KorAP: Find »[drukola/base=corelativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...87 >

2,168 matches

Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802

administrat și de către firme, și de către ANAF ("Cotidianul"). 5. CONCLUZII 5.1. Structurile corelative care asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici constituie în limba română un sistem deschis, dinamic. 5.1.1. Alături de perechea corelativă nu numai..., ci/dar (și) în româna actuală este utilizată și structura nu doar..., ci/dar (și) mai puțin folosită și mai puțin flexibilă. Cele două perechi corelative care exprimă același raport semantico-sintactic contribuie la realizarea coeziunii textului, aflându-se

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
în limba română un sistem deschis, dinamic. 5.1.1. Alături de perechea corelativă nu numai..., ci/dar (și) în româna actuală este utilizată și structura nu doar..., ci/dar (și) mai puțin folosită și mai puțin flexibilă. Cele două perechi corelative care exprimă același raport semantico-sintactic contribuie la realizarea coeziunii textului, aflându-se la intersecția dintre mijloacele de coeziune prin conectare și celelalte mijloace menționate în Introducere (vezi supra, 1.1). Astfel, structurile descrise în 2.1.4 și 2.2

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
poate constata că ocurența structurilor este dirijată mai ales de tipul de text. Fenomenul este evident în situațiile în care texte de tip diferit sunt scrise de același autor. Astfel, pe când Andrei Pleșu folosește în proporție apropiată cele două structuri corelative în textele artistice și în cele estetico-filozofice, Gabriel Liiceanu utilizează rar perechea nu doar..., ci/dar (și) în textele artistice, iar în cele estetico-filozofice o evită, preferând perechea nu numai..., ci/dar (și). Mircea Cărtărescu folosește cu precădere nu doar

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
precădere nu doar...ci (și), în "defavoarea" lui nu numai ..., ci(dar (și) în textele artistice; în schimb, în textele estetico-filozofice situația este inversată, fiind preferată structura nu numai..., ci/dar (și). 5.1.2. Adverbul totuși funcționează ca un corelativ frastic mai ales în construcții unde conectorul propozițional este polivalent. În schimb, se observă tendința de transgresare în clasa conectorilor transfrastici - fără pierdere de informație. Avansăm ipoteza că într-o situație similară este și atunci din structura dacă..., atunci. In

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
fără pierdere de informație. Avansăm ipoteza că într-o situație similară este și atunci din structura dacă..., atunci. In acest caz, este necesară o cercetare mai nuanțată care să evidențieze funcționarea sistemului în mai multe puncte ale lui, atunci fiind corelativ și în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
necesară o cercetare mai nuanțată care să evidențieze funcționarea sistemului în mai multe puncte ale lui, atunci fiind corelativ și în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este utilizarea pe de altă parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este utilizarea pe de altă parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele praxiologice. În celelalte tipuri este încă mai puțin reprezentat. 5.2. Studiul de față este de fapt o cercetare preliminară în vederea descrierii dinamicii sistemului corelativelor în limba română

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele praxiologice. În celelalte tipuri este încă mai puțin reprezentat. 5.2. Studiul de față este de fapt o cercetare preliminară în vederea descrierii dinamicii sistemului corelativelor în limba română actuală. Observațiile au caracter de constatare și constituie primul pas într-o cercetare științifică riguroasă. Ele sunt menite să conducă spre formularea unor ipoteze care urmează să fie validate printr-un demers de analiză statistică, pe un

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
conducă spre formularea unor ipoteze care urmează să fie validate printr-un demers de analiză statistică, pe un corpus reprezentativ pentru limba română actuală. Ipotezele care decurg din observațiile noastre sunt următoarele: 1) în limba româna actuală componente ale construcțiilor corelative "se desprind" din structură, având tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
decurg din observațiile noastre sunt următoarele: 1) în limba româna actuală componente ale construcțiilor corelative "se desprind" din structură, având tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul de text (artistic, estetico-filozofic, științific, praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților de asigurare a coeziunii textuale mai puternic decât "stilul individual". 1 În demersul

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul de text (artistic, estetico-filozofic, științific, praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților de asigurare a coeziunii textuale mai puternic decât "stilul individual". 1 În demersul nostru considerăm că structurile corelative sunt construcții cu termeni (cuvinte/grupuri de cuvinte) perechi; așadar vor fi considerate structuri corelative construcții de tipul fie

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul de text (artistic, estetico-filozofic, științific, praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților de asigurare a coeziunii textuale mai puternic decât "stilul individual". 1 În demersul nostru considerăm că structurile corelative sunt construcții cu termeni (cuvinte/grupuri de cuvinte) perechi; așadar vor fi considerate structuri corelative construcții de tipul fie..., fie, așa... cum, pe cât..., pe atât, nu numai că..., ci și, dar nu vor fi considerate corelative fie... fie... fie; și

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților de asigurare a coeziunii textuale mai puternic decât "stilul individual". 1 În demersul nostru considerăm că structurile corelative sunt construcții cu termeni (cuvinte/grupuri de cuvinte) perechi; așadar vor fi considerate structuri corelative construcții de tipul fie..., fie, așa... cum, pe cât..., pe atât, nu numai că..., ci și, dar nu vor fi considerate corelative fie... fie... fie; și... și... și etc. 2 Vezi Sala (coord.) 2001: 145. 3 Vezi interpretarea propusă în GALR

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
nostru considerăm că structurile corelative sunt construcții cu termeni (cuvinte/grupuri de cuvinte) perechi; așadar vor fi considerate structuri corelative construcții de tipul fie..., fie, așa... cum, pe cât..., pe atât, nu numai că..., ci și, dar nu vor fi considerate corelative fie... fie... fie; și... și... și etc. 2 Vezi Sala (coord.) 2001: 145. 3 Vezi interpretarea propusă în GALR I: 652. 4 Pentru tipologia circumstanțialelor vezi GALR II: 487-488. 5 În cazul textului scris, comportamentul lingvistic este controlat, și în

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
586-587. 16 Vezi GALR II: 241-247. 17 Raport contrazis, de fapt, în primul component al structurii (vezi supra 2.1). 18 Cercetarea textelor a evidențiat și un alt tip de construcție, în care nu apare al doilea component al structurii corelative. Totuși, nu este vorba de o elipsă propriu-zisă, ci de o structură cu inversiune, omiterea conectorului fiind tocmai un efect al inversiunii: Asta face și farmecul trăirii, că lucrurile au nevoie {de înțeles} (y), {nu numai de explicație.}( x) (H-R

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
floare abia deschisă. (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.). Pentru proliferarea sensurilor prin extensii metaforice vezi Lakofff (1987); Lakoff & Johnson (1980); Manea (2001: 173−252). 24 În GALR se menționează de altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă, omiterea termenului sau a termenilor corelativi fiind

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
de altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă, omiterea termenului sau a termenilor corelativi fiind destul de frecventă." (GALR II: 775−776). --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 24 1

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă, omiterea termenului sau a termenilor corelativi fiind destul de frecventă." (GALR II: 775−776). --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 24 1

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258

substituie mass-media, ca spațiu nelocalizat, propice multiplicării spațiilor publice corespunzător multiplelor identități culturale și sociale. într-o altă abordare, Doru Pop<ref id=”4”>Doru Pop, Mass media și democrația, Polirom, Iași, 2001. </ref> identifică pentru mass-media: funcția informativă; funcția corelativă; funcția continuativă; funcția de divertisment și amuzament; funcția mobilizatoare. Noile sisteme media sunt diverse și livrează cantități copleșitoare de informații, pentru consultarea cărora cetățenii depun minimum de efort. Rămân, desigur, toate interogațiile cu privire la capacitatea indivizilor de a filtra informația primită

Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac (2014) [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

de tipul: "Filmele cu succes la critică sunt o categorie distinctă de cea a celor cu succes la public. Actorii sunt în general specializați fie în filme sofisticate, cu public 'de nișă', fie în filme 'populare'", pentru a justifica apariția corelativului (nu numai A, ci și B produce implicatura generalizată "ar fi de așteptat ca numai A, nu și B"). O distanță inferențială mare impune un efort de interpretare (cost de prelucrare a informației de către alocutor) mărit; acesta este efectul caracterului

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu numai... ci și19/dar și20,echivalente logico-semantic cu cele conectate prin și/, prezintă un grad sporit de complexitate operațională. 5.2.1.1. Atât... cât și operează, în domeniul elementelor conectate, o partiție care abolește uniformitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
grad sporit de complexitate operațională. 5.2.1.1. Atât... cât și operează, în domeniul elementelor conectate, o partiție care abolește uniformitatea impusă de și, având ca efect o divizare a predicației în două direcții distincte, reunite abia apoi datorită corelativului. În plan pragmasemantic, declanșează expectația ca elementele corelate să fie de naturi distincte, antrenând de regulă tratamente/comportamente distincte - ceea ce justifică relevanța menționării exprese a faptului că evenimentul-starea descris(ă) în enunț se verifică cu privire la ambele elemente: (8) Navighează bine

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]