1,142 matches
-
al șirului A pleacă pe contraatac, primește mingea de la portar (prin pasă scurtă), execută dribling multiplu și pasează celuilalt portar, trecând În final la coada șirului B. În momentul pasării la portar, primul jucător al șirului B va pleca pe contraatac, continuându-se exercițiul În aceeași manieră (fig. nr. 56). Ex. 3. Având câte o minge În mână, jucătorii sunt dispuși pe un șir la nivelul postului de extremă. Primul jucător pasează portarului și pleacă În alergare de viteză pe contraatac
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
contraatac, continuându-se exercițiul În aceeași manieră (fig. nr. 56). Ex. 3. Având câte o minge În mână, jucătorii sunt dispuși pe un șir la nivelul postului de extremă. Primul jucător pasează portarului și pleacă În alergare de viteză pe contraatac; Între timp, portarul pasează unui jucător fix (aflat pe teren Într-un anumit loc), iar acesta, la rândul lui va transmite mingea extremei. Intrând În posesia mingii, jucătorul va efectua dribling și va arunca la poartă din alergare sau din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Jucătorii sunt dispuși pe perechi, unul pe extrema stângă și celălalt pe extrema dreaptă; lângă portar, În spațiul de poartă, sunt așezate mai multe mingi. Portarul pasează extremei drepte, moment În care extrema stângă pornește În alergare de viteză pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
scurtă pauză, exercițiul se reia În aceeași manieră și de pe extrema cealaltă (fig. nr. 74). Ex. 10. Deplasare cu pași adăugați pe semicercul de 6m cu ieșiri la 9m la nivelul interilor și centrului, continuată cu plecare de pe extremă pe contraatac. Ex. 11. Jucătorii sunt așezați pe câte un șir, la nivelul celor două extreme; pe mijlocul terenului se vor dispune mingi medicinale sau mingi de 84 handbal, la distanță de 2-3m Între ele. Se execută deplasări laterale, urmate de deplasări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de pe loc, cu joc de picioare și din alergare (obs.: portarii vor paritcipa la toate exercițiile de prinderepasare, Împreună cu ceilalți jucători de câmp); * invățarea recuperării rapide a mingii și a repunerii ei În joc (la intermediar sau la vârful de contraatac, dar cu pasă scurtă). III.1.1. Poziția fundamentală Exerciții de bază Ex. 1. Din așezat sau culcat facial, dorsal sau ventral, ridicare rapidă și adoptarea poziției fundamentale, la diferite semnale (fig. nr. 89). Ex. 2. Deplasări (lente) Între cele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ei În joc Este necesar ca portarul să recupereze rapid mingile aruncate spre poartă și deviate sau cele care au trecut În afara porții, degajând mingea În funcție de distanța, poziția și deplasarea coechipierilor, precum și de plasamentul adversarilor. Lansarea mingii la vârful de contraatac sau la intermediarul demarcat În partea opusă vârfului de contraatac, se va Învăța și consolida prin exercițiile prezentate În cadrul contraatacului. Exerciții de bază Ex. 1. Profesorul aruncă mingea În spatele liniei de poartă iar portarul o recuperează și o pasează din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingile aruncate spre poartă și deviate sau cele care au trecut În afara porții, degajând mingea În funcție de distanța, poziția și deplasarea coechipierilor, precum și de plasamentul adversarilor. Lansarea mingii la vârful de contraatac sau la intermediarul demarcat În partea opusă vârfului de contraatac, se va Învăța și consolida prin exercițiile prezentate În cadrul contraatacului. Exerciții de bază Ex. 1. Profesorul aruncă mingea În spatele liniei de poartă iar portarul o recuperează și o pasează din nou profesorului. Ex. 2. Jucătorul portar este așezat cu spatele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
trecut În afara porții, degajând mingea În funcție de distanța, poziția și deplasarea coechipierilor, precum și de plasamentul adversarilor. Lansarea mingii la vârful de contraatac sau la intermediarul demarcat În partea opusă vârfului de contraatac, se va Învăța și consolida prin exercițiile prezentate În cadrul contraatacului. Exerciții de bază Ex. 1. Profesorul aruncă mingea În spatele liniei de poartă iar portarul o recuperează și o pasează din nou profesorului. Ex. 2. Jucătorul portar este așezat cu spatele spre centrul terenului: la semnal, se Întoarce rapid și recuperează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
o pasă lungă: din orice poziție; spre jucătorii care aleargă În diverse tempouri; spre jucătorii care aleargă În diferite direcții; la distanțe diferite; În condițiile În care vizibilitatea este perturbată de către jucătorii de la semicerc, cu intenția de a Împiedica lansarea contraatacului; sub observația jucătorilor adverși aflați În repliere. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex.1. Pase la distanță (Între 10 - 20 m la fete și 10 - 30 m la băieți). Ex. 2. Aruncări la distanță cu elan de pași adăugați sau
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingilor aruncate de profesor și degajarea lor la puncte fixe (acțiunea de degajare a mingii se va realiza din orice zonă a spațiului de poartă, În viteză cât mai mare și cât mai precisă). Ex. 8. Lansarea de către portar a contraatacului direct, prin pase puternice, la distanță mică (până la centru) sau la distanță mare (dincolo de centru). Ex. 9. Degajarea cât mai rapidă a mingii la intermediarul demarcat oblic stânga sau dreapta. Ex. 10. După ce portarul "A" recuperează mingea aruncată În semicerc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În mod identic de către portarul "B", care, după recuperarea mingii, va lansa jucătorul 1 de pe poziția extremei drepte. Acest exercițiu se poate realiza și sub formă de Întrecere Între cei doi portari care dintre ei greșește mai puține lansări de contraatac (fig. nr. 98). Indicații metodice * portarul lansează mingea numai după ce a stabilit contactul vizual cu jucătorul care a plecat pe contraatac; * după recuperarea mingii, portarul va intra imediat În poziție fundamentală și va folosi structura de pași specifică lansării contraatacului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poate realiza și sub formă de Întrecere Între cei doi portari care dintre ei greșește mai puține lansări de contraatac (fig. nr. 98). Indicații metodice * portarul lansează mingea numai după ce a stabilit contactul vizual cu jucătorul care a plecat pe contraatac; * după recuperarea mingii, portarul va intra imediat În poziție fundamentală și va folosi structura de pași specifică lansării contraatacului; * după ce portarul este capabil să lanseze contraatacul din orice poziție, se vor folosi condiții care perturbă activitatea acestuia (de exemplu, portarul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
contraatac (fig. nr. 98). Indicații metodice * portarul lansează mingea numai după ce a stabilit contactul vizual cu jucătorul care a plecat pe contraatac; * după recuperarea mingii, portarul va intra imediat În poziție fundamentală și va folosi structura de pași specifică lansării contraatacului; * după ce portarul este capabil să lanseze contraatacul din orice poziție, se vor folosi condiții care perturbă activitatea acestuia (de exemplu, portarul va Încerca să lanseze contraatacul prin evitarea unor jucători aflați pe semicerc și care Încearcă să Împiedice sau să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lansează mingea numai după ce a stabilit contactul vizual cu jucătorul care a plecat pe contraatac; * după recuperarea mingii, portarul va intra imediat În poziție fundamentală și va folosi structura de pași specifică lansării contraatacului; * după ce portarul este capabil să lanseze contraatacul din orice poziție, se vor folosi condiții care perturbă activitatea acestuia (de exemplu, portarul va Încerca să lanseze contraatacul prin evitarea unor jucători aflați pe semicerc și care Încearcă să Împiedice sau să Întârzie degajarea mingii). III.1.7. Plonjonul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va intra imediat În poziție fundamentală și va folosi structura de pași specifică lansării contraatacului; * după ce portarul este capabil să lanseze contraatacul din orice poziție, se vor folosi condiții care perturbă activitatea acestuia (de exemplu, portarul va Încerca să lanseze contraatacul prin evitarea unor jucători aflați pe semicerc și care Încearcă să Împiedice sau să Întârzie degajarea mingii). III.1.7. Plonjonul Uneori portarul nu poate interveni la minge decât prin plonjon de pe loc sau după cel mult un pas. Plonjonul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și să intervină În viteză. * Colaborarea cu apărătorii este o altă direcție de acțiune a portarului. * Portarul trebuie să vizualizeze permanent mingea sau măcar În momentul aruncării; să urmărească brațul de aruncare, pozițiile și acțiunile apărătorilor și ale adversarilor. * Oprirea contraatacului advers reprezintă un alt aspect al tacticii portarului (portarul iese la 7-8 m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
brațul de aruncare, pozițiile și acțiunile apărătorilor și ale adversarilor. * Oprirea contraatacului advers reprezintă un alt aspect al tacticii portarului (portarul iese la 7-8 m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se retragă rapid În spațiul de poartă, Încercând apărarea aruncării
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
un alt aspect al tacticii portarului (portarul iese la 7-8 m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se retragă rapid În spațiul de poartă, Încercând apărarea aruncării la poartă). * Lansarea oportună a contraatacului este o altă direcție principală a tacticii portarului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se retragă rapid În spațiul de poartă, Încercând apărarea aruncării la poartă). * Lansarea oportună a contraatacului este o altă direcție principală a tacticii portarului. * Deși se concentrează asupra propriilor acțiuni, portarul coordonează și acțiunile
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se retragă rapid În spațiul de poartă, Încercând apărarea aruncării la poartă). * Lansarea oportună a contraatacului este o altă direcție principală a tacticii portarului. * Deși se concentrează asupra propriilor acțiuni, portarul coordonează și acțiunile apărătorilor. * Nu În ultimul rând, apărarea aruncărilor de la 7m este un alt obiectiv al portarului, fiind un moment de maximă solicitare psihică
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În atac, regulilor generale după care Își desfășoară acțiunile În teren orice jucător, li se adaugă altele specifice apărării: jucătorul va fi preocupat și de apărare Încă din timpul atacului; replierea promtă și oportună În apărare; Întârzierea lansării și desfășurării contraatacului advers; jucătorul trebuie să fie situat Întotdeauna Între adversar și poarta proprie; atacarea hotărâtă a celui mai periculos adversar față de poarta proprie; marcaj strict sau atac hotărât al adversarului care primește sau are mingea pe partea brațului de aruncare; folosirea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atacanții trebuie să efectueze demarcajul direct prin schimbări de direcție și infiltrări printre adversari (fig. nr. 104 și fig. nr. 105). Ex. 7. Se formează grupe de trei jucători: două vârfuri și un jucător de 9 m. Vârfurile aleargă pe contraatac. Jucătorul vârf care a primit mingea de la portar pasează jucătorului de 9 m care vine cu Întârziere și Îl angajează pe cel de-al doilea vârf, demarcat pe semicerc (fig. nr. 106). Ex. 8. Același exercițiu ca cel anterior, cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atacului, dar mai ales În atacul poziționa, circulația mingii se Încadrează În sistemul respectiv. b. Pasa pătrundere reprimirea mingii Mijloc simplu de colaborare Între doi jucători, pasa pătrunderea reprimirea mingii, este utilizat nu numai În atacul pozițional, ci și În contraatacul susținut. De exemplu: pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă (procedeu la alegere) (fig. nr. 109). c. Încrucișarea Încrucișarea reprezintă părasirea temporară, fără sau cu minge, a zonei de teren În care acționează un atacant și ocuparea locului rămas
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Încrucișarea se realizează Între un inter și o extremă, aceasta se numește Învăluire (fig. nr. 110c, d); * Încrucișarea Între trei jucători din linia de 9m (Încrucișare dublă). Încrucișările, ca și pasele, stau la baza tuturor acțiunilor colective, mai ales În contraatacul susținut sau În atacul pozițional. Obs.: O serie din exercițiile corespunzătoare etapei de Învățare și consolidare vor fi prezentate În cadrul fazelor de atac. Încrucișarea dublă (pentru interi) Fiind schimburi de locuri Între doi sau trei jucători efectuate În adâncime (În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
vor fi prezentate În cadrul fazelor de atac. Încrucișarea dublă (pentru interi) Fiind schimburi de locuri Între doi sau trei jucători efectuate În adâncime (În zone Învecinate sau Îndepărtate), Încrucișările ca și paselestau la baza tuturor acțiunilor colective, mai ales În contraatacul susținut sau În atacul pozițional. Obs.: În activitatea practică, trebuie să se aibă În vedere ca Încrucișarea să se facă, pe cât posibil, la nivelul pivotului. Încrucișarea dublă este specifică liniei de 9 m și este utilizată cu scopul de a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]