1,052 matches
-
de administrator sau gestionar a fiecăreia dintre cele două instituții, efectul evident fiind acela al alienării bunului public, contrar prevederilor art. 136 alin. (4) din Constituție, precum și Legii nr. 213/1998 . Criticile de neconstituționalitate nu evidențiază o relație directă de contrarietate între textele de lege atacate și normele prevăzute de art. 136 alin. (4) din Constituție, ci privesc un pretins conflict de competențe și atribuții între Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, rezultat
DECIZIE nr. 621 din 3 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7^3, art. 8, art. 9 alin. (1) şi art. 79 din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, precum şi ale art. I pct. 22^1 şi art. II^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182325_a_183654]
-
de munte. Oportunitatea distribuirii competențelor de gestiune a bunului public constituit din resursele acvatice vii este o chestiune ce ține exclusiv de aprecierea legiuitorului și asupra căreia Curtea Constituțională nu se poate pronunța. Dincolo de aceasta, nu se poate reține nici o contrarietate între dispozițiile de lege criticate și prevederile art. 136 alin. (4) din Constituție, întrucât potrivit acestora bunurile de natura celor prevăzute la art. 136 alin. (3) din Legea fundamentală, în speță resursele acvatice vii, pot fi date, în condițiile legii
DECIZIE nr. 621 din 3 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7^3, art. 8, art. 9 alin. (1) şi art. 79 din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, precum şi ale art. I pct. 22^1 şi art. II^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182325_a_183654]
-
evidente de politică penală, una din categoriile de infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție ori cu cele asimilate acestora, în cadrul căreia intră falsul și uzul de fals săvârșite cu un scop anume determinat. Critica autorului excepției vizează nu contrarietatea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu prevederile din Legea fundamentală, ci eventualele abuzuri ale organelor de anchetă care s-ar putea naște din cauza unei redactări imprecise ori a unei înțelegeri eronate a textului. Astfel, interpretarea conținutului
DECIZIE nr. 614 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182139_a_183468]
-
2), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și la supremația legii. Ulterior sesizării Curții Constituționale, autorul excepției a inteles să-și extindă critică de neconstituționalitate asupra întregului articol referitor la cazurile de contestație în anulare, sens în care a susținut contrarietatea acestuia cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), referitoare la statul de drept și la respectarea obligatorie a Constituției și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și la
DECIZIE nr. 810 din 9 noiembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 386 lit. c) din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184461_a_185790]
-
din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul excepției și-a fundamentat critică pe neregularități referitoare la o greșită aplicare a legii (aspecte care excedează competenței Curții Constituționale). De asemenea, acesta nu a arătat în concret în ce constă contrarietatea dispozițiilor legale criticate, limitându-se doar la o trimitere formală la o suită de texte constituționale. În plus, și critica bazată pe completarea art. 386 din Codul de procedură penală cu un nou caz ��n care ar fi posibilă contestația
DECIZIE nr. 810 din 9 noiembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 386 lit. c) din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184461_a_185790]
-
deschise la bănci. De altfel, potrivit art. 44 alin. (1) și art. 136 alin. (5) din Constituție, condițiile și limitele exercitării dreptului de proprietate privată se stabilesc prin lege, iar ordonanța criticată este o asemenea lege. În legătură cu susținerile referitoare la contrarietatea prevederilor de lege criticate cu art. 480 din Codul civil, Curtea constată că nici această critică nu poate fi reținută, întrucât, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sunt neconstituționale legile
DECIZIE nr. 436 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137758_a_139087]
-
istorice a României, iar prin lege s-a instituit un regim special de gestionare a acestora de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității". Pe de altă parte, arată că autorul excepției critică forma eliptică a reglementărilor legale indicate, și nu contrarietatea acestora față de dispozițiile Legii fundamentale. Or, Curtea Constituțională a reținut în mod constant în jurisprudența sa că "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite". Depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
Național pentru Studierea Arhivelor Securității pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ. De altfel, însuși autorul prezentei excepții de neconstituționalitate se află în faza soluționării de către Curtea de Apel Cluj a unei contestații împotriva unei astfel de decizii. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a dispozițiilor de lege criticate față de prevederile art. 26 și ale art. 31 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că, potrivit textelor legale mai sus amintite, nici o altă persoană în afara celor strict prevăzute de lege nu are acces la dosarul
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte", deoarece, potrivit Legii nr. 47/1992 , sesizările privind soluționarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie motivate, în sensul indicării normei constituționale sau internaționale pretins a fi încălcate, precum și a argumentării relației de contrarietate dintre acestea și textele legale criticate. În ceea ce privește criticile referitoare la lipsa de calitate și precizie a textelor de lege atacate, Curtea constată că acestea corespund exigențelor impuse atât de documentele internaționale invocate, referitoare la drepturile fundamentale ale omului, cât și
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
48 alin. (2) din Constituție. În ceea ce privește susținerea referitoare la neconstituționalitatea instituirii unor taxe de timbru în cadrul procedurii prevăzute de legea criticată, se apreciază că art. 48 din Constituție, invocat ca fiind încălcat, nu prevede sub acest aspect nici o interdicție. În legătură cu contrarietatea dispozițiilor Legii nr. 105/1997 cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se consideră întemeiate argumentele instanței de judecată, sub aspectul "distincției dintre procedurile administrativ-jurisdicționale și cele judiciare, acestea din urmă făcând obiectul convenției
DECIZIE nr. 208 din 25 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 105/1997 pentru soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131854_a_133183]
-
nr. 57 din 9 februarie 1999, și Decizia nr. 50 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 30 iunie 1999). Curtea observa că în motivarea acelor excepții de neconstituționalitate nu fusese invocată contrarietatea dispozițiilor Legii nr. 105/1997 cu prevederile art. 6 paragraful 1 frază întâi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la cerință "termenului rezonabil". Pe de altă parte, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr.
DECIZIE nr. 208 din 25 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 105/1997 pentru soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131854_a_133183]
-
pentru modificarea și completarea Ordonan��ei de urgență a Guvernului nr. 190/2000 ". Excepția a fost ridicată de Constantin Roșianu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei acțiuni în revendicare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține contrarietatea art. 26 alin. (1)^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 față de prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 44 alin. (2) din Constituție, deoarece în cuprinsul acestor dispoziții de lege nu este enumerat și Decretul
DECIZIE nr. 808 din 9 noiembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1)^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184023_a_185352]
-
nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Mai mult, chiar și în materie penală pot fi instituite anumite excepții de la această regulă. În fine, Curtea constată că autorul excepției nu evidențiază niciun fel de contrarietate între textul de lege criticat și principiile constituționale potrivit cărora se înfăptuiește justiția, statuate în art. 124 din Legea fundamentală, iar invocarea art. 44 din Constituție nu prezintă relevanță în cauză, obiectul excepției având un domeniu mult mai larg de
DECIZIE nr. 549 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199328_a_200657]
-
criticată recunoaște validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credință al unui imobil preluat de stat fără titlu valabil, recunoscând, în același timp, și titlul proprietarului inițial, însă în condițiile art. 2 alin. (2) din același act normativ. În ceea ce privește pretinsa contrarietate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, și prin Decizia nr. 826 din 16
DECIZIE nr. 1.055 din 9 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. i), art. 45 alin. (2) şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204087_a_205416]
-
sau ocupației, libertatea alegerii locului de muncă, protecția socială a muncii, retribuția muncii depuse, dreptul la negocieri și caracterul obligatoriu al convențiilor colective încheiate ca urmare a acestor negocieri. Pornind de la această perspectivă, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției privind contrarietatea dintre art. 61 alin. (1) din Codul muncii și art. 41 alin. (1) din Constituție nu sunt întemeiate. Astfel, pe de o parte, Curtea constată că împlinirea condițiilor pentru obținerea dreptului la pensie naște vocația către dreptul fundamental la pensie
DECIZIE nr. 689 din 12 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201669_a_202998]
-
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010 din 25 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curte. În consecință, nu poate fi vorba de o contrarietate a prevederilor legale criticate cu dispozițiile din Constituție și din documentele internaționale invocate în susținerea excepției, reglementarea obligativității avizului prealabil al Serviciului Român de Informații pentru funcționarea societăților specializate de pază și protecție fiind rezultatul opțiunii legiuitorului. Prin Decizia nr.
DECIZIE nr. 848 din 8 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201675_a_203004]
-
Totodată, consideră că textele de lege criticate sunt contrare și dispozițiilor constituționale ale art. 31, întrucât nu reglementează comunicarea hotărârilor comisiilor locale și a hotărârilor de validare ale comisiilor județene către deținătorii de terenuri, în vederea contestării acestora. De asemenea, susține contrarietatea prevederilor criticate față de art. 45 din Constituție, apreciind că, atâta vreme cât textul constituțional nu face nicio distincție între persoanele fizice și persoanele juridice, "stațiunea beneficiază de aceste prevederi". Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIE nr. 815 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi a prevederilor art. III alin. (1^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201715_a_203044]
-
drept. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterioare își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru aceleași considerente, Curtea nu poate reține nici contrarietatea celorlalte prevederi ale art. 1 și ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 cu dispozițiile din Constituție încălcate. În ceea ce privește prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , Curtea nu poate constata că acestea sunt contrare
DECIZIE nr. 1.246 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. (1), art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi art. 108^1 şi art. 108^3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216807_a_218136]
-
în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale, care să justifice această diferență de tratament juridic, respectiv obligarea vânzătorului, în speță statul, la plata unei despăgubiri cu mult superioare prețului plătit, chiar actualizat cu rata inflației. În acest sens, susține și contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că economia României este o economie de piață, bazată pe libera concurență, ceea ce exclude alocarea preferențială de resurse publice fără a exista
DECIZIE nr. 1.183 din 17 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2^1) şi (3) şi ale art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216488_a_217817]
-
o discriminare și un privilegiu atât în raport de restul cetățenilor, cât și în raport de foștii proprietari deposedați abuziv de regimul comunist", față de care "legea prevede o modalitate de reparație cu totul incertă și ineficace". Cât privește această pretinsă contrarietate față de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, prin aceeași decizie, că aceasta este nefondată, "deoarece principiul egalității impune aplicarea aceluiași tratament juridic unor persoane aflate în aceeași situație juridică. Or, foștii proprietari ale căror imobile au fost
DECIZIE nr. 1.183 din 17 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2^1) şi (3) şi ale art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216488_a_217817]
-
ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând că aceasta nu este motivată în sensul cerințelor din art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a precizat că se impune să se demonstreze contrarietatea între prevederea legală criticată și dispoziții sau principii constituționale, iar nu prezentarea textuală a prevederilor constituționale și aprecieri cu caracter general. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege ce formează obiect al excepției sunt constituționale, întrucât nu conțin norme contrare
DECIZIE nr. 1.075 din 8 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, art. 84 alin. (1) şi art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216129_a_217458]
-
când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia. În cazul prevăzut la lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției nu ar putea fi remediată
DECIZIE nr. 1.197 din 24 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 alin. 1 lit. e) şi alin. 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216197_a_217526]
-
lit. a), din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16, 21, 23, 24, 30, 53, 54, 55, 57 și 126, fără a arăta însă în ce constă această contrarietate. Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIE nr. 1.477 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, în special lit. a), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217323_a_218652]
-
a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16, 21, 23, 24, 30, 53, 54, 55, 57 și 126, fără a arăta în ce constă contrarietatea. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 2 lit. a) din
DECIZIE nr. 1.477 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, în special lit. a), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217323_a_218652]
-
Excepția a fost invocată de autori într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare, sens în care, uzând de motivele ce justificau utilizarea căii extraordinare de atac, le-au convertit în vicii de constituționalitate, reclamând astfel nu contrarietatea normei cu Legea fundamentală, ci privarea de un proces echitabil ca urmare a faptului că judecătorul de drept comun nu i-a ascultat în căile ordinare de atac. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
DECIZIE nr. 1.458 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217403_a_218732]