10,996 matches
-
de aplicare a penalității. ... 93. Întinderea sancțiunii, prin alegerea momentului la care formulează cererea de stabilire a sumelor definitive, nu poate să depindă exclusiv de voința creditorului, în condițiile în care scopul pentru care creditorul apelează la acest mijloc de constrângere este și trebuie să rămână, pe tot parcursul executării, acela de a-l determina pe debitor să execute întocmai obligația prevăzută în titlul executoriu, iar nu de a-l obliga pe acesta la plata unei sume de bani cât mai
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
încrederea societății în acțiunea acestuia, în speță, în actul de justiție. Raportul juridic dintre stat și cetățean în cadrul unui proces penal este un raport de putere publică, oferind autorităților abilitate competența de a folosi în mod legitim forța de constrângere a statului. Aceasta trebuie realizată în limitele prevederilor constituționale și legale, astfel încât să fie respectate atât procedurile normate prin lege, cât și drepturile și libertățile fundamentale, principiile de drept și valorile supreme prevăzute în Constituție. În aceste condiții, Curtea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a reținut că răspunderea penală este o formă a răspunderii juridice angajate ca urmare a încălcării unei dispoziții de drept penal, fapt ce dă naștere unui raport juridic de constrângere, născut ca efect al săvârșirii infracțiunii, raport ce are ca părți statul, pe de o parte, și persoana care săvârșește infracțiunea, pe de altă parte. Conținutul raportului juridic penal de constrângere este format din dreptul statului de a trage la
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
penal, fapt ce dă naștere unui raport juridic de constrângere, născut ca efect al săvârșirii infracțiunii, raport ce are ca părți statul, pe de o parte, și persoana care săvârșește infracțiunea, pe de altă parte. Conținutul raportului juridic penal de constrângere este format din dreptul statului de a trage la răspundere persoana care a săvârșit infracțiunea, prin aplicarea sancțiunii corespunzătoare, prevăzută de legea penală, și din obligația persoanei în cauză de a executa sancțiunea aplicată (Decizia nr. 682 din 30 septembrie
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
treime din totalul celorlalte pedepse. Având în vedere toate cele arătate, Curtea a reținut că, întrucât săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență a acesteia pe calea infracțională, sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora nu trebuie să se facă decât cu respectarea Constituției și a supremației sale. ... 45. Curtea a mai reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității ca exigență imperativă a executării silite. Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
debitorului (spre deosebire de obligațiile de a da, ce presupun predarea unui bun, care, în cazul refuzului executării voluntare, pot fi duse la îndeplinire prin formele executării silite directe sau indirecte), s-a impus necesitatea reglementării unor mijloace specifice de constrângere a debitorului obligațiilor cu caracter personal, intuitu personae. Prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
905 din Codul de procedură civilă (devenit art. 906 după republicarea din 10 aprilie 2015) s-a prevăzut posibilitatea obligării debitorului la plata unor penalități de întârziere, ce vor fi încasate de către creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în titlul executoriu. S-a consacrat astfel, spre deosebire de vechea reglementare, dreptul creditorului de a folosi orice mijloc legal pentru a-l determina pe debitor să execute el însuși obligația, în
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
a consacrat astfel, spre deosebire de vechea reglementare, dreptul creditorului de a folosi orice mijloc legal pentru a-l determina pe debitor să execute el însuși obligația, în natură. Astfel, natura juridică a penalităților este aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, acestea putându-se acorda independent de existența unui prejudiciu. Penalitățile nu se identifică cu daunele-interese compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridică, de sancțiune de drept procesual
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
de procedură civilă, conduc spre o astfel de interpretare. Așa fiind, prin decizia precitată, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că penalitățile sunt un mijloc juridic lăsat la îndemâna creditorului, reglementat de legiuitor cu scopul de a obține constrângerea debitorului la executarea în natură a obligației cu caracter personal, fără a reprezenta valoarea prejudiciului suferit de creditor. Penalitățile nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc juridic de constrângere
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
constrângerea debitorului la executarea în natură a obligației cu caracter personal, fără a reprezenta valoarea prejudiciului suferit de creditor. Penalitățile nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc juridic de constrângere indirect pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor și se pot acorda independent de despăgubirile la care creditorul este îndreptățit în temeiul art. 892 din Codul de procedură civilă, cele două categorii de sume având o natură și o finalitate
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. ... 22. În continuare, Curtea reține că răspunderea penală este o formă a răspunderii juridice angajată ca urmare a încălcării unei dispoziții de drept penal, fapt ce dă naștere unui raport juridic de constrângere, născut ca efect al săvârșirii infracțiunii, raport ce are ca părți statul, pe de o parte, și persoana care săvârșește infracțiunea, pe de altă parte. Conținutul raportului juridic penal de constrângere este format din dreptul statului de a trage la
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
penal, fapt ce dă naștere unui raport juridic de constrângere, născut ca efect al săvârșirii infracțiunii, raport ce are ca părți statul, pe de o parte, și persoana care săvârșește infracțiunea, pe de altă parte. Conținutul raportului juridic penal de constrângere este format din dreptul statului de a trage la răspundere persoana care a săvârșit infracțiunea, prin aplicarea sancțiunii corespunzătoare, prevăzute de legea penală, și din obligația persoanei în cauză de a executa sancțiunea aplicată (Decizia nr. 682 din 30 septembrie
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
fără efect în detrimentul unei părți“ (paragraful 23). ... 28. Prin art. 906 din Codul de procedură civilă s-a prevăzut posibilitatea obligării debitorului la penalități de întârziere, ce vor fi încasate de către creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în titlul executoriu. ... 29. În sensul reglementării menționate, penalitatea este o sancțiune de drept procesual civil, un mijloc indirect de constrângere a debitorului la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în titlul executoriu. Ea constă
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
fi încasate de către creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în titlul executoriu. ... 29. În sensul reglementării menționate, penalitatea este o sancțiune de drept procesual civil, un mijloc indirect de constrângere a debitorului la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în titlul executoriu. Ea constă în obligarea debitorului la plata unei sume fixe sau procentuale [după distincțiile cuprinse în art. 906 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă] în favoarea creditorului, pe
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
906 alin. (3) raportat la alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 33. Pe de altă parte, cât timp penalitățile nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc juridic de constrângere indirect pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, ele se pot acorda independent de despăgubirile la care creditorul este îndreptățit în temeiul art. 892 din Codul de procedură civilă, cele două categorii de sume având o natură și o finalitate
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
stabilite printr-un titlu executoriu), obligația nu era îndeplinită și nici în intervalul celor 3 luni pentru care se solicită stabilirea sumei definitive cu titlu de penalitate, însă ulterior, în timpul litigiului, a fost îndeplinită. ... 38. Fiind un mijloc de constrângere a debitorului pentru ducerea la îndeplinire a unei obligații, se poate trage concluzia că, odată atinsă finalitatea aplicării de penalități, respectiv odată îndeplinită obligația, nu se justifică aplicarea în continuare de penalități, întrucât a recurge la aplicarea mijlocului de constrângere
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
constrângere a debitorului pentru ducerea la îndeplinire a unei obligații, se poate trage concluzia că, odată atinsă finalitatea aplicării de penalități, respectiv odată îndeplinită obligația, nu se justifică aplicarea în continuare de penalități, întrucât a recurge la aplicarea mijlocului de constrângere după îndeplinirea obligației contravine însuși scopului pentru care este reglementat acest remediu procesual. ... 39. Rațiunile pentru care legiuitorul a permis o sporire a patrimoniului creditorului cu valoarea penalităților, legate de efortul de a impune executarea în natură a obligației principale
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
accepta că, deși îndeplinită obligația din titlul executoriu, creditorul poate obține aplicarea de penalități, fie în etapa inițială, ca sumă pe zi de întârziere, fie în etapa finală, ca sumă definitivă, presupune transformarea naturii juridice a penalităților din mijloc de constrângere pentru o obligație neexecutată în daune-interese pentru o obligație executată cu întârziere, ceea ce nu poate fi primit. ... 41. În consecință, având în vedere că, mai înainte de fixarea sumei definitive cu titlu de penalități, obligația din titlul executoriu a
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
cu întârziere, ceea ce nu poate fi primit. ... 41. În consecință, având în vedere că, mai înainte de fixarea sumei definitive cu titlu de penalități, obligația din titlul executoriu a fost îndeplinită, nu se mai poate recurge la mijlocul de constrângere al penalităților, obligația fiind executată (întârzierea în executarea obligației deschizând creditorului alte căi procesuale, în măsura în care această întârziere este cauzatoare de prejudicii). ... 42. Sub acest aspect, s-a arătat că pot fi avute în vedere cele reținute de
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
Codul de procedură civilă. ... 68. În sprijinul acestei opinii s-a arătat că scopul executării silite constă în realizarea creanței recunoscute prin titlul executoriu, iar rolul procedurii reglementate de art. 906 din Codul de procedură civilă este unul cominatoriu, de constrângere a debitorului în vederea determinării acestuia să execute obligația care implică faptul său personal, funcția punitivă a penalităților fiind una derivată din cea cominatorie și atașată acesteia. ... 69. S-a arătat că soluția instanței de respingere a cererii de fixare
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență imperativă a executării silite. ... 72. Curtea Constituțională a mai reținut că, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
prevăzută în titlul executoriu și care dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării, este un beneficiu acordat de legiuitor debitorului de bună-credință. Acest beneficiu nu constituie însă un drept fundamental al debitorului, ci reprezintă un mijloc de constrângere la îndemâna creditorului în faza executării silite, dreptul protejat de lege fiind titlul executoriu al creditorului, care se bucură de autoritate de lucru judecat. ... 73. Prezintă relevanță considerentele expuse de Curtea Constituțională în Decizia nr. 665 din 29 octombrie 2019
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
Partea I, nr. 115 din 14 februarie 2020, prin care, respingându-se excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a reținut că „natura juridică a penalităților este aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, acestea putându-se acorda independent de existența unui prejudiciu. Penalitățile nu se identifică cu daunele-interese compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridică, de sancțiune de drept procesual
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
silită“. ... 101. În condițiile în care, deși le interzice, Codul de procedură civilă nu definește daunele cominatorii, devine utilă o incursiune în evoluția legislativă, pentru a observa modalitatea în care doctrina, jurisprudența și apoi legea au creat mecanisme în vederea constrângerii debitorului să își execute obligația de a face sau de a nu face, stabilită prin titlu executoriu, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. Aceasta, în vederea eliminării oricărei confuzii pe care incidența art. 907 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]