837 matches
-
începeau să vină să concerteze ansambluri renumite, de exemplu, Corul Filarmonicii din Cluj-Napoca a concertat în comun cu Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Sălaj, se va organiza, în Zalău
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
au regenerat continuu formația, menținând-o mereu tânără. Devenite pepiniere de noi coriști, Școala de Arte Zalău și, ulterior, Liceu de Artă „Ioan Sima” din Zalău, s-au implicat în asigurarea continuității la cote tot mai înalte a acestei formații corale, prin aportul dirijorului, profesorilor și al elevilor. Pe plan național Participarea la festivalurile: "Infantes Maris" (Constanța, 1997), "Doina Someșană" (Năsăud), "Festivalul Coral de Primăvară" (Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare), "FestivalulCo Coral „Liviu Borlan”" (Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca), "Festivalul „Tudor Jarda”" (Năsăud, 2008), "Reuniunea corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca), "Festivalul „Tudor Jarda”" (Năsăud, 2008), "Reuniunea corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan internațional Camerata a avut ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
participând la schimburi culturale cu formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică și contemporană: „"Iubește-mă frumoaso"” de Luca Marenzio, „"Te duci, iubito"” de Filippo Azzaiolo, „"Cântecul pescarului
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Visul marilor străbuni"”, „"Românie, stindard de libertate"”, versuri de prof. Iulian Suciu, muzica de Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a Festivalului „Cântarea României”. Abordarea creației corale românești în ipostaza ei cultă și populară a avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În anul 2000, în cadrul Festivalului Augustin Bena, formația din Zalău a fost întâmpinată cu aplauze la scenă
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În anul 2000, în cadrul Festivalului Augustin Bena, formația din Zalău a fost întâmpinată cu aplauze la scenă deschisă, fiind deosebit de apreciată pentru calitatea interpretării lucrărilor corale și a repertoriului abordat: „"Heruvic"” de Ioan Chezan și Eugen Pînzar, „"Ave Maria"” de Marius Cuteanu, „"Colind din Sălaj"” și „"Mare hibă-i la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de Adrian Pop, „"Cucule, de unde vii?"” de Ioan Chezan, „"Ce vii bade târzior"” și „"Hai sură"” de Augustin Bena. Muzică românească Muzică religioasă Lucrări corale din literatura muzicală universală Lucrări vocal-simfonice
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
din Pașcani”, o schiță intitulată „Domnișoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic „Dracul” din București. În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor Români, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreședinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat ființă Societatea Corală „Nicu Gane”, scriitorul a devenit președintele ei. După plecarea la Iași, venirea și șederea lui Mihail Sadoveanu la Fălticeni de atunci, de dinainte și de după aceea, au însemnat întotdeauna, așa cum el însuși o mărturisește, "„călătoria cea mai mare la locurile
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
a descries în 2003 drept "posibl capodopera fundamentală a muzicii new-age." Titlul "" este Latină pentru "Nou Magnificat". Inspirată din muzica clasică Vestică și muzica sacră, "Novus Magnificat" a fost auto definit ca "Un Magnific și Exaltat pentru orchestră digitală, voci corale, și imagini special electronice" și "Dedicat Creatorului..." Muzica a fost interpretată un Emulator II, unul din primele sintetizatoare de sampling digitale disponibile: acesta furnizând și combinând sunete reale ale instrumentelor simfonice și ale corurilor într-o singură clapă, prinsă de
Novus Magnificat () [Corola-website/Science/327201_a_328530]
-
2005 este distins cu medalia „Pro Orăștie”. A colaborat cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
Orăștie”. A colaborat cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la ceruri”, „Nădejdea mea”, „Troparul Bobotezei”, „Troparul
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
Sons Ltd., 909021, 1931". Este considerată a fi cea mai mare piesă pentru pian și a putut fi catalogata că una din cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta" Într-o scrisoare pe care a
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
a intrat la Academia de muzică din Cracovia, unde după încheierea studiilor sale de vioară, începând din anul al doilea s-a concentrat cu totul studiului compoziției. Principalul său mentor a fost Artur Malawski, un compozitor cunoscut pentru lucrările sale corale și pentru orchestră. Schimbările politice în spiritul destalinizării din Polonia în anul 1956 au dus la înlăturarea în mare parte a grelei cenzuri culturale comuniste, si a deschis noi orizonturi pentru creație. După absolvirea studiilor, el a devenit cadru didactic
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
(n. 16 ianuarie 1927, Storojineț, România, astăzi în Ucraina, d. 30 mai 2013, București, România) a fost un compozitor, pianist și dirijor român. A scris muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă. La Conservatorul de muzică din Cernăuți a studiat pianul cu Titus Tarnavski (1941-1943). Între 1947 și 1956 a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Arte Dramatice din București (ulterior denumită Conservatorul Ciprian
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
Orchestra Filarmonică din Iași, apoi cu Orchestra Filarmonică din Botoșani și în înregistrarea acestei lucrări cu Orchestra Națională Radio. Radu Paladi a deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
Națională Radio. Radu Paladi a deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică Muzică concertantă DISCOGRAFIE TIPARITURI
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică Muzică concertantă DISCOGRAFIE TIPARITURI
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
статyя"”) și „Scrisoarea arsă," („"Сожжённое письмо"”), ambele inspirate după poemele celui mai apreciat poet al lui Cui, Alexandr Pușkin. În plus, Cui a compus numeroase lucrări pentru pian și pentru ansambluri de cameră (inclusiv trei cvartete de coarde), numeroase lucrări corale și câteva lucrări orchestrale, dar cele mai importante lucrări ale sale sunt operele, 15 la număr și de proporții variate.
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
la Re major pentru ultima parte. Pentru a întări această conexiune, între începutul și finalul lucrării, Bach refolosește coralul ce deschide prima parte "Wie soll ich dich empfangen?" pentru coralul ce încheie lucrarea, "Nun seid ihr wohl gerochen". Această melodie corală este aceeași ca a "O Haupt voll Blut und Wunden", pe care Bach a folosit-o de cinci ori în lucrarea sa, "Patimile după Matei". Muzica reprezintă o exprimare sofisticată a tehnicii de parodiere, prin care o muzică existentă este
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]