1,568 matches
-
cordului interesată în procedură și tipul BCP necesar (total sau parțial), încanularea venoasă se realizează cu canulă unică, care prezintă orificii laterale, sau două canule, una introdusă în cava superioară și una în cava inferioară. Administrarea cardioplegiei retrograde prin sinusul coronar se realizează prin atriul drept sau direct la vedere după atriotomie dreaptă. În cazul utilizării BCP total cu încanularea celor două vene cave se aplică două șnururi în jurul celor două vene cave în vederea izolării complete a canulelor venoase de atriul
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
cu anomalii ale metabolismului lipidic sau cu valorile albuminei serice [Raggi et al., 2002]. Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE) reprezintă un instrument foarte util de evaluare a calcificărilor coronariene la pacienții uremici. Adeseori, CTEE evidențiază calcificări masive ale coronarelor la pacienții dializați asimptomatici. Prevalența calcificărilor cardiace în populația uremică este deosebit de ridicată; prezența unor scoruri de calcificare mai mari de 400, înalt predictive pentru evenimente cardiovasculare majore la populația non-renală, este foarte frecventă la subiecții dializați, încă de la vârste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
în picătură” (verticalizată) la persoanele de tip longilin-astenic și inima orizontalizata la cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior), ce se întâlnesc la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pulmonar. Sântul interventricular anterior marchează pe fata sternocostală limită dintre aria mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul stâng pe o mică porțiune. Fetele pulmonare vin în
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul stâng pe o mică porțiune. Fetele pulmonare vin în contact cu scobitura cardiacă de pe fața mediala a plămânului respectiv. Cordul conține la suprafață, în sântul coronar, în șanțurile interventriculare și în alte locuri artere și vene proprii. La nivelul atriilor se observă prezența unor prelungiri, numite urechiușe sau auricule (Auricula atrii), net delimitate la suprafață de atrii, cu origine embriologica diferită de restul atriilor. La nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
mărginit lateral de un vestigiu embrionar numit „valvula Eustachio” (Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial se
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial se remarcă o serie de orificii mici (Foramina venarum minimarum) prin care se varsă în atriul drept sângele colectat de venele
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
centrii subordonați; transmite excitația prin toată masă miocardului atrial. - Nodulul atrioventricular (Noduli atrio-ventricularis), mai mic decât primul (5 mm lungime, 2-3 mm grosime) se găsește în porțiunea postero-inferioară a septului interatrial, înaintea orificiului de vărsare în atriul drept al sinusului coronar. - Inferior se continuă cu fasciculul atrioventricular (Fasciculus atrioventricularis), lung de 5 mm și lat de 2-4 mm, al cărui trunchi comun (Truncus fasciculi atrioventricularis) străbate triunghiul fibros drept, coboară pe partea membranoasa a septului interventricular, unde încalecă prin cele două
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Ultimul strat conjunctiv lax, care leagă endocardul de miocard (Stratum conjunctivum externum), conține capilare sanguine și fibrele Purkynje. Inflexiunile endocardului, fortificate de fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
miocard (Stratum conjunctivum externum), conține capilare sanguine și fibrele Purkynje. Inflexiunile endocardului, fortificate de fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează pe fata diafragmatica, parcurgând pe această o distanță de 1-1,5 cm. Ramură circumflexa (Ramus circumflexus) urmează sântul coronar, ocolește baza ventriculului stâng, coborând apoi pe fata posterioara a acestuia din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale septului interventricular, pe o mică
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează pe fata diafragmatica, parcurgând pe această o distanță de 1-1,5 cm. Ramură circumflexa (Ramus circumflexus) urmează sântul coronar, ocolește baza ventriculului stâng, coborând apoi pe fata posterioara a acestuia din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale septului interventricular, pe o mică porțiune peretele anterior al ventriculului drept și mușchiul papilar anterior al valvei tricuspide. Mai rar
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
peretele anterior al ventriculului drept și mușchiul papilar anterior al valvei tricuspide. Mai rar vascularizează nodulul Keith-Flack (Râmi nodi sinuatrialis) (45 %) și fasciculul His (Râmi nodi atrioventricularis) (10%). Mai emite Râmi atriales și ramus marginalis sinister. - Ramurile primare ale arterelor coronare, așezate în țesutul grăsos subepicardic, au un traiect sinuos, emanând în unghi drept numeroase ramuri secundare, care pătrund în miocard. Din acestea se desprind în unghi ascuțit buchete de ramuri terțiare și cuaternare, care pot fi urmărite până în stratul subendocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul cordajelor tendinoase. În privința anastomozelor, fiecare arteră coronara reprezintă un circuit închis, cu numeroase căi de comunicare în propriul său teritoriu de distribuire (anastomoze intracoronare), dar cu posibilități de legătură mai reduse între zonele pe care le iriga separat (anastomoze intercoronare). Septul cardiac cuprinde multiple și bogate anastomoze
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cea mai importantă zona de anastomoza intercoronară. Cea mai variabilă și precară zona de anastomoza corespunde teritoriului limitrof sântului interventricular posterior. Venele inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
anastomoza corespunde teritoriului limitrof sântului interventricular posterior. Venele inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]