia noastră actuală, 1955, Romantismul eroului revoluționar, 1956), se discern, dincolo de radicalitatea limbajului, posibilitatea autorului de a utiliza teorii și concepte, precum și consecvența, poate sinceră, a perspectivei asumate. Purtând marca spiritului dominant al deceniilor cărora le aparțin, cărțile din această serie încearcă să instituie norme de creație. Temele examinate (rolul combativ al „satirei realiste”, reprezentarea eroului comunist ca personaj complex, reevaluarea istoriei și
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
străine, tentativă menită de a recupera, atât cât se putea în împrejurările din acea perioadă, cu mijloacele ei precare, tradiția antebelică a deschiderii spre Europa și a dialogului între specialiști. În această privință, profesorul Zub a dat dovadă de o consecvență ieșită din comun, străduindu-se, într-un chip la fel de programatic precum cel oglindit de marile sale inițiative istoriografice, să probeze că, în pofida vremurilor, scrisul istoric românesc mai putea fi încă, cel puțin pe alocuri, sincron cu direcțiile epistemologice de pe continent
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de fapte interesând istoria națională. Articolul de deschidere, intitulat Câteva cuvinte, afirmă cu franchețe: „Nu avem program, căci de obicei programele nu se realizează. Vom săvârși însă fapte și publicul va aprecia.” Una dintre intențiile ce se vor materializa cu consecvență este aceea de a da, „în fiecare săptămână”, „în ilustrațiuni, tot ce se întâmplă mai senzațional și mai important atât la noi, cât și în străinătate”. Ca urmare, încă din primul an, revista publică un șir de ample reportaje, cum
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
despre literatura franceză, având ca obiect scriitori din secolul al XVII-lea. Lucrările sale dedicate lui La Fontaine, Molière, Boileau, Corneille, Racine, J.-Fr. Regnard și Cyrano de Bergerac, fără a pune în circulație idei originale, se remarcă totuși prin consecvența atitudinii. În ansamblu, concepția lui despre literatură este clasicistă, fapt ce iese în evidență atât din manualul de retorică Praecepta insigniora litteraria (1904), cât și dintr-un studiu despre Boileau, autor ale cărui principii le adoptă în bună măsură. G.
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
ale contra-reeducării, niște proceduri onorabile și chiar dezirabile? Nu cred deloc acest lucru. Mi se pare apoi o nedreptate făcută românilor să spui că reeducarea a izbutit la scară națională. Ar Însemna să le recunoști comuniștilor o rigoare și o consecvență pe care nu le-au avut, În pofida momentelor de vârf ale inițiativelor lor (deportări, campanii de arestare, asasinate politice). Că românii nu au putut fi reeducați transpare cu ușurință din aceea că și-au păstrat intacte reflexele de supraviețuire. Indiferent
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unele mecanisme trebuie să prezinte asigurări că toate informațiile relevante, pozitive și negative, sunt disponibile pentru implementarea strategiei politice. După cum sugerează citatul din Johnson, factorii de decizie trebuie să-și canalizeze mare parte din energie implementării strategiilor politice, cu oarecare consecvență, în ciuda permanentelor conflicte, îndoieli, atacuri politice - nu neapărat motivate de convingerea sinceră în ceea ce privește superioritatea altei strategii politice - și așa mai departe. În aceste condiții, este deosebit de dificil pentru astfel de oficiali să schimbe macazul și să elaboreze o revizuire lipsită
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
după moartea mamei, de durere, tatăl lui M. se spânzură. Rămas singur la șaptesprezece ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit roman, Cocktail. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București și, fără o susținută consecvență, apare în publicațiile vremii, cu surprinzătoare (întrucât nu a frecventat cercurile literare) texte programatic avangardiste. În ,,Limba română” din 1929 și 1930 (la care colaborau Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Mircea Vulcănescu), semnând Victor = Valeriu Martinescu și Delombra, va face comentarii
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
de administrație era format din conducătorii instituțiilor administrației economice centrale, iar în interior, această firmă era organizată ca oricare alta, adică prin separarea unităților productive de cele cu funcții de piață (cumpărare-vânzare) și funcții financiar-contabile. Rezultatul acestei strategii - aplicată cu consecvență politică vreme de decenii - a fost acela că, în cele din urmă, întreaga economie românească s-a structurat pe patru mari domenii de activitate, relativ autonome între ele - unitatea lor fiind asigurată exclusiv de factorul politic - și aflate într-o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
complexă, care nu se restrânge doar la economie, ci influențează întregul spațiu social, de la relațiile de familie la modelele de locuire, de consum și de petrecere a timpului liber. Și-a dezvoltat o ideologie proprie, pe care o promovează cu consecvență, atât în mediul academic, cât și în cel cotidian. A devenit un important factor de presiune asupra mediului politic, dovedindu-se capabil să influențeze reformele coordonate politic, să modifice cadrele normative ale economiei și vieții sociale și să-și trimită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de capital și ale fondurilor de investiții, cât și propriile regulamente de funcționare. Asemenea jocurilor piramidale, FNI s-a bazat pe speranțele populației în obținerea unui câștig substanțial și fără muncă, speranță pe care a întreținut-o prin publicarea cu consecvență a unor valori din ce în ce mai mari - și falsificate grosolan - ale certificatelor de investitor (Iosif și Georgescu, 2003). În condițiile în care piața de capital era supravegheată de o agenție de stat, FNI a putut supraviețui doar pentru că CNVM și alte autorități
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale perioadei comuniste. În legătură cu soarta acestora, grupul era dispus să se alieze cu oricare dintre celelalte grupuri, adică în funcție de condiționalități care se refereau la alte opțiuni politice, cum ar fi cele anticomuniste sau democratice. Un al patrulea grup, reprezentat cu consecvență politică de PDAR până în momentul în care baza socială i s-a redus suficient de mult pentru a fi eliminat din clasa politică, reprezenta interesele tehnocrației industriale din agricultură și era preocupat de menținerea proprietății de stat și a exploatărilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
articolul-program, Ce vrem, se arată intenția de a-l familiariza pe cititorul român cu literatura și cultura italiană. Devenită la un moment dat un oficios al Institutului de Cultură Italiană de la București, condus de Ramiro Ortiz, R. își respectă cu consecvență programul, publicând medalioane despre scriitori italieni clasici și moderni, traduceri și comentarii, recenzii ș.a. Astfel, numărul inaugural conține studii despre Dante, aparținând lui Giosuè Carducci și Benedetto Croce, aceluiași poet fiindu-i consacrat și numărul 5/1922, în care printre
ROMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
scrie în „Dimineața copiilor” și „Foaia tinerimii”. În 1929 Tudor Arghezi îi tipărește câteva poeme în „Bilete de papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]