3,263 matches
-
aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastra se arătă un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă ... Citește mai mult Viscolul și lacrimaAna PodaruBrrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer,Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai,Măi trosnește-un lemn în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
arătă un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă ... Citește mai mult Viscolul și lacrimaAna PodaruBrrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer,Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai,Măi trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi.Cergile miros a molii-mbălsămate-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
molii-mbălsămate-n naftalina,Caii înhămați la sânii se-opintesc fără hodina,Un țăran cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini,După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini.La fereastră se arătă un copil îmbujorat...Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat,Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul,A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul.Vacile mugesc în grajduri, crapă ... XVI. BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2172 din 11 decembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
aleargă mârâind vreo șapte câini.La fereastră se arătă un copil îmbujorat...Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat,Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul,A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul.Vacile mugesc în grajduri, crapă ... XVI. BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016. Brăduț nins din codru- Colindul bradului Ana Podaru Au venit colindători, brăduț nins din codru, Cu frânghii la subsuori, brăduț nins
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cînd prin case lupii urlă cu beregăți tăiate de-ntuneric și într-un gang, un înger blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Referință Bibliografică: Noaptea dinaintea zilei / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2277, Anul VII, 26 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NOAPTEA DINAINTEA ZILEI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383071_a_384400]
-
au chefuit. Parcă vedea și vinu-acel / Ce se aflase-n cofăiel Și cari fusese risipit. / Se și vedea cum a dormit Fiind de cuscri ei zărită / Și-apoi la lume povestită. De ciudă nici nu mai putea, / Simțind că-i crapă fierea-n ea. De-aceea, roase în nurori / Precum și cariul, uneori, Roade în lemn. De răul ei, / Vai-vai, de bietele femei! Cele mai mari, n-au mai putut: / Lehamite li s-a făcut De așa trai, dar cea mai
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
nu mai vine! S-o fi rătăcit, săracul”, Spune unul în suspine, „Și greu i-o mai fi și sacul!” „Și-am pus pe prichici afară Papuceii, sper să-i vadă; Bezna asta te-nfioară, Uite, bre, câtă zăpadă”, Zice altul crăpând ușa, „Fulgii, Doamne, cum sclipesc! E călcată cărărușa! Urme proaspete zăresc!” Sar la ușă, da, sunt pași! Fug la geam, și-n papucei: Ursuleți, și iepurași, Și bomboane câte vrei! Referință Bibliografică: Emoții / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
EMOŢII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383094_a_384423]
-
publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Am auzit că bolta-i mai aproape, Am auzit că muntele-i pustiu, Am auzit că podul peste ape S-a sfărâmat sub pasul tău târziu Și muntele așteaptă să se crape. Nu știu dacă dorința mea-i absurdă, Nu știu dacă pământu-i din pământ, Nu știu dacă aleargă sau doar zburdă Tomnaticele frunze, care sunt Pe buzele-mi și pe urechea-mi surdă. Nu pot sinele meu să reclădesc, Nu pot
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
nu mai au răspuns, Sunt forfote și glasuri ... Citește mai mult Am auzit că bolta-i mai aproape,Am auzit că muntele-i pustiu,Am auzit că podul peste apeS-a sfărâmat sub pasul tău târziuși muntele așteaptă să se crape.Nu știu dacă dorința mea-i absurdă,Nu știu dacă pământu-i din pământ,Nu știu dacă aleargă sau doar zburdăTomnaticele frunze, care suntPe buzele-mi și pe urechea-mi surdă.Nu pot sinele meu să reclădesc,Nu pot s-aduc
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Olga Simionescu, dermatolog: „La munte fluxul de ultraviolete B crește cu șase procente cu fiecare km de altitudine și pentru cei care schiază este obligatorie folosirea echipamentului de protecție.” Contrar crezului popular, alcoolul nu este recomandat când e ger de crapă pietrele. Daniel Nicolae, medic șef Ambulanță Prahova: „Avem senzația pe moment că ne încălzim, dar de fapt pierdem o cantitate mare de căldură la nivelul corpului și atunci se epuizează și mai rapid rezervele energetice ale corpului.” Dacă totuși trebuie
Cum trebuie sa ne imbracam si ce alimente sa evitam pentru a ne proteja de ger. Sfaturile medicilor [Corola-blog/BlogPost/92367_a_93659]
-
de nemți. De la ei învață limba germană și îi citește în original pe Kant, Schopenhauer și Nietz-sche. Citește ca să sca-pe de alte responsabilități ne-dorite. Citește și ca să umple nopțile lungi și chinuitoare de in-som-nie. La 17 ani, „deștept de crapă”, cum o spune Pe-tre Țuțea, e deja student la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde îi are ca profesori pe Nae Ionescu și Tudor Vianu. Îi înrudește nu doar fascinația pentru cultură, ci și o eleganță rafinată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]
-
că era înainte de război și tata a cumpărat o cute de la dugheana lui Iacob al Bahanei, pe care i-a promis-o preotului și mi-a dat-o s-o duc acestuia. Eu, alergând, am căzut jos și cutea a crăpat în două. Nu știam cum să ne apropiem de cuviosul părinte. Am căzut cu tata în genunchi în fața lui și ne-am cerut iertare, iar slujitorul Domnului urla la noi de-i crăpau plămânii. Noroc de soția sa, care l-
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
alergând, am căzut jos și cutea a crăpat în două. Nu știam cum să ne apropiem de cuviosul părinte. Am căzut cu tata în genunchi în fața lui și ne-am cerut iertare, iar slujitorul Domnului urla la noi de-i crăpau plămânii. Noroc de soția sa, care l-a calmat, certându-l: „Ce, ești nebun, pentru o bucată de piatră ești în stare să le i-ai oamenilor zilele?”. De atunci nu mai sărut mâna popii. Oamenii pe timpurile acelea erau
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
Lava din afară, în schimb, s-a întărit la contactul cu aerul, formând o crustă, în timp ce masa fierbinte din interior a curs mai departe, revărsându-se în mare. Pe alocuri, unde magma s-a îngrămădit formând bule supradimensionale, coaja a crăpat, permițând luminii solare să pătrundă în profunzime. Așa au apărut acele mirabile săli subterane naturale, construcții perfecte din care nu arareori își înalță vârful câte un smochin temerar. Cele mai luxoase locuințe ale insulei Lanzarote nu sunt cele concepute pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
automate de aplaudat. Organele democrației ceaușiste acestea erau. Într-adevăr unice în felul lor, cum repeta el, cu nerușinare. „Să ne trăiești”. Ei bine, nu. Destul, năpârcă! Țara a vrut să trăiască fără tine. Țara a vrut ca tu să crăpi, în sfârșit. Iar ea să trăiască în veci, în libertate, în democrație, în fericire. Pe tine te-a strivit cu călcâiul ei uriaș și apoi s-a spălat îngrețoșată. Peste o generație amintirea ta odioasă se va spulbera în tenebrele
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
cînd prin case lupii urlă cu beregăți tăiate de-ntuneric și într-un gang, un înger blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Citește mai mult Mă tot pețesc trăsurile vacantecînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferiși simt femei, prin jur, mergînd pe poante,și toți nebunii lumii îmi par teferi.Eu le
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
cravată.E ora cînd prin case lupii urlăcu beregăți tăiate de-ntunericși într-un gang, un înger blond, din surlă,vrea să îmi vîndă busuioc eteric.Cînd s-or trezi la viață cerșetorii,eu voi dormi în pijama scrobită,și vor crăpa deasupra noastră zoriica niște ouă sfîrîind pe-o plită.... XXIV. SÎNT O RANĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. V-aș îndruma să mergeți pe caii de lumină, V-aș arunca pe umeri un
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pornesc Spre casă. Nu am de cosit, / Nici fân de strâns: deci nu-s grăbit.” Se mai învârte prin odaie, / Apoi se-oprește, se îndoaie Cu greu de șale și oftează / În timp ce pe cherșin se-așează. Nu știu, cherșinul a crăpat / Sau lupul o fi strănutat Când să se-așeze a voit, / Căci numai ce l-a auzit Pe iedul mijlociu cum spune: / „Să ai noroc și toate bune, Nănașule! Să ai de toate! / Hai la mulți ani și sănătate!” Dacă
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
acum fum de feștilă și de tămâie! Dar ce-i place lui? Poate doar să se îmbete de Ziua Victoriei și să scuipe, de câte ori trece, pe zidul Primăriei!” Asta fac, scuip pe toată cloaca asta căcăcioasă, pentru care era să crăp! Vreo șapte mii de idioți - asemeni mie - ne-am bătut luni de zile ca să ținem frontul cât mai departe de Stațiune. De lada de bani a Regatului, pentru că nimic nu funcționează mai bine în țara asta decât jocurile de noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
care am venit. Eu mă voi Întoarce pe jos. Lăsați la poartă dispoziție să pot intra. — Dar nu e cel mai nimerit... pe timp de noapte. — Clopotul de dimineață a sunat de o bucată de vreme. În curând se va crăpa de ziuă. Am nevoie să răsuflu. Să mă gândesc. Ieși din biserică străbătând Înapoi drumul din jurul abisului. Pe margine avu o amețeală, pe când trecea pe buza hăului, și se clătină. De data asta, nu mai era nici o mână care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se Înălțau printre podgorii pentru a găzdui gloata forfotitoare a orășenizaților veniți de la țară În căutarea norocului. O crăpătură ascunsă precum fisura nevăzută din bronzul unui clopot, pe care numai o ureche exersată o poate percepe Înainte ca acesta să crape pe nepusă masă. Iar urechea poetului, rafinat de muze și de obișnuința cu glasul anticilor, percepea În mod limpede acea disonanță, ca zgomotul unei cascade din depărtare. — Oraș de tâlhari, repetă el plecând de la fereastră. În sfârșit, un slujbaș, Îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai grele din ultimii ani, jumătate din copaci au înghețat. Unii au rezistat în picioare, iar alții din genunchi au continuat să lupte. Cu toții au suportat povara grea a omătului, s-au luptat cu dârzenie cu viforul ce amenința să crape și pietrele. Singura lor alinare a fost regina nopților, care le șoptea neîncetat că iarna va trece, că de acolo din regatul său din înălțimi se vede primăvara venind. Zi după zi, pădurea a așteptat nerăbdătoare venirea primăverii. A sperat
Dor. In: ANTOLOGIE:poezie by Simona Antoniac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_657]
-
muntelui Ceahlău, vei vedea o țară mândră și binecuvântată între toate țările semănate de Domnul pe pământ. Ea seamănă a fi un măreț și întins palat, cap d’operă de arhitectură, unde lega mama naratorului motoceii la un capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei. Aici oamenii sunt tăcuți, serioși, cu liniile feței puțin cam obosite și-i salută respectuos pe Domni, iar nu slabi și ogârjiți ca cei de la șes. Ici, o femeie mănâncă un măr, dincolo șerpuiește Ozana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu grijă viteza și rezistența animalului și îl lovi peste grumaz și peste crupe cu un bici lung, obligându-l să alerge cât putea de repede, într-atât încât puteai fi sigur că în acea cursă animalul era condamnat să crape. Metru cu metru, pas cu pas, bravul mehari continuă să înainteze, spre disperarea celor care, îngroziți, își dădeau seama că le era imposibil să-l oprească; și când, în sfârșit, nobilul animal se împiedică pentru prima dată, ajuns la capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să vorbești sau să strănuți de frică să nu pulverizezi totul Într-un nor de praf. Mă uit la salcîmii chirciți ca jnepenii, la iasomia pipernicită care nu dă miros nici după ploaie, la frunza de nalbă, lată cît palma crăpată cu porii astupați de o acnee malignă pe care o absoarbe cu lăcomia Înecatului după aer. Îmi imaginez canalele secrete ale plantelor, nările, gurile lor și le ghicesc suferința În tulpinile răsucite convulsiv, În frunzele subțiate și sfărîmicioase. Mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]