1,033 matches
-
primul rând actori raționali (Downs, 2009, p. 38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să se evalueze și să se ordoneze în funcție de distanța față de propria poziție pe continuum. Aici intervine importanța ideologiei, folosită de votanți, așa cum am explicat anterior, drept scurtătură informațională în evaluarea beneficiilor pe care le-ar obține de pe urma câștigării alegerilor de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
mai sus și alegând să ignorăm posibilitatea existenței atașamentului sau loialității față de un partid anume, indiferent de platforma propusă, rezultă că votantul rațional va prefera în mod necesar partidul a cărui poziție este cel mai aproape de punctul său ideal pe continuum. Dacă între partide nu există diferențe în ceea ce privește politicile promovate, atunci alegătorul va fi în mod necesar indiferent între partide. Mai mult, dacă punctul ideal al votantului se află la distanțe egale de două sau mai multe partide, acesta va fi
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
sau mai multe partide, acesta va fi indiferent între ele, de aici rezultând că preferințele votanților sunt simetrice (Downs, 2009). În aceste condiții, fiecare votant va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
votant va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de multe sau chiar mai multe voturi decât orice altă poziție de pe continuum. Motivația unei asemenea mișcări este aceea că, migrând spre centru, partidele nu vor pierde voturile de la extrema proprie, întrucât ele se află mai aproape de acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
viziunea doar prin teroare. Așadar, o astfel de distribuție a votanților este improbabilă într-o democrație stabilă. Când sunt mai multe partide în competiție, situație pe care Downs nu o consideră posibilă decât în condițiile în care distribuția votanților pe continuum este polimodală, iar regula de vot este una din familia proporțională, partidele vor avea stimulentele necesare pentru a se distanța unele de celelalte apropiindu-se de maximele locale ale distribuției votanților. Sistemul va atinge echilibrul atunci când nici un partid nou nu
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
celelalte, ideologia devine un element important pentru alegători în ordonarea preferințelor, deoarece aceasta funcționează ca niște „scurtături” informaționale. Întrucât oferta electorală este variată, în sistemele multipartid accentul cade pe ideologie, ca element de distincție între pozițiile adoptate de partide pe continuum. Așadar, Downs consideră că, în starea de echilibru, responsabilă pentru numărul de partide de pe scena politică este distribuția votanților, fiecare distribuție putând suporta doar un număr limitat de partide (Downs, 2009, pp. 177 183). Mai mult, posibilitatea formării și intrării
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
politică este distribuția votanților, fiecare distribuție putând suporta doar un număr limitat de partide (Downs, 2009, pp. 177 183). Mai mult, posibilitatea formării și intrării în competiția electorală a unor noi partide este dată tot de forma distribuției votanților pe continuum. Partidele noi, în viziunea lui Downs, pot apărea doar în două situații: dacă există o modificare în modul de distribuție a votanților pe continuum sau dacă există o modificare ideologică puternică a unuia dintre partide. Scopul acestor partide noi nu
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
intrării în competiția electorală a unor noi partide este dată tot de forma distribuției votanților pe continuum. Partidele noi, în viziunea lui Downs, pot apărea doar în două situații: dacă există o modificare în modul de distribuție a votanților pe continuum sau dacă există o modificare ideologică puternică a unuia dintre partide. Scopul acestor partide noi nu este în mod necesar de a câștiga alegerile, ci mai degrabă de a influența politicile partidelor existente. În primul caz, modificarea distribuției este cauzată
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
determinat de direcțiile de politici care sunt propuse în campania electorală. Ideea din spatele acestei abordări este aceea că nu întotdeauna toate direcțiile de politici propuse de un partid în campanie pot fi sintetizate printr-o poziție unică pe un singur continuum cum este axa stânga-dreapta. Astfel, un partid poate avea poziții diferite pe diferite dimensiuni. La fel și votanții, motiv pentru care opțiunea de a vota pentru un partid sau altul se face în funcție de media ponderată a pătratului distanței euclidiene dintre
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
iar modificările de politici pe care le-ar putea face orice partid care ar câștiga puterea depind de această poziție. Prin urmare, adevărata modificare pe care orice partid concurent ar putea-o face se află undeva între poziția sa pe continuum și poziția statu quoului. Măsura în care partidul poate modifica poziția de statu-quo este numită de Grofman rată de discount. Astfel, votanții nu vor mai alege 60 Teorii și modele ale compeTiției poliTice să voteze cu partidul care are poziția
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
majoritatea oamenilor au preferințe difuze în legătură cu direcția pe care ar trebui să o urmeze guvernarea în privința formulării politicilor. Din acest motiv, modelele renunță la ideea downsiană conform căreia votanții sunt capabili să ordoneze perfect alternativele propuse de partide pe un continuum, propunând o altă abordare asupra formării opțiunilor de vot. În modelul direcțional dezvoltat de Matthews (1979), votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată, și anume direcția preferinței, ei decizând dacă susțin sau nu o anumită politică. În modelul dezvoltat
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
anumită politică. În modelul dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989), de acum înainte modelul RM, apare și o a doua coordonată, și anume intensitatea, adică măsura în care votantul susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
și anume intensitatea, adică măsura în care votantul susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea, în modelul RM, distanța de la punctul neutru la
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea, în modelul RM, distanța de la punctul neutru la poziția pe continuum reprezintă intensitatea cu care votantul respinge sau susține politica respectivă. Trebuie observat faptul că, în cazul unei singure dimensiuni, de exemplu axa stânga dreapta, dacă sunt doar două partide în competiție și ambele se află de aceeași parte a punctului
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
votanți (Westholm, 1994). Însă dacă pentru sancțiune se folosește formula de calcul bazată pe dimensiunea regiunii de acceptabilitate și lungimea vectorului de intensitate a partidului și se păstrează asumpția conform căreia atât regiunea de acceptabilitate, cât și poziția partidelor pe continuum sunt unice pentru toți votanții, rezultă că sancțiunea este identică pentru oricare din votanți, indiferent de poziția acestora față de partid. Așadar, asumpția că sancțiunea variază în funcție de votantul care o aplică este inconsecventă cu asumpția unicității regiunii de acceptabilitate și a
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
că, înșiși Rabinowitz și Macdonald, în articolul lor din 1989, propun o variantă de model mixt, însă acesta se rezumă la forma deterministă, formă care reprezintă chiar punctul de plecare pentru Merrill (1994) în construcția noului model. Deși pozițiile pe continuum sau în spa țiul multidimensional reprezintă lucruri relativ diferite în cele două modele, matematic acestea pot fi reprezentate în același mod, permițând astfel testarea statistică a noului model. Modelul integrat se compune din două parți, una deterministă di și una
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
sinteză a datelor privind conceptul de creativitate: “ Creativitatea este un fenomen ambiguu, cu o descriere incompletă și o măsurare nesigură. Datorită largii sale utilizări, termenul a fost asociat cu comportamentul creativ și cu procesele mintale care se distribuie pe un continuum cognitiv-emoțional, complicat de diferitele opinii asupra sursei sale energetice” (J. Kathena, cît în A. Stoica-Constatin, 2004, p. 17). Termenul de creativitate își are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă a zămisli, a fauri, a naște. El a fost introdus
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Opere Complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, volum coordonat de Octav Minar. 834 Ibidem, p. 197. 835 Ibidem, p. 198. 836 Regăsim aici, sub altă formă, dialectica de tip hegelian ca principiu de bază al devenirii. 837 Ibidem, p. 199. Continuumul spațiu-timp este un mod de manifestare a lumii fizice. De asemenea, și fenomenele sociale au această caracteristică, a continuității și devenirii intercondiționate și permanente, fapt ce permite studierea cu ajutorul matematicii atât a fenomenelor fizice, cât și a celor sociale. 838
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
parte, ele sînt decupate prin segmentare (discontinuitatea lanțului verbal care merge de la segmentarea cuvintelor la cea a paragrafelor unui text) și, pe de altă parte, sînt legate între ele (operațiuni de legare) pentru a forma unități mai complexe (fabrică de continuum). Schema 4 detaliază ansamblul operațiilor complementare de cotextualizare care se află în centrul acestei lucrări. Așa cum vom vedea în capitolele 2 (§ 3) și 4, o primă segmentare [1] decupează unități de prim rang pe care o primă operație de legare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cele două scurte narațiuni complete din T11 și T13, constatăm că, în ciuda unei mari similitudini narative, ele nu sînt segmentate la fel. Este evident că unitatea textuală de bază nu poate fi identificată pornind de la operația de segmentare tipografică a continuumului verbal. Decupajul grafic al unităților scrise și decupajul intonativ al unităților rostite sînt legate de intenția de a produce efecte de sens care arată posibilitățile de variație ale sistemului lingvistic. În Pertinence linguistique de la présentation typographique, L. G. Védénina (1989
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuală de analiză. Trebuie înlocuită cu o unitate mai suplă, a cărei segmentare în discurs este extrem de variată și profund semnificatoare. • Progresia temă > remă nu este o teoria a frazei, ci o înlănțuire de enunțuri în liniaritatea fluxului vorbirii. Segmentarea continuumului grafic formează sens deplin la nivelele sintactic, enunțiativ, textual. Ea este inseparabilă de tensiunea dintre discontinuitate (segmentarea unităților) și continuitate (legare). • Lingvistica are nu numai ca obiect empiric, dar și ca obiect teoretic, unitatea de comunicare-interacțiune de limbaj numită discurs
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
informațiile din zilele precedente. Avem aici un foarte bun exemplu de trimitere la un element presupus a fi stocat în memorie (memoria discursivă) de către cititorii cotidianului. Toate formele de anafore și de lanțuri de coreferință vizează desigur să mențină un continuum omogen de semnificație, o izotopie minimală a discursului prin reluări-repetiții, însă ele asigură, în același timp, progresia prin noi specificări și mobilizări ale referințelor virtuale ale lexemelor convocate. Orice relație de coreferință se sprijină pe o predicație și permite, de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]