2,278 matches
-
școlăresc. Înainte de a se recunoaște, fie și parțial, în discursul istoric despre totalitarism 5, supraviețuitorii lui s-au căutat în trecuturi mai puțin conflictuale și valorizate pozitiv, cum ar fi perioada interbelică sau Evul Mediu. Nevoia distrugerii simbolurilor și a constructelor propagandistice socialiste, pentru a fi înlocuite cu altele mai puțin abuzate a fost, de altfel, un simptom general al țărilor proaspăt eliberate de comunism 6. Excluzând cultul fostului dictator și supraîncărcarea grosieră a calendarului comemorativ, românii s-au regăsit în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmat conflictului militar"150. Lunga și complicata domnie a lui Ștefan cel Mare s-a dovedit și de această dată utilă, ilustrând în mod fericit superioritatea pragmatismului politic în fața eroismului războinic, fie el și antiotoman 151. Alternanța perspectivelor și a constructelor istoriografice mai vechi sau mai noi nu se putea exersa în lipsa domnitorului care rămânea, în mod obligatoriu, "Mare". Cruciat european, principe ortodox, sfânt român Pentru virtuțile sale de cruciat, Ștefan a fost inclus și în cărțile "de istorie universală". Manualul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în cea mai mare parte a deceniului următor, momentul reprezentativ al unirii a fost considerat, cu precădere, încoronarea din 1922. Această opțiune era o măsură de precauție în fața unei posibile competiții regionale și politice. Încoronarea a fost, de la început, un construct politic, gândit să sintetizeze cât mai multe merite ale autorilor reali ai unirii, pentru a le transfera mai ușor în singularitatea și reprezentativitatea dinastiei regale. Posibilele sărbători ale unirii au fost aduse, și ele, în registrul festivităților dinastice, centrat pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și portretul unuia dintre conducătorii mișcării unioniste, de preferat Vasile Goldiș, cel care citise proclamația de unire la Alba Iulia. Simbolistica zilei de 1 decembrie a fost ridicată la superlativ întrupând, finalmente, un personaj istoric generic, "statul național unitar român": construct persistent al istoriografiei recente, continuând cumva personificările interbelice ale "neamului", "regatului" sau "României mari". Așa cum altă dată se prevedeau fragmente sau chiar lecții speciale care să convingă cititorul de importanța revoluției socialiste, în anii '70, s-au construit fragmente speciale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care, de mai bine de două secole. modelează narațiunea istorică după tiparul statului-națiune conferindu-i, chiar cu ajutorul școlii, rațiuni identitare inalterabile. De altfel, nostalgia istoriilor glorioase a sedus toate țările proaspăt eliberate de restricțiile propagandei socialiste și de falsele sale constructe internaționaliste, voit insensibile la vechile dispute între vecini. După dispariția fragilei pax Sovietica, sentimentul demnității naționale a erupt, modelând retroactiv și reprezentările publice despre regimului comunist. Bulgaria Propaganda comunistă a cultivat cu destulă asiduitate ideea unei solidarități istorice și a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vitrina socialismului". Privirea dinspre vest era însă mult mai exigentă și nu găsea nimic entuziasmant aici. Dimpotrivă, era neplăcut surprinsă de spectacolul trist, al unei vieți amorfe, lipsite de culoare 95. Conștiința națională nu a putut fi complet eradicată de constructul socialist, succesul economic și politic al Vestului adăugându-i în plus și componenta pro-occidentală. Urmările au fost însă mai complicate decât s-a prevăzut în momentele de entuziasm ale reunificării. Iar efortul de a egaliza efectiv cele două părți ale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
François Rabelais / 205 3.3. Parodia literară și asumarea modernității / 237 Capitolul 4. Parodii romanești ale secolului XX: de la practicile novatoare la teoriile postmoderne / 249 4.1. Criza limbajului și criza subiectelor. Drumul spre postmodernism/ 249 4.2. Postmodernismul: un construct parodic rafinat / 265 4.2.1. Parodia ca formație: cazul romancierilor postmoderni / 293 Concluzii / 329 Bibliografie / 337 Abstract / 343 Résumé / 347 Cuvânt înainte Parodia literară: șapte rescrieri romanești reprezintă, în peisajul actual al literelor românești, o realizare cu adevărat meritorie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se neutralizează"41. Printre mecanismele care stau atât nu la baza evoluției literare, cât a transformării textelor un rol determinant îl joacă interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Romanul ca structură se naște din înlănțuirea mai multor constructe literare, de pildă includerea strigătelor publicitare ale negustorilor, preluate din viața comercială vie a secolului al XV-lea, în limbajul prin care autorul ficționalizat al lui Rabelais își anunță contribuția la scrierea cărții sau maniera în care scolastica dictează organizarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin roman, o formulă epică pe-atunci relativ nouă, dacă avem în vedere tradiția epopeică înrădăcinată și statutul totuși secundar al acestuia în lumea greco-latină. Există însă și forme hibride, de pildă în Antichitatea latină, unde își face apariția un construct epic specific, funcționând ca "mediator" între genurile liric și epic, și anume satira menippee. Conglomerat artistic esențialmente parodic, amestecând versurile, discursul retoric, monologul, dialogul și narația la persoana întâi, aceasta se înfățișează drept un bun specific al perioadei respective, vizând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin decretarea încălcării celor trei legăminte preoțești, "de-nfrânare, de sărăcie și de-ascultare", hotărându-se ca în mănăstirea fratelui Ioan fiecare "să-și poată lua femei, să aibă avere și să trăiască după bunul plac". Pas cu pas, fiecare dintre constructele cuminți, idealizante ale Utopiei își pierd substanța, până în punctul în care ele ne apar demonetizate, fantoșe ale idealului de-odinioară. Totul capătă dimensiuni grotești, de la giuvaierurile cu care sunt împodobiți locuitorii acestei lumi și până la festinurile gastronomice încărcate cu slănină
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înguste. De aceea va trimite cu detașare, cu ironie, cu superbă toleranță la biblioteca uriașă care-l precede". De aceea, procedeul prin definiție specific lui este intertextualitatea, care "exploatează referințele livrești până la dimensiunea unui stil"297. 4.2. Postmodernismul: un construct parodic rafinat În anii șaizeci ai secolului trecut, apariția unui "simplu" termen postmodernism a produs o emulație intelectuală comparabilă, sub multe aspecte, cu Renașterea. Ambii sunt, după expresia lui Matei Călinescu, termeni periodizanți 298, dar acoperă și nuanța de interogație
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
the narration function). Perception of each character betrays his own values, his intellectual and affective level, his way to relate to the world and to the others and, not less, his social and ideological affiliation. Focalisation used by Solzhenitsyn to construct his characters reveals its real potential on the level of a wider and more complex phenomenon when these perceptions cross one another and complete one another to give life to these characters and to found the narrative world on it
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Paris, 2005. 35 A. J. Greimas, Semiotique. Dictionnaire de la theorie du langage, Hachette, Paris, 1979, pp. 391-392. 36 Pentru clarificarea termenului de referențial, este utilă citarea explicației lui Paul Cornea: "Prin referențial nu înțeleg accesul direct la lucruri, ci la constructe ale lucrurilor, căci realitatea nu este ceea ce există în sine, ci ceea ce experimentăm ca fiind real, în funcție de organele noastre de simț, capacitățile cognitive și modelul de lume socialmente acceptat. Cuvintele nu se suprapun întocmai peste lucruri, ci le interpretează în raport cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
contextul cultural și socio-profesional. Competența este capacitatea de a mobiliza diverse resurse (cognitive, în principal) pentru explicarea, analiza, rezolvarea unei situații complexe, practice, dar și alte resurse interne, formate ale personalității (Perrenoud, Roegiers, De Ketele). Atunci competența apare ca un construct, un rezultat al construirii de combinații pertinente a variatelor resurse interne și externe, după cerințele contextului, performanței așteptate. Ea este un rezultat al acestei mobilizări, care se demonstrează în acțiune (oricare, nu numai strict profesională), pe baza cunoașterii acesteia, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Esența • Educații construiesc cunoașterea prelucrând propriu direct și mental informațiile, le integrează în sarcini de cercetare, comunicare, gândire critică, rezolvare de probleme sau de situații problematizate. Subliniază că utilizează și comunică cunoașterea efectivă, folosind • Cunoștințele sunt transmise educaților, ca fiind constructe ale educatorului, reflectând nivelul de înțelegere al acestuia. • Subliniază că sprijină achiziția de cunoștințe în afara contextuCriterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) și prelucrând sursele date, problemele din contextele apropiate de viața reală. • Utilizând
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este considerată a fi un construct (Schunk, și Zimmerman, 1994, pp 1-15), care arată modul în care fiecare individ își folosește motivația, metacogniția, comportamentul activ în participarea la procesul învățării, pentru asumarea responsabilității în acest proces, folosirea intensivă a datelor contextului în înțelegere, folosirea eficientă a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv constatat, comparare și diferențiere a altor opinii găsite, argumentare construită propriu, contraargumentare, comunicare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată că, în esență, conceperea activităților educative este o construcție mentală a educatorului (lat. proicio, ere a arunca înainte; proiectio, nis întindere înainte, dreptul de a construi făcând o ieșitură/proiecție). Iar produsul său este un construct, un proiect (lat proiectus care iese în afară) sau o schiță, un model, o intenție, o reprezentare (engl.-design): fie că apare ca o descriere a procesului, a etapelor și a conținutului proiectării la nivel conceptual, fie că este o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de organizare după modelul strategic adecvat, • apelul la colaborarea în grup de profesori pentru obiectivizarea lor, • conceperea instrumentelor necesare ridicării construcției învățării, • urmărirea continuă a progresului acesteia după reglările necesare. Iar rezultatul concretizării acestei întreprinderi nu este decât tot un construct, un artifact, un proiect, potrivit normelor construcționiste. Autorii remarcă și mai multe note distinctive ale proiectării constructiviste, față de modelele anterioare (inițial, behaviorist), regăsibile în abordările privind Instructional Design (ID): • renunțarea la sensul prescriptiv detaliat de precizare a procedurilor, • enunțarea principiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția rutelor) sau • metoda PARI (Precursor, Action, Results, Interpretation experiențe precursoare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
influențare a dezvoltării competenței, prin punerea și manifestarea progresivă în situații specifice, pentru toate componentele și nivelurile, în faza inițială sau continuă. În fața caracteristicilor constructivismului aplicat și în acest domeniu al educației, putem afirma că și evaluarea este tot un construct, un rezultat al clădirii unui mod de concepere, realizare, finalizare a verificării și aprecierii rezultatelor, a modului cum au fost rezolvate diferitele ei probleme, mai ales în termeni calitativi, prin judecăți de valoare, prin raportare la valori. Acest aspect este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
books? isbn=0787956465 Whity, J. (2004), Rethinking the school curriculum: values, aims and purposes, Taylor & Francis Group, Routledge, books.google.com/books?isbn=0415306787 Wilson, B.G., Cole, P. (1997a), Reflections on Constructivism and Instructional Design, http://carbon.cudenver.edu/ bwilson/construct.html Wilson, B.G., Cole, P. (1997b), The Postmodern Paradigm, http://carbon.cudenver. edu/~bwilson/postmodern.html Wolfs, J-L. (2001), Méthodes de travail et stratégies d'apprentissage. Du secondaire à l'université. Recherche-Théorie-Application, de Boeck Université, Bruxelles, books.google.com
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei postclasice este analiza efectului complex pe care suportul medial îl are asupra textului narativ și încearcă să evalueze, în cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cum ar fi descrierile verbale ale narațiunii vizuale, asocierea imaginii cu textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei postclasice este analiza efectului complex pe care suportul medial îl are asupra textului narativ și încearcă să evalueze, în cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]