1,087 matches
-
o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care diferitele regimuri de putere care s-au succedat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost construită simbolic plecând de la realități faptice (comuniune lingvistică, etnică, religioasă, de "destin istoric"), dar care au fost supuse unui pătrunzător proces de ficționalizare istorică, pentru a se ajunge la destinația reprezentată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XIX-lea" încheiat doar de izbucnirea Marelui Război, acțiunile derulate de autoritățile statelor maghiar și român se înscriu în aceeași paradigmă a naționalizării populațiilor cuprinse între granițele asupra cărora acestea își profesează monopolul exercitării violenței fizice și simbolice. Diferența capitală consistă în structura populațiilor celor două state antagonice.11 Dacă populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a face statul maghiar era mult mai eterogenă. Violența ideologică a fost similară de ambii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1843, pp. 4-5). Avem astfel de a face cu un patriotism civic de tip renanian. Cu totul altfel stau lucrurile la patriotismul propagat cu patos naționalist de Simion Bărnuțiu. Definit pe coordonatele patriotismului naționalist de tip herderian, la Bărnuțiu patriotismul "consistă in respectarea si conserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei, a pamentului, a derepturiloru, institutiuniloru si datineloru fundamantali stramosiesci: intru acestea se areta spiritulu natiunale celu adeveratu" (Bărnuțiu, 1870, p. 179). Patriotismul bărnuțian este așadar apărarea și cultivarea geniului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
eroic-celebrativă a trecutului național monumentalizat către o memorie reflexivă post-eroică a unui trecut național deglorificat. Intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă este parte a unui proces mai amplu de reconstrucție identitară pe aliniamentele unui ethos postnaționalist. Această vastă transformare consistă într-o serie de deplasări discursive simultane, pe care le vom despleti din totul organic în care sunt legate din rațiuni strict analitice. După cum se va vedea, ele sunt liniile de forță și dimensiunile constitutive ale aceluiași fenomen de prefacere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trăit în comunism) să influențeze în vreun fel atitudinile părinților cu privire la o perioadă din viața lor. Concluzionăm, așadar, că cea mai plauzibilă modalitate prin care se produce transferul de atitudini intergenerațional despre comunism este cea a socializării. A doua observație consistă în ideea că instituția tradițională a familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea atitudinilor copiilor decât instituția modernă a școlii: influența exercitată de părinți este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii atitudinilor pozitive față de ordinea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
explică fenomenalitatea socială a ideologiei, angajamentele sale pragmatice și, mai cu seamă, tipul de cunoaștere pe care îl realizează: cunoașterea de legitimare. Am putea spune, în continuarea a ceea ce au stabilit cei numiți, precum și alți teoreticieni ai ideologiei, că aceasta consistă în justificarea legitimității unui fapt de natură publică, socială, cu ajutorul unor mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este o formă de rostire. Dar despre ce rostește ea? Despre idei, cum socotea de Tracy. De fapt, despre idealuri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui univers interpretativ comun. Discursul ecosemiotic stă la baza relațiilor dintre celule, asigurând astfel edificarea unui sistem complex - organismul pluricelular. 8. Tot ceea ce simte un organism are o semnificație pentru el. Hoffmeyer atribuie această declarație lui Uexküll. Fiecare acțiune, care consistă din percepție și operație, imprimă înțelegerea sa cunoașterii obiective și, prin aceasta, face ca relația subiectului să împlinească înțelesul mesajului din perspectiva Umweltului. Nu trebuie să antropomorfizăm înțelegerea și comportamentul organismelor inferioare în mediu, trebuie însă să admitem, așa cum am
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de amănuntele realului, iar altă dată aceste amănunte definesc o atmosferă specifică. Adesea, amintiri despre tată și mamă apar împreună, constituindu-se ca un dialog al rememorărilor: Alecule, zicea ea-ncet, uită la amorul meu, crezi tu că-n el consistă fericirea? Adu-ți aminte numai de copilăria noastră. Tu sărac, eu asemenea, și cu toate astea ce fericiți am fost311. O replică, însă, ca aceasta este tipică mamei, știind din documente ceea ce a fost demonstrat în prima parte a cărții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nimic ar proveni pe urmă iarăși/tot ce vedem în jurul nostru renăscut./ Dar findcă-n altă parte am arătat/că din nimic nu se creează nici un lucru/și nici, creat, nu poate să se-ntoarcă în nimic,/atomii trebuie pesemne să consiste/din vreo substanță fără moarte la care, dezlegați să poată să revină,/atunci când mor; materia, prin urmare/nicicând nu are să lipsească/astfel ca lucrurile să fie iar create./ Deci atomii sunt niște unități ale materiei, și numai pentru că rămân/etern
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se află imobilul sau indicațiunea lui după registrele funciare dacă există; d) Indicațiunea lămurita a tuturor motivelor de fapt și de drept pe câri se întemeiază cererea; ... e) Indicațiunea probelor pe câri se sprijină fiecare capăt de cerere. ... Cînd proba consista în acte, se va alătura la cerere atâtea copii, certificate de reclamant pentru conformitate cu originalul, câți pariti sînt, în plus câte o copie de fiecare act pentru tribunal. Dacă actele sînt scrise în limba străină sau cu litere latine
LEGE din 19 mai 1925 pentru accelerarea judecaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127401_a_128730]
-
dosar copii de pe actele invocate, certificate pentru conformitate de părți iar originalele în păstrarea grefii, afară de cazul cînd partea avînd asuprasi actul invocat, instanța va aprecia că adversarul sau poate lua cunoștință de actul produs, fără amânare. Cînd proba admisă consista din ascultarea de martori, partea este obligată să depună lista lor în termenul prevăzut de art. 19, conformându-se în totul și celorlalte dispozițiuni prevăzute de acest text. Partea care nu se va conforma dispozițiunilor de mai sus este decăzuta
LEGE din 19 mai 1925 pentru accelerarea judecaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127401_a_128730]
-
studie identice sau analoge cu cele ce sînt a se propune în clasea vacante, precum și a tuturor studielor inferiori acelora. 368. Deosebit de acesta, aspiranții la unu locu vacante de invetiator în genere, vor fi supuși la o încercare care va consiste: a) Sau în proponimente publice de aceleași materie făcute cel putinu în cursu de doui ani, daca nu va fi trecutu mai multu de trei ani de la încetarea acelor proponimente; ... b) Sau în publicațiune de scrieri asupra acelora'și materie
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
fie supuși la unu esamenu generale de acele invetiaturi. ... e) Pentru profesorii de facultăți, cunoscinte speciali asupra ramului pentru care se destina; deosebit de acesta, ei vor fi datori se justifice de absolvirea invetiaturilor de liceu. ... 376. Esamenul și coneursul vor consiste pentru invetiatori, institutori, institutrici și profesori de veri ce gradu, în cate o probă scrisă și cate o lecțiune făcută înaintea comisiunii pentru fie care obiectul din cele coprinse în art. precedinte. Însă aspiranții la profesoratu în clasile superiori de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
populației oraseloru și dupe câtimea contributiiloru ce au a împlini. Articolul 5 Personalului serviciului de percepțiune și clasificarea lui se va prevedea în regulă pe fie-care anu în budgetulu Ministeriului financeloru. Capitolul 3 Despre atribuțiunile perceptoriloru. Articolul 6 Atributiunele perceptoriloru consista în urmatorele operațiuni: 1) Lucrări pregatitore. 2) Împlinirea contributiuniloru și 3) Urmărirea contribuabililoru intardietori. Partea I DESPRE LUCRĂRILE PREGATITORIE. Articolul 7 Lucrările pregatitorie sînt: 1) A priimi de la casieri la inceputulu fie-cărui anu rolurile confecționate de către agenții de constatare, a
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
de acord să acționeze pentru promovarea cooperării între cele două țări, în domeniul economic și tehnic, precum și în alte domenii de interes-reciproc. Articolul 2 Cooperarea între cele două părți contractante, conform celor prevăzute la art. 1 al prezentului acord, vă consista în special în: 1. punerea la dispoziție a serviciilor unor experți pentru a acorda consultări și asistența în domeniile care vor face obiectul proiectelor convenite și facilitarea pregătirii teoretice și practice a cadrelor rwandeze; 2. participarea la realizarea unor proiecte
ACORD din 4 septembrie 1974 de cooperare economică şi tehnica între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Rwanda. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126946_a_128275]
-
conținutul notei primite din partea lordului Granville, prin care demnitarul britanic își exprima regretul față de decizia guvernului român, motivând în același timp atitudinea colegilor lui: Rațiunea care a determinat pe plenipotențiarii puterilor să adopte în a doua ședință hotărârea în ce privește România consistă în faptul că Conferința a crezut că trebuie să se considere oarecum drept prelungirea și urmarea Congresului de la Berlin, la care România nu a participat ca semnatară. Îmi face plăcere să cred că guvernul român va binevoi să recunoască rațiunile
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
stabilite direcțiile principale, eventual traduse în legi-cadru, revine unor eșaloane inferioare transformarea scopurilor generale în obiective operaționale. Această transformare revine de obicei specialiștilor în științele educației. Legrand distinge aici trei momente importante [Legrand L., 1988, p. 27]: 1. Elaborarea teoriei - consistă în elaborarea de programe sau/și planuri de învățământ și, în unele țări avansate, a curriculumului complet. 2. Experimentarea - despre care se poate spune că până acum a fost rară, sau superficială, în majoritatea țărilor. Să precizăm că Legrand pune
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
pedagogice, fie numai structura de personalitate a profesorului și cerințelor de rol. De aceea, se impune o încercare de clarificare conceptuală. A formula competențe implică astfel, în primul rând, a se situa la nivelul abstracției mai ridicat decât cel care consistă din enumerarea mulțimii de comportamente, deprinderi, priceperi și abilități de dobândit. A enunța competențe pentru a orienta formarea în învățământ necesită astfel să înclini reflecția spre căutarea unei definiții a profesionistului în formare. Abordarea prin competențe este polemică în sensul
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
se înscriu într-un continuum de la simplu la complex. La nivelul cel mai mare al complexității, nu există, pentru a spune astfel, sfârșit pentru sfârșitul proiectat. De exemplu, nimeni nu a desăvârșit vreodată, în manieră definitivă și totală, competența care consistă din dezvoltarea gândirii critice. Competența, cel puțin aceea care se situează la un nivel ridicat de generalitate, câștigă astfel, fiind percepută ca un orizont de lucru care este mai mult o finalitate fără sfârșit decât o finalitate tangibilă. După opinia
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
sferele planetare pe care le străbat către centrul lor suprem și necesar, un vortex sferic universal, poate ultimul clopot. 13. Interpretarea anagogică a ritualurilor rosicruciene ca placă turnantă între tradiție, religii și francmasonerie Dar cea mai mare greșeală dintre toate consistă în a se înșela asupra scopului ultim al Cunoașterii, deoarece unii nu sunt împinși către ea decât de o curiozitate naturală și un temperament avid de a cunoaște; alții, pentru a întreține în mentalul lor varietatea și o anumită plăcere
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]