847 matches
-
acestei vechi ctitorii domnești. Biserica Sfântul Ilie are plan triconc, cu turlă deasupra naosului, fiind asemănătoare din acest punct de vedere cu bisericile Pătrăuți și Voroneț. Clădirea are dimensiuni modeste (18 m lungime). În exterior, zidurile sunt sprijinite de cinci contraforți din piatră de talie, câte două care încadrează absidele laterale și un picior de contrafort la absida altarului. Absidele sunt decorate cu firide înalte: câte cinci pe absidele laterale și șapte pe absida altarului. Pe absida sudică, deasupra firidelor, se
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
asemănătoare din acest punct de vedere cu bisericile Pătrăuți și Voroneț. Clădirea are dimensiuni modeste (18 m lungime). În exterior, zidurile sunt sprijinite de cinci contraforți din piatră de talie, câte două care încadrează absidele laterale și un picior de contrafort la absida altarului. Absidele sunt decorate cu firide înalte: câte cinci pe absidele laterale și șapte pe absida altarului. Pe absida sudică, deasupra firidelor, se află două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari și sprijinindu-se pe
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
catolică, dar după izgonirea lor, împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul a restaurant biserica și i-a redat atributul de catedrală patriarhală ortodoxă. Foarte curând, în anul 1317, împăratul Andronic al II-lea Paleologul a dispus întărirea bisericii cu contraforturile de la nord-est și sud-vest. Cutremurul din 1348 a provocat o nouă prăbușire a părții de răsărit a cupolei, iar restaurarea s-a putut realiza numai prin colectă publică, deoarece imperiul intrase deja în declinul abrupt al destrămării. Toate relatările din
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
înălțat fiul său, Baiazid al II-lea, iar ultimele două au revenit lui Selim al II-lea, în sec. al XVI-lea, prin arhitectul turc cel mai valoros, Sinan. În anul 1573, tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi. Sinan a mai construit în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
au adăugat alte trei construcții de interes: cea a Tezaurului ("Skevophilakion"), Baptisteriul ("Baptiserion") și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a devenit mausoleu pentru doi sultani turci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu o dublă arcatură în arc frânt la partea superioară, având deasupra lor mici nișe ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnițe. În axul
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
dintr-o turlă deasupra naosului și două mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă piramidală, cu rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze care susțin turla, dar și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
realitate, planurile pentru Biserica Sf. Vasile din București au fost inspirate de la formele Bisericii Sf. Gheorghe din Baia. Oricum, stilul moldovenesc din epoca lui Ștefan cel Mare, din care fac parte monumentele menționate, constituie o îmbinare între elementele caracteristice goticului (contraforți, socluri profilate etc.) și imperativele cultului ortodox , ceea ce le-a recomandat drept model pentru primul lăcaș român unit din București.
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
la 6 iulie 1867 de către rabinul reformist Antoine Levy , la ceremonie participând reprezentanți ai guvernului și diplomați străini etc. În decursul timpului, templul a suferit intervenții de restaurare care i-au modificat expresia arhitecturală. În anul 1892 au fost adăugați contraforți la exterior, iar în interior s-a construit cel de-al doilea nivel al galeriei. În anul 1932, s-au desfășurat lucrări de extindere, după planurile arhitecților Iuliu Leoneanu și Grigore Hirs, alături de inginerii C.I. Flachs și Maximilian Marcus. S-
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
catedrală medievală. În anul 1323, la capătul estic al corului s-a adăugat o construcție cu două etaje, cel superior fiind o capelă dedicată Sfântului Piat iar cel inferior casa capitolului. La scurt timp a fost construită mică capelă între contraforturile sudice drale catedralei. În anul 1509, un fulger a lovit turnul nordic, acesta fiind reconstruit de către arhitectul Jehan de Beauce, turnul ajungând la înălțimea maximă de 113 metri. În 1757 au fost făcute mici modificări pentru a îmbunătăți iluminarea catedralei
Catedrala Notre-Dame de Chartres () [Corola-website/Science/322522_a_323851]
-
dimensiuni: lungimea - 22,50 m; lărgimea naosului - 8,75 m și lărgimea absidelor laterale - 11,20 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. După cum relatează Romstofer, biserica a avut sub streașină și la turlă o ""decorație de plăci ornamentale cu
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. După cum relatează Romstofer, biserica a avut sub streașină și la turlă o ""decorație de plăci ornamentale cu rozete și nasturi smălțuite"". Lăcașul de cult avea abside semicirculare la interior și pentagonale
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Sfântul Gheorghe - purtătorul de biruință" și a fost o construcție de mare amploare (19x12,5 m), în raport cu alte lăcașuri de cult ale vremii. Ea era construită în stilul romanic mediu, având ziduri groase și masive, dar fără abside laterale și contraforturi și se presupunea că avea o structură în cruce greacă înscrisă, de timp complex. Ca dimensiuni, se presupune că abia dacă ar atinge jumătate din suprafața desfășurată a bisericii actuale. Biserica era înconjurată de un cimitir. La propunerea domnului Petru
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Gheorghe Coclici și apoi de pr. Florin Hostiuc. Cercetările arheologice din 1976, efectuate în exteriorul vechii catedrale mitropolitane și coordonate de arheologii Lia și Adrian Bătrîna, au scos la iveală fundațiile unui edificiu de mari dimensiuni, fără abside laterale și contraforți, care, pe baza observațiilor stratigrafice și a informațiilor furnizate de mormintele aflate în zonă, a fost datat la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind considerat o ctitorie a voievodului Petru I Mușat. Cei doi arheologi au publicat în 1982 un
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
nu a fost niciodată pictată. Printre preoții care au slujit aici se numără: Biserica este construită în plan dreptunghiular, cu bolți semicilindrice unitare sprijinite de console și prinse sub un singur acoperiș. În exterior, biserica este sprijinită de câte trei contraforturi de factură gotică de-o parte și de alta a pronaosului și naosului, iar absida altarului este susținută de două contraforturi de dimensiuni mai mici. Biserica este înconjurată în registrul superior, sub streașină, de două rânduri de ocnițe - patru din
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
semicilindrice unitare sprijinite de console și prinse sub un singur acoperiș. În exterior, biserica este sprijinită de câte trei contraforturi de factură gotică de-o parte și de alta a pronaosului și naosului, iar absida altarului este susținută de două contraforturi de dimensiuni mai mici. Biserica este înconjurată în registrul superior, sub streașină, de două rânduri de ocnițe - patru din rândul de sus corespund la trei din rândul de jos. Fereastra de la absida altarului este terminată în arc semicircular, toate celelalte
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
cupole din cărămidă și o semicupolă deasupra altarului. Cu ani în urmă, în zidurile bisericii au apărut fisuri, fapt ce a determinat ridicarea a doi stâlpi de susținere și protectie în dreptul tâmplei. La altar, în exterior, s-au clădit două contraforturi, s-au tras chei puternice de fier la nivelul absidelor, pentru asigurarea pereților laterali. Turnul a fost și el consolidat și asigurat. Clopotul din turn datează din 1776 și inscripția de pe el arată proveniența lui 'Erstes Infanterie Regiment Zweite Maior
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
are formă de navă, cu un pridvor deschis de formă poligonală. Pridvorul este mărginit spre vest de cinci arcade sprijinite pe patru stâlpi cu capiteluri simple de zid. Absida altarului are formă semicirculară și este sprijinită de un picior de contrafort aflat pe axa altarului. Fațada este împărțită în două registre de un brâu format din cărămizi. În interior, biserica este compartimentată în trei încăperi: pridvor deschis, naos și altar. Din cauza faptului că biserica este foarte mică, pronaosul lipsește, iar iconostasul
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
și se mută cu serviciul religios în biserica nou cumpărată, mai încăpătoare. Sub raport arhitectural, biserica ortodoxă „Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Mănăstirea este un monument aparținător goticului târziu transilvan, de tipul bisericii- sală, cu ziduri puternice din piatră cu contraforturi puternice (4 susținând nava, iar alte 4 absida altarului), reprezentând în mare, la dimensiuni reduse biserica reformată din Dej. În interior, nava bisericii este tăvănită, păstrându-se doar consolele și o parte din nervurile vechii bolți, care s-a surpat
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
valoare artistică sau istorică. Datorită temeliei slabe, precum și infiltrărilor de apă, pereții bisericii au prezentat cu timpul fisuri și exfolieri. Lucrări de restaurare s-au efectuat în anul 1936, subzidindu-se temelia de beton la altar, punându-se și trei contraforturi.În anul 1957 biserica a fost legată cu o centură de beton armat în partea de sud, imediat sub cupolă, de jur împrejur.În vara anului 1967, sub conducerea preotului paroh Vasile Codău s-au executat lucrări de consolidare și
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
de la începutul sec. XIII, iar cercetările arheologice au scos dovezi din perioada romană și dacică, iar pentru secolul XIII erau ruinele cetății din mijlocul satului din care în 1974 se mai păstra foarte mult din zidul de incintă care avea contraforți și ferestre de tragere. Tot Hălmagiu este plin de ruine sau ziduri înglobate în cele mai noi construcții care se înșiră pe lângă străzile principale. Privit de pe înălțimi, Hălmagiu se prezintă cu urmele vechi ale drumurilor romane sau ale sărăriilor ce
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]