1,826 matches
-
Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. Două zâne din poveste, vă spun fără să greșesc, s-au oprit fără de veste chiar pe plaiul românesc. Au venit, și-așa, din joacă au intrat în grădiniță, copilași frumoși că sorii le zâmbiră la portița. Vă spun drept că le-au plăcut tot ceea ce au văzut, copiii, ca niște flori, erau toți pe placul lor. Cuminței, ascultători, ziua toată zâmbitori, nu erau firi nătăflete erau dornici erau să
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
crești cu joc, cântec și povești? Dar astăzi se sfârșesc toate ... Citește mai mult Două zâne din poveste,vă spun fără să greșesc,s-au oprit fără de vestechiar pe plaiul românesc.Au venit, și-așa, din joacăau intrat în grădiniță,copilași frumoși că șoriile zâmbiră la portiță.Vă spun drept că le-au plăcuttot ceea ce au văzut,copiii, ca niște flori,erau toți pe placul lor.Cuminței, ascultători,ziua toată zâmbitori,nu erau firi nătăflețeerau dornici erau să învețe!Anii iute
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
împlinit-am legământul! Abia aștept să răbufnească explozia de bucurie, Când ochii pot să deslușească ,,Buchetul”care vreau să fie: Mămuca mea și tata socru, ce multe lacrimi au vărsat, Purtând a anilor povară, atâta timp ne-a așteptat! Alături, copilașii noștri, ce ne așteaptă cu mult dor, Sperând că și-au găsit perechea, pe veci, iubirea vieții lor! Și printre-mbrățișări și lacrimi și ofuri care ne-au durut, Să ne promitem bunătate, să ne iubim ca la-nceput!. Iubiții
SCRISOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377591_a_378920]
-
-i așa că o să-mi asculte rugăciunea? Și începu din nou să suspine și să repete: - Mami mea frumoasă, să nu mori, eu te iubesc mult, mult de tot, să nu mă lași singurel! Ți se rupea inima văzând jalea acestui copilaș. Angela încercă să-l liniștească, îl luă în brațe și-i șopti: - Mămica ta o să se facă bine, o să vezi, dar tu să fii cuminte și înțelegător și să nu mai plângi, ca să o întristezi pe mami. Promiți? - Promit, pe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378310_a_379639]
-
dimineața, atunci se schimba tura, iar ea era prima venită. Pe drum se gândea că este doar o alertă, bani nu avea, decât o amărâtă de bancnotă de 25 lei, nu cunoștea pe nimeni, cum se va descurca, va fi copilașul ei normal, vor scăpa amândoi cu bine? O avalanșe de întrebări a însoțit-o tot drumul. A fost imediat internată și a început calvarul. Avea dureri groaznice, îi era rușine să zbiere, cum zbierau celelalte, își mușca buzele ca să nu
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
număr de 33 de copii au fost adoptați de către Părintele Mihail. Privind cărucioarele cu micuții bolnavi am observat lacrimi la fiecare pelerin care sosea, confirmând firea milostivă a românului de a plânge la durere și bucurie. Deoparte, durerea că acei copilași erau abandonați de familiile lor, de cealaltă parte, bucurie pentru că, iată există oameni puternici și cu dragoste dumnezeiască care trec peste firea lor și ajută cu sinceritate, smerenie și fără nicio plată pe cei oropsiți și părăsiți. Pe de o
BÂNCENI, O ALTFEL DE POVESTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378419_a_379748]
-
poartă o îndelungă luptă pentru a o salva, vizitând-o zilnic. O spală de straturile de mizerie acumulată pe epiderma corpului, o îmbracă cu ce e mai scump și Daniela devine dintr-o dată o păpușă de o frumusețe rară, un copilaș minune, un îngeraș sănătos și zâmbitor care se atașează puternic de Emanuela în timp ce aceasta o sorbea din ochi. Micuța devenise viața ei și atunci când s-a mai îmbolnăvit o dată, nănuța fetiței s-a îngrijorat mai mut ca înainte. Mai toată
UN DEBUT DE ROMAN, CUCERITOR... DE CRISTIAN PETRU BĂLAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378382_a_379711]
-
ridicăm cazierele.... Florin a murit luni. Am simțit că toate blocurile vor pica în capul meu. Am vrut să o iau la fugă. M-am abținut. Ce se întâmplase. Mâncarea de la cămin era foarte sărată și pipărată, total nepotrivită pentru copilașii de acolo. Florin regurgitase în somn și amețit de ceea ce le dădeau acolo special ca să doarmă, s-a sufocat. Poate că a strigat mititelul dar salonul lui era departe de oficiu și în plus ușa era închisă. Cabinetul medical nu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378824_a_380153]
-
pe acolo duminică, nimerind din întâmplare. Am mai încercat să adopt un copil dar deși precizasem că nu accept situații în care copilul prezintă antecedente de la naștere care vor putea fi cauze ale unor dizabilități, ei mi-au prezentat un copilaș frumos, un înger de copil dar care la naștere avusese lichidul amniotic verde. Semn clar că mai târziu, în dezvoltarea lui vor apare afecțiuni destul de grave. Știam foarte bine unde anume să citesc toate detaliile. Căpătasem totuși ceva experiență, plus
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378824_a_380153]
-
călare. Mergeam toți pe-același drum bătătorit, Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri! Vite ! Mugeam în țarcul bine păzit; Cuvântului liber nu-i găseam leacuri. Multe priviri am adunat în gânduri Rămase-n aparat cu diafilme, De când eram un copilaș cu... riduri Și condamnat (la activ) fără crime. Durerile s-au strâns în piramide Și-au izbucnit prin inime de tineri Într-un trecut cât nu poate cuprinde În inima-i hâdă nici Sfânta Vineri. Zadarnic au murit tineri și
SCLAV DINTOTDEAUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378970_a_380299]
-
Acasa > Poezie > Familie > LAS ÎN URMĂ COPILAȘII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Pruncii ce mă-nconjoară, Spațiul mi-l vitalizează. Îi privesc în fapt de seară Cum adorm și cum visează. În ei poartă seva vieții Dăruită
LAS ÎN URMĂ COPILAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379134_a_380463]
-
îmi fac viața senină. Îmi punctează anii vieții, Văd a lor ninsoare-n păru-mi, S-au scurs anii tinereții, Azi tăcere este-n juru-mi. Viața care mă-nconjoară, Lasă-n spate doar urmașii. Inima mi se-nfioară, Eu plec,rămân copilașii. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LAS ÎN URMĂ COPILAȘII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LAS ÎN URMĂ COPILAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379134_a_380463]
-
Văd a lor ninsoare-n păru-mi, S-au scurs anii tinereții, Azi tăcere este-n juru-mi. Viața care mă-nconjoară, Lasă-n spate doar urmașii. Inima mi se-nfioară, Eu plec,rămân copilașii. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LAS ÎN URMĂ COPILAȘII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LAS ÎN URMĂ COPILAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379134_a_380463]
-
revederea băiatului drag ce se îndrepta spre dânsa. Al treilea înger, ajunsese departe tocmai în cealaltă parte a Pământului și atât de smerit, se oprise în loc. Atent să deslușească ce se petrece acolo jos,văzu un bărbat însoțit de un copilaș ce stăteau îngenunchiați la capătul drumului. Bărbatul și copilul nu făceau nimic; stăteau și priveau la drumul care tocmai se sfârșea și care nu ducea niciunde. Totul în jurul lor era încremenit de parcă și timpul se oprise în loc. Priveau amundoi atât
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
lor. Îngerul privi la bărbatul însoțit de copil care tocmai picase pe gânduri. - Oare ce să dăruiești unor oameni care nu mai au nici o dorință, se întrebă Îngerul ? Imediat, găsi și răspunsul. Aș putea să-i ofer orice lui și copilașului său - dar acest om nu mai are nici o dorință... - Ce să-i dau unui om fără dorințe ? Singurul lucru pe care aș putea să il dau, este speranța ! Atunci, Îngerul a început a bate din aripioarele sale și a cules
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
trăiau din te miri ce, ba crescând vreo două vite ținute pe lângă casă, ba cu niște culturi de cereale și zarzavaturi. Mai aveau și vreo câțiva pomi roditori în jurul casei, care erau bucuria și totodată singura speranță de bunătăți pentru copilașii familiilor numeroase. Una din aceste case, nu cea mai săracă, de la marginea satului, era locuită de o familie tare nevoiașă, cu patru copii, cu pământ foarte puțin, încât erau nevoiți să lucreze și cu ziua pe la oamenii bogați, pentru mâncare
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
își dezvoltă creativitatea și cultură generală. Astfel că, pe lângă sport, în sala noastră învățăm basme populare, istorie, avem mereu invitați speciali din diferite domenii și oferim cursuri de engleză. De asemenea, organizăm excursii pe locurile încărcate de istorie, acolo unde copilașii înregistrează cel mai bine despre domnitorii noștrii văzând pe viu. https://www.facebook.com/vasilelupasc.sfintes/media set?set=a.1609987142610861&type=3&pnref=story -Interesant! Câteva cuvinte despre actuala tabăra ne-ați putea spune? Prin ce s-ar deosebi tabăra
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
lor! Mulțumesc că mi-ai dat o soție harnică și frumoasă, la care țin atât de mult, și cu care ne rugăm împreună, în fiecare seară! Te mai rugăm, Doamne Dumnezeule, îndură-te de noi, dă-ne parte să avem copilași frumoși și sănătoși care să ne bucure sufletele, la bătrânețe! Și Ismail nu se mai numea acum pe numele lui turcesc, ci îl botezară cu numele de Dragan, nume de care era tare mândru. Multă vreme n-a mai fost
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
se vedea doar puțin din piciorul cărnos. - Ia așteaptă, dacă îl lași în pace o vreme, să vezi cum își scoate iar căpșorul și ochii din cochilie. Îi vezi ? - Da, bunica ! Ce grozav e! - Dar lasă melcul jos, poate are copilași undeva, care-l așteaptă și pe care trebuie să-i hrănească. Nu-l lua cu tine! - Dar ce mănâncă melcul ăsta ? - Ei, are destule. Mănâncă iarbă, frunze ! Bunica îl dojeni un pic pe Ionuț - de atâta umblat după melci și
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
strângeam materiale și le redactam pentru a le putea prezenta la requiemul care a avut loc la sinagoga rabinului Zwi Guttman din Țel Aviv,am căutat și am reușit, după investigații demne de un detectiv, să dau de urmele unui copilaș, de fapt ale unui prunc,care făcea parte dintre orfanii din Transnistria. Povestea acelui copil este legată de imaginea și de viață tatălui meu, avocatul Dădu Rosenkranz. Iată povestea, așa cum a relatat-o atunci, mai mult sau mai putin ,în fața
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
strângeam materiale și le redactam pentru a le putea prezenta la requiemul care a avut loc la sinagoga rabinului Zwi Guttman din Țel Aviv,am căutat și am reușit, după investigații demne de un detectiv, să dau de urmele unui copilaș, de fapt ale unui prunc,care făcea parte dintre orfanii din Transnistria.Povestea acelui copil este legată de imaginea și de viață tatălui meu, avocatul Dădu Rosenkranz.Iata povestea, așa cum a relatat-o atunci, mai mult sau mai putin ,în fața
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
fi ucise pentrucă fac parte din caracterul Lui Dumnezeu care este nemuritor. Iar iubirea Sa și cu mai multă forță se revarsă și astăzi în cei care înțeleg câteva licăriri ale slavei Sale. Însă avem nevoie ca cu atitudinea unui copilaș să-L căutăm pe Cel ce este Dumnezeu în mod deplin și om în mod deplin, rugându-L să ne învețe ce este viața, pentruce ne-am născut în această lume ostilă unde El ne înconjoară cu harul Său și
MARELE BINEFĂCĂTOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381841_a_383170]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > JOCUL DE-A VIAȚA 5 Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 5 Edith tricotează o căciuliță pentru copilașul ei și se gândește la cele întâmplate: „Furia lui Dumnezeu s-a abătut asupra lor. De ce să sufere un copil nevinovat?” „Ce vrei să spui?” „Blestemul trece din generațe în generație. Doamne, când o să înceteze!?” „Nu, nu trebuie să mă
JOCUL DE-A VIAŢA 5 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381928_a_383257]
-
ce-i bunătatea, credința, iubirea. Doamne, Dumnezeule... Cine știe de ce a vrut să facă o asemenea prostie?!” își spune Mona. Grijulie, îi face un ceai Edithei, îl duce în camera acesteia, o mângîie și o sfătuiește să nu renunțe la copilaș apoi coboară și se pregătește de plecare. Mai erau trei ore până la plecarea trenului. Îl aștepta pe Vlad care i-a promis că o va conduce la gară. Trebuie să plece din timp pentru că din cauza gheții mașinile circulă încet. Au
JOCUL DE-A VIAŢA 1 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381964_a_383293]
-
hai că trebuie să ajung la Costel acasă, că el și nevastă-sa pleacă la servici, și eu merg să stau cu ăla mic până după-masă, când vine ea acasă. - Ooo, ce mai face Costeluș al meu? E bine? Și copilașul, câți ani are acuma? - Ei, lucrează și e bine, împreună cu nevasta lui. Copilul are trei anișori, îl cheamă Marian și este un îngeraș pe care îl ador, îți dai seama. - Ce mă bucur pentru el! Lăsă capul în jos câteva
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]