1,915 matches
-
vreun scop sau funcție socială. Cu operele sale mișcătoare și în transformare, Darie include spectatorul, care capătă un rol de co-producător și finalizator al operei, metoda care este botezata de teoreticieni „artă deschisă". Darie provoacă o revoluție, trecând de la simplă contemplare a picturii la înrolarea consumatorului de artă în procesul de modificare al operei. Astfel, arta devine accesibilă și recreaționala. Nu există limite sau restricții în construcțiile sale. Cât timp spațiul, culoarea șilumina permit, experimentul este acceptat. Singură regulă rămâne formă
SANDU DARIE – UN ARTIST ROMÂN ÎN CUBA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376099_a_377428]
-
în interiorul acesteia au luat formă epică, în majoritatea lor, reprezentările izvorâte din spaimele sau din uimirile ancestrale. Că literatura, cu un accent special în poezie, a venit simultan cu reflectarea filosofică a vremii ori a ajuns cu mijloace proprii, prin contemplare specifică, să exprime aceleași opțiuni filosofice e la fel de neîndoielnic. Viața în sine, cu toate ale ei, Ființa (ființarea și fiindul) au fost și au rămas încă surse ale reflecției și reprezentărilor de orice gen. În literatură (de la Mahabharata, la Epopeea
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
cel care trăiește nu mai este el, după cum se reține în motto. Treapta a VII-a este consacrată Bătrânului și este definită de Mirela-Ioana Borchin ca nod conflictual, ca vârsta limită între detașare și revoltă, între neclintire și rătăcire, între contemplare și acțiune autodistructivă (p. 536), nu departe de ceea ce presupune în vedantism vârsta renunțării, despre care am amintit mai sus. Bătrânul are o structură lăuntrică triadică: eul e dezbinat între un eu trupesc și unul spiritual, aflate în neîmpăcat conflict
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
adevărata fire a ființelor și a lucrurilor. Lumea este rugăciune, celebrare, așa cum o arată atât de admirabil Psalmii și Cartea lui Iov. Dar această rugăciune tăcută are nevoie de gura omului pentru a răsuna. Este ceea ce anumiți Părinți greci numesc „contemplarea firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
să afle rostul și sensul vieții. Mulți dintre noi suntem încercați de greutăți, necazuri și dureri în lupta pentru existență. Ce păcat că ăn această luptă unii oameni nu știu să guste cu adevărat din frumusețile vieții și creiației divine. Contemplarea și meditația la tot ce ne înconjoară, disciplina aproape pierdută în zilele noastre dar benefică atât pentru suflet, cât și pentru trup, de care ființa noastră are nevoie din când în când, și mai cu seamă în cunoașterea lui Dumnezeu
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372727_a_374056]
-
adevărata fire a ființelor și a lucrurilor. Lumea este rugăciune, celebrare, așa cum o arată atât de admirabil Psalmii și Cartea lui Iov. Dar această rugăciune tăcută are nevoie de gura omului pentru a răsuna. Este ceea ce anumiți Părinți greci numesc „contemplarea firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
cu istoria vie a României, cu Majestatea Sa Regele Mihai! Perpetuând grandoarea, distinctivitatea, eleganța, înstelate în spiritul regal, evenimentul are această însemnătatea unică și mirabilă a întâlnirii Regelui, ocazie ce rezonează în trăirea fericirii, iubirii, bucuriei, în cultura vizuală, în contemplarea eternității. Pentru Națiune, Regele coboară din istorie, este unul dintre domnitorii ce-au urnit istoria din loc! Impresionant în toată înfățișarea Majestății Sale este un ceva suprem, de măreție și strălucire! În mijlocul unei priveliști ce răpește până la uitarea de sine
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
oarecare fetișcană, Cu priviri blajine. E steaua ce merge-n infinit Și care-n ani lumină, În nesfârșitul haos, Lumină n-a găsit. Oare? E ceva absurd? Ea este cometa care, Pentru o clipă plimbarea, Și-a întrerupt, Rămânând în contemplare. E fiica Atenei, A lui Venus din Millo, Iar când o mângâi spune-i, Sincer, eu te iubesc copilo. Baia de Arieș 1963 Referință Bibliografică: PORTRET DE COMETĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09
PORTRET DE COMETĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376202_a_377531]
-
să afle rostul și sensul vieții. Mulți dintre noi suntem încercați de greutăți, necazuri și dureri în lupta pentru existența. Ce păcat ca an această luptă unii oameni nu știu să guste cu adevarat din frumusețile vieții și creiației divine. Contemplarea și meditația la tot ce ne înconjoară, disciplina aproape pierdută în zilele noastre dar benefică atât pentru suflet, cât și pentru trup, de care ființă noastră are nevoie din când în când, si mai cu seamă în cunoașterea lui Dumnezeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
să afle rostul și sensul vieții.Mulți dintre noi suntem încercați de greutăți, necazuri și dureri în lupta pentru existența. Ce păcat ca an această luptă unii oameni nu știu să guste cu adevarat din frumusețile vieții și creiației divine. Contemplarea și meditația la tot ce ne înconjoară, disciplina aproape pierdută în zilele noastre dar benefică atât pentru suflet, cât și pentru trup, de care ființă noastră are nevoie din când în când, si mai cu seamă în cunoașterea lui Dumnezeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Cât de frumos a formulat aforismul despre copilărie: „Copilăria este singura amintire care devine terapie”. Îți vine să spui, după fiecare rostire a sa: Așa e! Are dreptate. Cum de nu m-am gândit? Alexandra Mihalache invită la reflecție, la contemplarea minunilor Creatorului, care se găsesc în noi și împrejurul nostru, la găsirea înțelesului fiecărui lucru și ființă în parte, ajutându-se de cuvinte. Cuvântul, al doilea sistem de semnalizare, cea mai mare descoperire din lume. Cuvântul l-a scos pe
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Țara mea de dor?/ Brațele nervoase,/ Arme de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!//” Filosoful, istoricul, sociologul german Wilhem Dilthey sintetizează în câteva fraze dragostea de patrie astfel: „Problema lumii se rezolvă pentru noi - în măsura în care poate fi rezolvată - prin contemplarea propriei noastre realități lăuntrice. Fenomenul cel mai minunat este propria noastră existență. Cel mai mare mister este omul însuși”. Însă filosoful stoic roman, preceptor al împăratului Nero, Seneca - îi învăța pe discipolii săi: „Vegheați asupra voastră, învinuiți-vă singuri, judecați
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
punctul întâlnirii degetului zeului Harpocrate cu acalmia gurii mirătoare. Acolo, convertindu-se în monadă, adâncesc misterul, dar nu prin a cădea pe gând/gânduri ci prin a cădea din gând/ gânduri ( a se elibera din îngândurare), în seninătatea absolută a contemplării. Astfel lucrurile trec în binecuvântare, întemeiate în ordinea Frumosului. La această gramatică onomaturgică poeta Luminița Cristina Petcu, mărturisindu-și tăcerea printr-un jertfelnic trandafir, ne îndeamnă la a asculta culegător înspre:"sufletul întors", (ca a treia voce), "albastra spirală" (fibonaccică
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
Zile și nopți, mi-au devenit calvar Și mă-ntrebam, de te gândești la mine Sau de trăiești ca mine, un coșmar Dar într-o buna zi, din întâmplare Privirile, din nou, s-au întâlnit Căzut am fost, în amplă contemplare A ochilor căprui, ce m-au iubit. Am constatat cât poți fi de perenă Căci timpul, nu mi te-a schimbat, defel Ocean de lacrimi îl străbați, sirenă Doar să ajungem cum am fost, la fel Chiar dacă nu mai port
OCHI CĂPRUI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374145_a_375474]
-
reflectând asupra temelor marcante - natura, dragostea, destinul, geniul, patriotismul - asociate cu motive literare vegetale, acvatice, cosmice, muzicale, visul, jertfa, carpe diem, fortuna labilis, etc. În aceste, denumite de mine, autoreflexe, se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
rugăciune toată viața și dincolo, în veșnicie. Creștinul trăitor al credinței ortodoxe, care face voia lui Dumnezeu, care are măsura tuturor lucrurilor, care are cumpătare în toate, care aduce închinare lui Dumnezeu în duh și adevăr, are drept masă îmbelșugată contemplarea lucrurilor, drept băutură paharul înțelepciunii, iar ca odihnă pe Domnul Iisus Hristos. Amin! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Șapte Lumini / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefan Popa
ŞAPTE LUMINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378681_a_380010]
-
1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ Stau căpițele de vorbă sprijinite doau în sine, Stau în lunca de iubire într-o mare doar de bine, Precum înțelepții vremii, cușmele pe spate date, Privegheaza- n contemplare ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de gânduri nu mai au vătrai în
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit aflați în apropierea mea, m-au trezit din contemplarea stolului ce așeza o distanță tot mai mare între mine și el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
khya. Primul "admite nu numai existența sufletelor individuale, ci și existența lui Dumnezeu (în Içvara, cuvînt folosit de misionari în India, pentru a indica Dumnezeu, în sens creștin] ca fiind cîrmuitor al lumii". Cunoașterea sufletului rămîne apoi lucrul principal: "Prin contemplarea naturii și prin abstracția de la natură este produsă unitatea sufletului cu natura, asociate ca ologul și orbul pentru deplasare și conducere... Cînd se spune, dimpotrivă, că orientalii au trăit în uniune cu natura, se afirmă ceva superficial și inexact, fiindcă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
concentrarea sufletului în sine, înălțarea lui la nivelul libertății, gîndirea care se constituie pentru sine. Această devenire-pentru-sine a sufletului o putem numi în modul cel mai abstract substanțialitate intelectuală. Dar aici nu avem unitatea spiritului cu natura, ci tocmai contrariul. Contemplarea naturii este pentru spirit numai mijloc, exercițiu al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doar un vis, dat fiind că realitatea lor este atît de coborîtă. Spiritul nu poate atinge niciodată un punct fix la nivel superior; el se avîntă, desigur, dar cade înapoi imediat, în caracterul său limitat. El trăiește, într-adevăr, în contemplarea unității individului cu universalul; dar, în timp ce la noi această unitate este produsul meditației care distinge lumea senzorială de cea spirituală și în diferențiere surprinde unitatea, la indieni unitatea nu este urmarea meditației, iar divinul se transformă imediat în determinarea naturală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
hegeliene despre condițiile puțin spus deplorabile ale femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul de bun simț, atunci să-și semneze demisia și din demnitatea de a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
atît în religia, cît și în filozofia indienilor, care afirmă că aceasta este beatitudinea cea mai înaltă, căreia condiția zeilor înșiși îi este inferioară. De exemplu, Indra, zeul cerului vizibil, este cu mult mai prejos decît sufletul cufundat în această contemplare a sa însăși; multe mii de Indra au trecut, dar sufletul va rămîne același, neschimbat" [333]. "Așadar, concepția indiană ar fi următoarea: există o unică substanță universală [334], care se poate manifesta sub formă abstractă sau concretă [335], din care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
contrar celor ce se afirmă îndeobște, luptă, cu toate mijloacele ce-i stau la dispoziție, împotriva sorții, pe care caută să o domine sau cel puțin să o modifice printr-un efort continuu, concretizat fie în acțiune non-acțiune, fie în contemplare. Soarta și acțiunea sînt în strînsă dependență una de alta, ba chiar sînt, pentru indian, unul și același lucru: modalitatea existenței actuale (destinul individului) este determinată de felul acțiunilor din existențele sale anterioare. Prin străduințele din timpul unei vieți, sufletul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dintre lumi), "dincolo de Bine și dincolo de Rău" (Nietzsche) în care se poate menține prin "rugăciuni asceze". În acest caz, stânca/muntele, ca promontoriu greu accesibil oamenilor de rând are și atribute de epicentru al puterilor divine unde G. Bachelard plasează "contemplarea monarhică", dar putem vorbi și de legătura cu transcendentul: "ochiul sau privirea sunt întotdeauna legate de transcendență", ori de percepția dintre "a vedea" și "a ști"7. Indiscutabil că magul trebuie legat de un psihism ascensional, marcat în opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]