KorAP: Find »[drukola/base=crainic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...115 >

2,854 matches

Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868

susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă inspirată din valurile autohtonismului și tradiționalismului românesc. Spre deosebire însă de tradiționalismul liber sub semnul precreștinului „Dionysos” susținut de Lucian Blaga, Crainic va milita pentru un tradiționalism ortodox inspirat din teologia mistică și a frumosului a lui „Dionisie Areopagitul”. Gândirea a stat astfel sub semnul acestei bipolarități în ce privește înțelegerea creștină teologic-ortodoxă și necreștină a sensului tradiției promovate de cei doi prieteni, Nichifor

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
va milita pentru un tradiționalism ortodox inspirat din teologia mistică și a frumosului a lui „Dionisie Areopagitul”. Gândirea a stat astfel sub semnul acestei bipolarități în ce privește înțelegerea creștină teologic-ortodoxă și necreștină a sensului tradiției promovate de cei doi prieteni, Nichifor Crainic și Lucian Blaga, care a devenit conflict abia în anul 1942. Peste viziunea „pământului” românesc promovată de Sămănătorul, Crainic dorea ca Gândirea să boltească „cerul” spiritualității ortodoxe. Situația României avea să se complice în plan intern prin evoluții dramatice începând

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
stat astfel sub semnul acestei bipolarități în ce privește înțelegerea creștină teologic-ortodoxă și necreștină a sensului tradiției promovate de cei doi prieteni, Nichifor Crainic și Lucian Blaga, care a devenit conflict abia în anul 1942. Peste viziunea „pământului” românesc promovată de Sămănătorul, Crainic dorea ca Gândirea să boltească „cerul” spiritualității ortodoxe. Situația României avea să se complice în plan intern prin evoluții dramatice începând din anul 1927. Este anul în care mor regele Ferdinand (în luna iulie) și Ionel Brătianu (în octombrie), dar

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
I, gestionat până în anul 1933 de guverne țărăniste (care au pus capăt guvernării liberale din anii 1922-1928), tineretul naționalist marginalizat de politicieni și aflat în căutarea unei revoluții de dreapta se radicaliza într-un sens extremist. Între anii 1927-1928 Nichifor Crainic colaborează la ziarul Curentul condus de Pamfil Șeicaru, de care se va despărți însă în curând pe motive de divergențe ideologice, cum se despărțise anterior de Cuvântul lui Nae Ionescu și de tânăra generație de intelectuali coagulată în jurul acestuia (Mircea

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Premiul Național de Poezie și participă la Arles, în sudul Franței, la sărbătorirea centenarului lui Frederic Mistral. E prezent și la Geneva la lucrările Societății Națiunilor care dezbătea, sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea Statelor Unite ale Europei, respinsă de Nichifor Crainic ca o formulă supranațională de tip masonic (ulterior îi va opune ideea unei Europe unite a națiunilor creștine). Alături de Nae Ionescu, Cezar Petrescu și Mihail Manoilescu, Nichifor Crainic a jucat un rol important în campania de presă care s-a

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea Statelor Unite ale Europei, respinsă de Nichifor Crainic ca o formulă supranațională de tip masonic (ulterior îi va opune ideea unei Europe unite a națiunilor creștine). Alături de Nae Ionescu, Cezar Petrescu și Mihail Manoilescu, Nichifor Crainic a jucat un rol important în campania de presă care s-a soldat cu readucerea ca rege pe tronul României a lui Carol II. Anii domniei acestuia, 1930-1940, au fost ani de tot mai acută instabilitate politică, machiavelicul rege „play

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
cu Legiunea ca urmare a refuzului liderului acesteia, Corneliu Codreanu (1899-1938), de a-i preda conducerea tineretului naționalist ortodox înregimentat în Legiune. După anul 1931, când îi apare ultimul volum de poezii: Țara de dincolo de veac (retipărit în 1936), Nichifor Crainic poetul face loc teologului, eseistului și publicistului militant. Pe 1 decembrie anul 1932 este chemat profesor titular la Facultatea de Teologie din București, unde va preda până în 1944, inițial Istoria literaturii bisericești și religioase moderne, catedră sub al cărei nume

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
1933-1934 de „Elemente de teologie mistică”, iar apoi de cele două cursuri capitale de mistică ortodoxă în anii 1935-1936 și de mistică germană („Magistrul Eckart și școala sa”) în anii 1936-1937, cursuri ce constituie esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul sumbru al crizei economice și sociale a acestor ani Crainic își deplasează tot mai mult publicistica de pe religios și estetic pe politica militantă. Este perioada apropierii

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Eckart și școala sa”) în anii 1936-1937, cursuri ce constituie esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul sumbru al crizei economice și sociale a acestor ani Crainic își deplasează tot mai mult publicistica de pe religios și estetic pe politica militantă. Este perioada apropierii de Codreanu și de legionari, al căror mentor spiritual s-ar fi dorit (aceștia i-l vor prefera însă pe Nae Ionescu); a se

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
ziarul a fost suspendat 15 zile din ordinul prim-ministrului liberal I.G. Duca. Acesta din urmă dizolvă în noiembrie „Garda de Fier” legionară, fiind asasinat pe 29 decembrie de câțiva legionari pe peronul gării din Sinaia. A doua zi, Nichifor Crainic este arestat sub acuzația de a fi instigatorul moral al asasinatului și este închis la Jilava cu alți 360 de legionari. Calendarul este suprimat, Gândirea încetându-și apariția și ea din luna mai anul 1933 până în luna octombrie anul 1934

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
credință” în Dumnezeu și neam, încercând totodată platforme de mediere între diferitele grupări naționaliste: în anul 1934 fuziunea, la cererea lui Octavian Goga, între partidul acestuia și Garda de Fier e refuzată de Codreanu; în luna iulie anul 1935 Nichifor Crainic realizează însă, tot la cererea lui Octavian Goga, fuziunea partidului acestuia și a ligii antisemitului A.C. Cuza în Partidul Național Creștin, din care se retrage însă câteva luni mai târziu. În anul 1937 editează revista Sfarmă-Piatră, suprimată la scurt timp

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
și cristalizarea unui program practic a „naționalismului creator”. Iar în anul 1938 este timp de două luni codirector la Porunca vremii. Sunt anii clarificărilor și delimitărilor polemice privitoare la sensurile naționalismului românesc „autentic”, în care începând din anul 1935 Nichifor Crainic apare secondat îndeaproape de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae din Sibiu, care devine un colaborator statornic al Gândirii până în anul 1944. Într-un eseu curajos din anul 1935 intitulat „Rasă și religiune”, Nichifor Crainic critică rasismul ideologiei noii Germanii naziste și

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
în care începând din anul 1935 Nichifor Crainic apare secondat îndeaproape de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae din Sibiu, care devine un colaborator statornic al Gândirii până în anul 1944. Într-un eseu curajos din anul 1935 intitulat „Rasă și religiune”, Nichifor Crainic critică rasismul ideologiei noii Germanii naziste și eforturile ei ilicite de a „germaniza” creștinismul drept o „naturalizare” inacceptabilă a acestuia din urmă. Rasismul german vrea nu doar un pământ național, ci și un cer național, pe când „pacea Europei înseamnă: pământ

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Rasismul german vrea nu doar un pământ național, ci și un cer național, pe când „pacea Europei înseamnă: pământ național și cer creștin comun”. În același număr Părintele Dumitru Stăniloae publică eseul „Ortodoxie și națiune”, ca două numere mai încolo Nichifor Crainic să facă apologia „Romei universale” a lui Mussolini și să elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic, secondat fidel de Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei pentru un naționalism autentic. Lui Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul naționalismului creștin”. Polemica se continuă în anul 1937 cu discipolii lui

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul naționalismului creștin”. Polemica se continuă în anul 1937 cu discipolii lui Nae Ionescu de la Predania (care încearcă să-l compromită ca profesor aducând aminte faptul real că profesorul universitar Crainic nu avea nici un fel un doctorat, iar licența în teologie o obținuse în anul 1916 doar printr-un examen oral) și cu Radu Dragnea, în fața cărora Părintele Profesor Dumitru Stăniloae subliniază dimensiunea morală constitutivă a adevăratului naționalism, iar Nichifor Crainic

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Crainic nu avea nici un fel un doctorat, iar licența în teologie o obținuse în anul 1916 doar printr-un examen oral) și cu Radu Dragnea, în fața cărora Părintele Profesor Dumitru Stăniloae subliniază dimensiunea morală constitutivă a adevăratului naționalism, iar Nichifor Crainic dezvoltă tema „Ortodoxiei - concepția noastră despre viață” prezentată într-o conferință din anul 1936 la Sibiu, dar glosează admirativ și despre relația dintre „creștinism și fascism” în Italia. Aceste contribuții sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
a adevăratului naționalism, iar Nichifor Crainic dezvoltă tema „Ortodoxiei - concepția noastră despre viață” prezentată într-o conferință din anul 1936 la Sibiu, dar glosează admirativ și despre relația dintre „creștinism și fascism” în Italia. Aceste contribuții sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul unui eseu din anul 1931), apărut în anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul unui eseu din anul 1931), apărut în anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938. (Și aici Nichifor Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic cristalizată - după un periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii noastre” (Pan M. Vizirescu). Punctul de plecare al acestuia este România ca națiune creștină, a cărei expresie socială organizată trebuie să fie un stat național și confesional-ortodox. În concepția doctrinarului politic Nichifor Crainic, locul demos-ului abstract al statelor democrate compus din mase și clase amorfe compuse din indivizi anonimi trebuie luat de ethnos-ul concret alcătuit din profesiuni și tradiții culturale și religioase. Statul acestuia e instrumentul care să asigure afirmarea de sine

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
condamnat la șase luni de închisoare. În acest timp Armand Călinescu intentează lui Codreanu un proces de trădare de țară (acuzat că ar vrea să dea România pe mâna Germaniei), în care ca martor al apărării este citat și Nichifor Crainic. Liderul legionarilor este condamnat la zece ani de temniță grea și este asasinat împreună cu liderii mișcării în noaptea de 29-30 noiembrie anul 1938. Reprimarea brutală va arunca România într-o spirală a violențelor interne, care vor spori într-un crescendo

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
care vor spori într-un crescendo barbar și absurd, un al doilea moment sângeros fiind legat de represaliile de stat care au urmat asasinării de legionari a lui Armand Călinescu pe 21 septembrie anul 1939. Nemulțumit de depoziția lui Nichifor Crainic în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu, Armand Călinescu include, drept represalii, catedra acestuia pe lista posturilor universitare raționalizate la sfârșitul anului 1938 printr-o lege specială aprobată de Prim-ministrul Patriarh Miron Cristea, care a suprimat astfel catedra de teologie

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Zelea Codreanu, Armand Călinescu include, drept represalii, catedra acestuia pe lista posturilor universitare raționalizate la sfârșitul anului 1938 printr-o lege specială aprobată de Prim-ministrul Patriarh Miron Cristea, care a suprimat astfel catedra de teologie ascetică și mistică! Nichifor Crainic este trecut la catedra de dogmatică și apologetică vacantată prin alegerea profesorului-arhiereu Irineu-Ioan Mihălcescu ca locțiitor de Episcop al Râmnicului pe 1 noiembrie 1938, iar pe 29 noiembrie anul 1939 ca Mitropolit al Moldovei (până pe 16 august anul 1947). Obligat

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
apologetică vacantată prin alegerea profesorului-arhiereu Irineu-Ioan Mihălcescu ca locțiitor de Episcop al Râmnicului pe 1 noiembrie 1938, iar pe 29 noiembrie anul 1939 ca Mitropolit al Moldovei (până pe 16 august anul 1947). Obligat astfel să se improvizeze în apologet, Nichifor Crainic redactează și susține în intervalul 16 ianuarie - 20 mai 1939 un curs inedit de teologia culturii. Publicat în anul 1940 sub titlul Nostalgia paradisului, el constituie principala sa operă teoretic-filozofică, voindu-se totodată o fundamentare a opțiunilor culturale tradiționaliste pentru

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]