1,654 matches
-
ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
imaginea următoare. 6. Unește cuvintele care au același înțeles. 7.Cu ce situație din viața reală putem asemăna faptele întâlnite în această poveste? 8. Ce învățătură se poate desprinde din această întâmplare? PRIMĂVARA -expresii frumoase vine cu mândrul alai peste crânguri și poieni; odată cu păsările vin și florile-n câmpie; primăvara este pictoriță și cântăreață; zăpada a-nceput războiul cu soarele și acesta o săgetează cu razele lui de foc; foșnet de mătase al aripilor obosite; fir de ghiocel plăpând; cântec
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
deveni simbolist. El împrumută recuzita școlii, vorbește de „domnița-nlănțuită de vrăji medievale”, de parcuri în care „frunza cade arămie”, de „zeul toamnei trist și singur”, de „apele tăcerii”, în care se privește un „palid Narcis”, de „o țară fabuloasă cu crânguri de polip”, însă toate acestea nu sunt moduri ale unei trăiri „muzicale”, ci imagini, literatură. Corespondențele sunt, dacă nu forțate, oricum exterioare: „Și frunzele foșniră spulberate.../ Foșniră cum foșnește amintirea”. Pe scurt, livrescul continuă să fie preeminent. Modelele se lasă
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de inimă, în volumul Spre țărmul dreptăței (1907). A semnat și D. Azur, F. Crâng, Odin, N. Sorin. Post-mortem a fost ales membru de onoare al Academiei RPR (1948). Nu originalitatea face meritul poeziei lui N., îndatorată mult modelelor vremii (Eminescu, Coșbuc, Vlahuță), ci pronunțata ei notă socială, patosul sincer al revoltei și speranței. În
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
Gr. Alexandrescu 8, 6, Bd. Bălcescu 25-27. 260. Angela F. Aman, 8 apartamente, București, str. Paul Grecianu 16, str. Vasile Tei 50. 261. Ardeleanu Constantă, 7 apartamente, București, str. Ana Ipătescu 28. 262. Alessiu D. Nicolae, 2 apartamente, București, str. Crângului 14. 263. Avry Altaiu, 6 apartamente, București, Calea Moșilor 110. 264. Aldau Louis, 13 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 68, str. Slatineanu 25-27. 265. Antofiloiu Alex., 8 apartamente, București, str. Plantelor 4, str. Vânători 3. 266. Abramovici Angela și Beniamin
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7, str. Buzoianu 38, str. Cazărmii 3. 3485. Hiller Anton și Matilda, 4 apartamente, București, Calea Moșilor 69. 3486. Hirschenbain Osias, 3 apartamente, Bacău, str. N. Bălcescu 80, 83. str. M. Viteazu 1. 3487. Holdas Gheorghe, 4 apartamente, București, str. Crângului 24, str. Lanțului 18. 3488. Haimbert Elenă, 5 apartamente, București, str. Porumbaru 81, 11, str. Wilson 15. 3489. Hlara Francisc, 5 apartamente, București, str. Cotofeni 2. 3490. Hanciu N. Petre, 15 apartamente, București, str. Sf. Elefterie 18, str. Rahovei 96
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
4749. Marinescu Th. și Victoria, 11 apartamente, București, str. Episcopul Radu 24 4750. Mihai Elisabeta, 3 apartamente, București, str. Măcelari 16 4751. Matache Petruta, 6 apartamente, București, str. Maica Domnului 21 4752. Marinescu Alex. și Elenă, 4 apartamente, București, str. Crângul 73 4753. Munteanu Gh., 5 apartamente, București str. Mihail Eminescu 35 4754. Munteanu Eugen și Al., 3 apartamente, București, str. V. Lascăr 54 și 56 a 4755. Munteanu Emil, 3 apartamente, București, str. Dr. Manolescu 14, str. Dr. Petrini 6
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7549. Șerbănescu Gh. Sebastian, 6 apartamente, Drăgășani str. Traian 19; București str. Văcărești 92, str. Dr. Burghelea 10, str. Sf. Ionică 7, Într. V. Păun 2, str. Pictor Româno 15 7550. Știrbu Aurelia, 8 apartamente, București, str. Toamnei 3o, str. Crângului 2 7551. Ștefănescu, 7 apartamente, Slatina str. N. Bălcescu 2; București str. Comorii 36 7552. Ștefănescu N. Elenă, 4 apartamente, București, str. Chiparosului 32 7553. Ștefănescu Nicolae, Videscu C-ta, Ionescu Teodora, 13 apartamente, București, Cal. Călărași 116, 118 7554
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ta, 3 apartamente, București, str. Cireșului 14 7596. Șerbănescu I. C-tin, 5 apartamente, București, str. Paris 61 A 7597. Sachim Gr. și Elenă, 4 apartamente, București, str. Lt. Paulescu 27 7598. Sutescu Pavel și Maria, 4 apartamente, București, str. Crângului 1, str. Horei 12 7599. Șerbănescu Nic. Elenă, 4 apartamente, București, str. Londra 14. 7600. Ștefănescu Emil, 4 apartamente, București, str. Mătăsari 41 7601. Ștefănescu Ștefania, 4 apartamente, București, str. Agricultori 142 7602. Șerbănescu Mihail, 3 apartamente, București, Bul. Gh.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ca Înainte”, nici la fân, nici la clacă, nici pentru a face o casă În câteva zile etc. Acum fiecare este mai mult pentru sine decât cu ceilalți pentru că „lucră”, nu mai sunt agricultori, pentru că sunt tot mai puțini pe crânguri, cu tot mai multe case goale sau cu bătrâni etc. Ajutorul, da, mai este, discontinuu, stimulat de tradiție, la nunți, la Înmormântări. Este un sat care nu mai merge pe logică agricolă și pe ceasul dat de hrana vitelor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se vor regăsi în volumul Boarii (1968). Publică, în continuare, romane inspirate din evenimente istorice, Cavalerul libertății (I-II, 1968), Atunci au tras toate clopotele (1970), Evadare în timp (1984), un altul bazat pe elemente ale propriei biografii, Bun rămas, crânguri de alun (1973) - terminat încă din 1946 -, și cărțile pentru copii Urechea năzdrăvană (1973), Însemnați cu stea în frunte (1977), Doi ani de cutezanță (1981). A tradus cărți de Mary Webb și George Meredith, iar în colaborare, altele de Marietta
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
templu (1986), titlu semnificativ pentru insinuarea tragicului și a violenței în existența individului. SCRIERI: E pace noaptea asta-n codru, București, 1958; Boarii, București, 1968; Cavalerul libertății, I-II, București, 1968; Atunci au tras toate clopotele, București, 1970; Bun rămas, crânguri de alun, București, 1973; Urechea năzdrăvană, București, 1973; Însemnați cu stea în frunte, București, 1977; Doi ani de cutezanță, București, 1981; Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
și Oltenia, se preferă finalul cu fuga rușinoasă a domnului și umilirea acestuia. Comicul situației este prins și în imagini pitorești: „Să vezi Vodă cum fugea / Barba grapă și-o făcea”; „Nu mi-ș fuge cum se fuge, / Pare-i crângul tot colnice, / De ieșea la drum bătut / C-un car de curpeni de gât”. Cântecul bătrânesc despre Miu Haiducul s-a răspândit în Muntenia, Oltenia și la românii din Serbia, în timp ce în Moldova apare fragmentar, iar în Transilvania cu totul
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
fărâmițării proprietăților. Suportul social redus de astăzi pentru mobilitatea loturilor agricole își găsește explicația și în importanța sa în trecutul apropiat. Urlați, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloii. Localitatea Urlați contribuie cu aproximativ două treimi la populația orașului Urlați. Este Miercurea Nirajului (județul Mureș) sat sau oraș? Oraș în perioada interbelică, localitatea a fost retrogradată” în categoria comunelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
această suferință îngrozitoare era urmarea firească a uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii cît și urmașii Durerii merg mai departe în timp decît strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
priceperea lui și foarte solicitat; avea o casă cu grădină, o nevastă tînără și iubitoare, ca o fiică și trei copii veseli și rumeni la față; în fiece duminică se ducea cu familia la o biserică frumoasă, construită într-un crîng. Dar într-o noapte întunecoasă, ascunzîndu-se sub o deghizare abilă, un tîlhar disperat se strecură în căminul său fericit și-i fură totul. Fără să știe, chiar fierarul îl introdusese pe tîlhar în sînul familiei lui, ceea ce era și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și culturale. Colaboratori frecvenți sunt Ilie Lazăr, E. T. Daru, Gh. Turda, Șt. Țiplea, V. Timiș, Mihai Pop, Ion Berinde, Gh. Vornicu, Al. Balint. Mai apar poezii de V. Eftimiu (Cântecul țăranilor), A. Cotruș (Maramureșul), G. Topîrceanu (Vin țigăncile la crâng...) și proză de Ion Agârbiceanu (Bătrânețe), I. Cristescu și S. Truția. Sunt reproduse baladele populare Petrea și Voinicul, se discută despre cercetările etnografice și sociologice ale lui D. Gusti, despre monografia Maramureșului (Mihai Bologa), despre M. Eminescu în postura de
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]
-
Corneiciuc tipărit de curând de Cartea rusă întâlnești piesele pe care spectatorii noștri din Capitală și din alte orașe ale țării le cunosc și le prețuiesc drept creații reprezentative ale literaturii dramatice sovietice (...). Distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1950, Crângul de călini ilustrează înaltul nivel al comediei sovietice (...). Aici, în colhozul Crângul de călini, vin să se odihnească și să creeze scriitorul Serghei Batura, laureat al Premiului Stalin și pictorul Nicolai Verba. În timpul șederii în colhoz ei vor asista la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noștri din Capitală și din alte orașe ale țării le cunosc și le prețuiesc drept creații reprezentative ale literaturii dramatice sovietice (...). Distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1950, Crângul de călini ilustrează înaltul nivel al comediei sovietice (...). Aici, în colhozul Crângul de călini, vin să se odihnească și să creeze scriitorul Serghei Batura, laureat al Premiului Stalin și pictorul Nicolai Verba. În timpul șederii în colhoz ei vor asista la un proces tipic în societatea sovietică: reacția sănătoasă, combativă a colhoznicilor împotriva
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bine că ești într-o „dispoziție plină de voioșie”. Filozofia „tristeții universale” nu este filozofia noastră. N-au decât să fie triști cei care părăsesc scena și cei care și-au trăit traiul» (Opere, vol.6, ed. PMR, pag.299 Crângul de călini ajută concret autorilor noștri de teatru care vor să scrie comedii, să descopere și în viața poporului nostru conflicte între cei care se culcă pe lauri, care se automulțumesc foarte lesne cu unele succese și cei care știu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
etică înaltă, foarte conștienți de fiecare acțiune, de fiecare vorbă a lor. Pentru public, în general, spectacolul are o mare însemnătate și datoria teatrelor care îl reprezintă este de a efectua în măsura posibilităților și turnee pentru populația de la sate. Crângul de călini arată superioritatea orânduirii colhoznice, viața minunată a colhoznicilor sovietici, înaltul lor nivel de trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Studiul actualităților politice, factor de bază în reușita spectacolului „Undeva într-o țară”. În: Flacăra, nr. 1 (105), 7ian. 1950 52. Valentin Silvestru. - Victoriile dramaturgiei noastre. Idem, nr.20 (176), 17 mai 1951 53. Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numit el astfel, ci din cauza șireteniei. La început, Nikolai crezuse că acel cal era pur și simplu încăpățânat. Într-una din primele lupte, Vulpoiul refuzase să pornească la atac împreună cu ceilalți. Aproximativ cincizeci de călăreți trebuiau să țâșnească dintr-un crâng, pentru a se năpusti asupra soldaților care se pregăteau să treacă prin vad împreună cu un convoi de căruțe. Comandanții făcuseră semn, cavaleria se aruncase înainte, însoțită de un vârtej de crengi rupte. Dar calul lui Nikolai se cabra, dansa pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
grad, iar ultimii veniți - fără arme. Erau azvârliți acolo unde nu se putea decât muri, de pildă în groapa aceea roasă de crevase de turbă, pe care Pavel o străbătu în timpul celei de-a treia lupte. Nemții traseră, ascunși în crâng. Și-și trădară astfel pozițiile. Se putea lansa o adevărată ofensivă. Disciplinarii nu erau decât o momeală... Alcătuind o nouă companie, comisarul repetă că ei trebuiau „să-și spele în propriul lor sânge greșeala față de patrie“. Nu se temea că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este o traducere a unei povestiri de André Theuriet, Frida (1910). În 1913 editează la Galați un bimensual literar, artistic, social, „Zburătorul”, unde susține rubrica de critică literară. O altă revistă apărută la București sub redactarea lui este „Flori de crâng” (1932). Este posibil să fi făcut parte și din redacția ziarului „Minerva”, unde, între 1914 și 1916, semnează curent anchete sociale, reportaje politice, articole pe teme economice și, ocazional, cronici teatrale. Însemnări de ziarist sunt adunate în paginile multora dintre
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]