1,443 matches
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de: a. 0; b. 0,2f; c. 1,2f; d. 2,2f. 3. Convergența sistemului format
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
distanță finită se poate obține prin: a. înlocuirea lamei date cu o altă lamă cu aceiași grosime, dar cu alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
înlăturarea acumulărilor negative produse de munca intelectuală prelungită. Stresul acumulat atât de prelungirea activității intelectuale ce necesită concentrare și atenție mărită, desfășurată în medii sociale zgomotoase, stresante, în care indivizii au personalități diferite, modalități diferite de comportare, idealuri și motivații convergente dar și divergente, impune nevoia de integrare într-o activitate fizică care să producă destindere și o preocupare mai puțin stresantă. Odihna activă prin exercițiu fizic produce, dezobosire, destresare pentru cei supuși unei activități intelectuale intense, iar odihna pasivă prin
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă ) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994, pp. 69-134) Ana
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
incubație. Ideile apar în minte într-un factor important în creativitate. J. Piaget consideră că imaginația și creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: verbală; ideativă; asociativă; expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona spontan o cale sterilă, de a trece cu ușurință de la un cadru de referință la altul. Flexibilitatea poate fi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un răspuns unic, la care se ajunge prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
absența căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent ). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P.
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de o înaltă calitate. În cazul copiilor accentul este pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcționale, adică sunt creative. Pentru o înțelegere corectă a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
familiară). Mulți autori integrează în cadrul modelelor creativității și modelul tridimensional al intelectului elaborat de către Guilford. Pe baza unor cercetări personale și a unor considerații teoretice, el a stabilit existența a 120 de factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie, cogniție), conținutul activității intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental), produsele activității intelectuale (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații) - Guilford construiește un sistem tridimensional al intelectului, cu o deosebită valoare euristică. La nivelul modelului pot fi identificate următoarele caracteristici
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
iar pe de altă parte, cele ce se referă la fantezia sau imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc.). cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de părere că pe măsura trecerii de la
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sensibilitatea emoțională este intensă, putem să influențăm condiția copilului, îi putem dezvolta interesul pentru anumite obiecte sau activități, făcând apel la sentimentele sale pozitive. Manifestările afective se diversifică și se extind, desprinzându-se, după I. Nicola (p. 134), două tendințe convergente: „una de expansiune, de atașare față de alte persoane și alta de preocupare față de sine”. Tot acum se dezvoltă emoțiile și sentimentele intelectuale, morale, estetice, viața de grup, raporturile de cooperare, contribuind hotărâtor la dezvoltarea judecății morale la copil. Curiozitatea, trebuința
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
parțiale care se vor efectua pe parcurs precum și cadrul de clasificare și aranjare a datelor etc. Principiul de bază în desfășurarea studiului de caz îl constituie utilizarea de surse multiple, care să permită coroborarea datelor în ideea dezvoltării unor linii convergente ale cercetării. În diversitatea materialelor culese se impune cristalizarea unor secvențe de probe (date), în măsură să contureze piste convergete de lucru. Este de menționat că documentele sunt adesea scrise în alte scopuri decât acelea care fac obiectul cercetării. Coroborate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reguli de bază: înlătură critica; caută cât mai multe idei; acceptă toate ideile; mărește-ți (susține-ți) singur efortul în timpul procesului de căutare a soluțiilor; lasă timp ideilor să „dospească”; combină ideile în cât mai multe forme posibile. Pentru fazele convergente sunt tot șase reguli: deliberează și dezvoltă utilizând logica; fii explicit; ocolește închiderea prematură; asumă-ți riscul în sarcinile dificile; dezvoltă un raționament afirmativ, pozitiv; ai în vedere tot timpul obiectivele urmărite. (Mariana Caluschi, 2001, p.35) Totuși, succesul oricărui
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de soluții fără aportul strict al algoritmilor. Legatura este reprezentată însă de modurile diferite de gândire umanădivergentă / convergentă. Gândirea divergentă înseamnă căutarea cât mai multor soluții la o problemă sau căutarea în cât mai multe direcții a soluției, pe când gândirea convergentă semnifică rezolvarea problemelor pe căi rutiniere. Gândirea divergentă presupune o abordare liberă, care permite găsirea mai multor răspunsuri la variate probleme. Creativitatea nu poate fi totuși redusă, cum susține Guilford, la gândirea divergentă, ale cărei proprietăți principale sunt fluiditatea, flexibilitatea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Studiile diferitor cercetători, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență posibilitatea de a distinge tipuri diferite de inteligență manifestată în: * gândirea divergentă gândire multidirecționată care are trăsături definitorii: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea la problemă și redefinirea; * gândirea convergentă gândire focalizată pe o problemă fiind și principalul mecanism de achiziționare a capitalului informațional; Alții autori (Ana Stoica, 2004, p.112) indică prezența altor tipuri și caracteristici ale gândirii precum: * gândirea asociativă ca rezultat al valorificării informației stocate în memorie
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: • o lentilă de aer convergentă • o cuvă transparentă • apă cu fluoresceină • ecran • sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: • o lentilă de aer convergentă • o cuvă transparentă • apă cu fluoresceină • ecran • sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pe suprafața apei se formează o pată subțire de grosime comparabilă cu lungimea de undă a luminii vizibile; Se privește prin reflexie spre geamul camerei în care se experimentează, la lumina zilei, acomodat pentru infinit sau se folosește o lentilă convergentă; • Se privește suprafața de ulei sub diferite unghiuri de incidență din ce în ce mai mari; • Pipetați ulei pe suprafața apei din cuvă pentru a se forma o pată mai groasă față de lungimea de undă a luminii vizibile; Fomulați concluzii. Răspuns: Figura obținută cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o radiație roșie și una albastră. Acest gen de experiment poate fi folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații necunoscute atunci cand se cunoaște lungimea de undă a celeilalte radiații. Materiale necesare: • banc optic • rețea de difracție • fantă • sistem convergent (lentilă), cu distanța focală f cunoscută • sursă de lumină cu filtru de culoare (sticlă colorată roșie) • ecran Modul de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
l = 40,5ș. Indicele de refracție al corpului este. 5. Completați desenele din Fig.1.1. la trecerea luminii din sticlă în apă (a) și la incidența pe o suprafață albă (b). 6. Legea refracției are expresia. 7. O lentilă convergentă dă o imagine. 8. Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. Specificați tipul lentilei și calculați convergența sa. 9. Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. În fața acesteia se află un obiect la distanța de 30cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]