85,803 matches
-
arată cel puțin o fisură în activitatea, până acum compactă, a funestei instituții. E de presupus că inegalitățile din societatea românească s-au reprodus și în rândul securiștilor-oameni-de-afaceri și că, în clipa de față, stratificarea a atins și printre ei cote alarmante. Există, probabil, și în sânul mafiei securiste oameni bogați și oameni "săraci". Există, fără îndoială, complicități și dușmănii, antagonisme și fidelități, invidii și trădări. Or, cei care s-au văzut cu sacii definitiv săltați în car sunt asediați de
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
o aspirație similară cu cea a manifestanților din București? De ce să-i împovărăm cu o "nesiguranță", cu o "teamă" de troglodiți? De ce să nu socotim - ceea ce ni se pare logic - că fiecare din localitățile țării ar fi putut livra o cotă de aderenți ai Pieței? "Apocalipsa" ne temem că nu e decît o emanație a libertinilor politici, înspăimîntați, ei, că nu vor mai putea pescui în apa tulbure a insatisfacției generalizate, a frustrării obștești. "Popularizarea, mai pretinde dl. Theodorescu, a ucis
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
stânga, iar pentru vecin belelele politicii de dreapta. Liderii de opinie români nu au de ce să fie altfel decât poporul român. Mă îndoiesc că o emisiune ca a lui Bernard Pivot ar atinge la noi măcar unu la sută din cota "talk-show"-urilor tembele și a concursurilor pentru handicapați mintal care au confiscat orele de vârf ale transmisiilor tv. Arta a devenit ceva rușinos iar cultura o boală ce trebuie eradicată cât mai repede. Liceele sunt adevărate școli profesionale de exersare
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
factorilor de putere și amatorismul lor enciclopedic, în al doilea rînd, dorința tacită, dar nu mai puțin fermă, de a păstra funcția propagandistică a culturii, în al treilea rînd vocația delirului și, legată de aceasta, setea de miracol întreținută la cote maxime prin mecanismele bine unse ale unui scenariu pseudomistic. Evaluate în bloc, aceste vechi disfuncții arată limpede că nici acum, după zece ani, societatea românească nu s-a eliberat încă din captivitatea acelui fenomen pervers și degradant numit Cîntarea României
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
a nu funcționa în gol, inamic devine aliatul de odinioară. Și cum n-ar deveni, când simpla lui prezență amintește de experiența traumatică a rezistenței și de dubla cedare (către stat și, pentru limitarea acestei cedări, către aliat) a unor cote de intimitate? Cel puțin promiscuitatea este mai la vedere, exorcizată - confuz încă - prin acest trai comunitar în vecinătatea propriilor dejecții. Situație paradisiacă prenatală, ori din primele luni de viață: același mediu, arhetipal și restrictiv, al materiilor primare și adeseori fetide
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
în speranța - adeseori răsplătită - că pot compensa printr-un comportament remarcabil ceea ce nu pot realiza în termenii concurenței reale, la nivelul pieții. Cultura joacă, în această ecuație, un rol important, chiar în vremurile noastre când disprețul față de spirit a atins cote apocaliptice. O inteligentă strategie culturală poate conduce la efecte benefice acolo unde celelalte argumente - ale economiei sau ale politicii - lipsesc. Mă gândeam la toate acestea privind drapelul alb-roșu-verde ale Ungariei fluturând dezinvolt pe o splendidă clădire din Dupont Circle, zona
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
și atîtor alte popoare dispărute". Iată, să subliniez din nou, o previziune exagerată, contrazisă de realitatea evoluției istorice. Aș adăuga că astfel de previziuni, cam fără acoperire, se fac azi despre fenomenele globalizării și mondializării. Dar nici ele nu ating cote atît de pesimiste, sperîndu-se, totuși, că viitorul, chiar îndepărtat, va îngădui și supraviețuirea culturilor popoarelor mari și mai mici. Dar nu uit că filosoful Rădulescu-Motru era, în 1948, cufundat în pesimism. El, filoantonescian, judeca, și în 1948, după prăbușirea hitlerismului
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
și lipsuri jenante. Din sfoara lui de moșie de la Butoiești rămăsese cu o proprietate de fermă de 50 de ha, pe care abia izbutea să o cultive. Era, desigur, tratat, atunci, ca un chiabur și avea de înfruntat toate angaralele cotelor obligatorii și a impozitelor exagerate care, toate la un loc, nu puteau acoperi veniturile slăbănoage. Iată surprinsă realitatea colectării silite a produselor agrare, în calitatea sa de fermier: "În toamna anului 1947, agricultorul a primit pentru un kg de grîu
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
front cu Regimentul 22 infanterie. Participând activ la luptele din Transilvania, în noiembrie 1916 a fost rănit. După însănătoșire a primit misiunea de a comanda un pluton al Regimentului 16 Infanterie pe frontul din Moldova. Erou rănit în luptele de la cota 789 din 26 iulie 1917, Camil Petrescu a fost luat prizonier și internat în lagărele Sapronyek (Ungaria) și Plan (Boemia), de unde s-a întors la 10 aprilie 1918. în toată această perioadă, atât oficialitățile, cât și prietenii l-au considerat
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
indescifrabil" 1 iulie 1917 ora 16 "Sublocotenent Petrescu Camil și - " - Popescu Victor către Regimentul Suceava No. 16 La ordinul confidențial nr. 2205 relativ la recunoașterea drumului bivuac - Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta. 1) Zonă la cota 40 NE Tecuciu drumul urmează șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci. De la această cotă urmează pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 NE Tecuci. De aici se îndreaptă spre S pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni, apoi
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
către Regimentul Suceava No. 16 La ordinul confidențial nr. 2205 relativ la recunoașterea drumului bivuac - Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta. 1) Zonă la cota 40 NE Tecuciu drumul urmează șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci. De la această cotă urmează pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 NE Tecuci. De aici se îndreaptă spre S pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni, apoi se continuă pe șoseaua comunală până la cartierul Diviziei 12 (Pădurea Dărasca). Șoseaua
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
relativ la recunoașterea drumului bivuac - Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta. 1) Zonă la cota 40 NE Tecuciu drumul urmează șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci. De la această cotă urmează pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 NE Tecuci. De aici se îndreaptă spre S pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni, apoi se continuă pe șoseaua comunală până la cartierul Diviziei 12 (Pădurea Dărasca). Șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuciu e în bună stare, restul drumului de
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni, apoi se continuă pe șoseaua comunală până la cartierul Diviziei 12 (Pădurea Dărasca). Șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuciu e în bună stare, restul drumului de asemenea practicabil. Are un singur vad, pe drumul de la cota 40 la cota 57, pe care îl pot trece trăsurile și infanteria. Pante nu are decât una singură, chiar și Pădurea Dărasca și poate fi urcată de trăsuri. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. 2
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni, apoi se continuă pe șoseaua comunală până la cartierul Diviziei 12 (Pădurea Dărasca). Șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuciu e în bună stare, restul drumului de asemenea practicabil. Are un singur vad, pe drumul de la cota 40 la cota 57, pe care îl pot trece trăsurile și infanteria. Pante nu are decât una singură, chiar și Pădurea Dărasca și poate fi urcată de trăsuri. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. 2) Drumuri paralele, din cauza
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
se poate dubla, podurile sunt însă înguste. 2) Drumuri paralele, din cauza terenului mlăștinos și a culturilor nu sunt. La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 E Slobozia - Băneasca - Movila Cățelei - drumul de exploatare de la Ultimul până la 400 m NE Movila - Ciocârlan, traversează 500 m porumbiștea și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m E Crucea lui Frâncu). Urmează apoi
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 E Slobozia - Băneasca - Movila Cățelei - drumul de exploatare de la Ultimul până la 400 m NE Movila - Ciocârlan, traversează 500 m porumbiștea și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m E Crucea lui Frâncu). Urmează apoi această șosea până la Puțul lui Chicerea (fixat greșit în hartă, cu 3,5 Km prea la S de la Puțul lui Chicerea) un drum de care
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
și Petrescu Camil către Regimentul Suc. No. 16 La ordinul confidențial No. 2205 relativ la însărcinarea de a recunoaște drumul Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, cum și drumurile paralele care duc la Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta: Până la cota 40 NE Tecuci drumul urmează șoseaua Ghidigeni - Tecuci, de la această cotă, merge pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 (NE Tecuci). De aici se îndreaptă spre S pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni. Urmează apoi
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
No. 2205 relativ la însărcinarea de a recunoaște drumul Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, cum și drumurile paralele care duc la Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta: Până la cota 40 NE Tecuci drumul urmează șoseaua Ghidigeni - Tecuci, de la această cotă, merge pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 (NE Tecuci). De aici se îndreaptă spre S pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni. Urmează apoi drumul comunal Tecuci - Grivița până la cartierul Diviziei 12. Șoseaua județeană Ghidigeni
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, cum și drumurile paralele care duc la Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta: Până la cota 40 NE Tecuci drumul urmează șoseaua Ghidigeni - Tecuci, de la această cotă, merge pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 (NE Tecuci). De aici se îndreaptă spre S pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni. Urmează apoi drumul comunal Tecuci - Grivița până la cartierul Diviziei 12. Șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci e în bună stare, restul drumului de asemenea practicabil
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
pe sub deal până la podul de pe șoseaua Tecuci - Puțeni. Urmează apoi drumul comunal Tecuci - Grivița până la cartierul Diviziei 12. Șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci e în bună stare, restul drumului de asemenea practicabil, are un singur vad de trecut pe drumul de la cota 40 la 30 m S cota 57, pe care pot trece trăsuri și infanterie. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. Pante nu are decât una singură chiar în Pădurea Dărasca, dar poate fi urcată de
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Pădurea Dărasca, dar poate fi urcată de furgoane. Drumurile paralele, din cauza terenului mlăștinos și a culturilor, nu sunt. La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 (E Slobozia Blăneasa) - Valea Lungă - Movila Cățelei - drumul de exploatare. La Ulmul, 400 m NE Movila Ciocârlan, traversează 500 m de porumbiște și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m de Crucea Frâncu). Urmează apoi
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 (E Slobozia Blăneasa) - Valea Lungă - Movila Cățelei - drumul de exploatare. La Ulmul, 400 m NE Movila Ciocârlan, traversează 500 m de porumbiște și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m de Crucea Frâncu). Urmează apoi această șosea până la Puțul lui Chicera un drum de care duce la cartierul Diviziei 12. Acest drum e mai puțin avantajos ca precedentul, e îngust, trece
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Făceam parte din Regimentul Suceava Nr. 16, comandat de dl. Colonel Cezar Mihail, și eram comandantul secției I de mitraliere din Comp. 8 a. Atașat Comp. 7 de sub comanda d-lui locot. Paplica - aveam piesele în sectorul acestei companii - pe Cota Ungureanu, Valea Oituzului. încă din seara de 25 iulie 1917 inamicul a început pregătirea de artilerie, care a devenit violentă în dimineața zilei de 26 iulie continuând cu cea mai mare intensitate până la ora 10 când s-a produs un
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
prezentă pretutindeni cu transmisii directe și înregistrări ca și TVR, căruia i-am dori să regăsească spațiul, atât de drămuit în ultima vreme, pentru muzica bună. Din programul Festivalului voi spicui doar câteva "atracții" oferite de oaspeți și situate la cote ridicate de interes: orchestre celebre - London Philarmonic Orchestra, Orchestre de Paris, Filarmonica din Viena, Orchestra și Corul Scalei din Milano; mari dirijori - Seiji Ozawa, Kurt Masur, Ghenadi Rojdestvenschi, Riccardo Muti - sau în tot cazul "cu nume" - Leopold Hager, Michel Plasson
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
intrat în "top" și volumele a doi scriitori afirmați în perioada postbelică, Ștefan Augustin Doinaș și Alexandru Lungu. E greu de știut dacă în cazul poeților incluși aici cu cîte două cărți poate fi vorba și de o creștere a cotei valorice. " Fundalul teoretic și istoric" pe care văd poeziile acestor ani este departe de a fi o "referință negativă", cum și-ar dori foiletonistul, fiindcă ceea ce s-a scris în perioada amintită nu a produs, cred, o "revoluție", ci e
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]