1,701 matches
-
este rafinat; combinația dintre cireșii înfloriți și restul pomilor este admirabilă. Florile de cireș, scăldate de razele soarelui, oferă o priveliște de basm. Și, în această impunătoare grădină, se îmbină tradiționalul cu modernul; cireșii în floare, podul tradițional, iazul cu crapi și păsări exotice, iar la câteva sute de metri, orașul cu blocurile sale moderne. Podul ce duce la „Casa Ceaiului”, aleile cu pietriș și florile de cireș creează o atmosferă fantastică, sădind armonie în sufletul vizitatorilor. Grădina este o feerie
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
sunt dispuse frunzele, asemănător sabiei, sugerează bravura samuraiului. Din frunzele de iris, tăiate mărunt și amestecate cu sake, samuraii preparau o băutură miraculoasă care avea să le poarte noroc în timpul luptelor. Ca decor de „ziua băieților” mai sunt folosiți și crapii din hârtie „koinobori”(crapul japonez, „koi”) care simbolizează puterea, regenerarea și curajul, iar prin salturile pe care le fac, sugerează răzbirea în viață și lupta cu vitregiile apei, fluxuri și cascade, furtuni, pescari... Obiceiul este vechi și datează din perioada
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
sabiei, sugerează bravura samuraiului. Din frunzele de iris, tăiate mărunt și amestecate cu sake, samuraii preparau o băutură miraculoasă care avea să le poarte noroc în timpul luptelor. Ca decor de „ziua băieților” mai sunt folosiți și crapii din hârtie „koinobori”(crapul japonez, „koi”) care simbolizează puterea, regenerarea și curajul, iar prin salturile pe care le fac, sugerează răzbirea în viață și lupta cu vitregiile apei, fluxuri și cascade, furtuni, pescari... Obiceiul este vechi și datează din perioada Edo. Se consideră că
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și asupra băieților care vor deveni puternici, curajoși și disciplinați precum samuraii. Părinții doresc ca, toate aceste însușiri, să se transmită și asupra băieților, ferindu-i de necazuri și de boli. O veche legendă chinezească vorbește despre un astfel de crap („koi”) care a avut curajul și puterea de a înota împotriva cursului apei, în amonte, după care a devenit dragon simbol al puterii, înțelepciunii și protecției. Pentru participarea la ceremonial băieții se îmbracă într-un kimono („kaori”), folosind și o
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
unei vieți lungi și sănătoase. Dat fiind faptul că femeile muncesc tot timpul anului, ziua de 1 ianuarie este considerată „ziua liberă a mamei”și, trei zile la rând, se mănâncă „osechiryori”, care se prepară din: fasole, pește, alge marine, crap... Un obicei vechi, care se respectă și azi, este ca adolescenții să primească bani de la bunici „otoshidama”, părinți sau alte rude. Cei mici primesc jucării și dulciuri, uneori chiar bani în pliculețe frumos ornamentate. Seara de Anul Nou nu-i
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
trandafiri japonezi care au florile în diverse nuanțe de roșu, galben, portocaliu, roz și alb. Unele sunt simple, semănând cu o pâlniuță, iar cele bătute cu floarea de bujor. Undeva, într-un colțișor este amenajat un mic iaz unde înoată crapi japonezi. Le-am aruncat flori mici, de culoare roz, și s-au repezit la ele. Am folosit stratagema pentru a-i putea fotografia. Dintr-un ungher a apărut „peștișorul” de aur. Atât de transfigurantă era clipa și eu atât de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
să descoperim, încă de la prima vizită în Japonia, grădina „Hama Rikyu” situată în aval de râul Sumida. De fapt, este o grădină publică, un parc ce se întinde pe o suprafață mare. În mijlocul parcului se află un lac plin cu crapi japonezi, o casă pentru ceai, „Casa ceaiului”, despre care am mai vorbit) ș. a. Grădina este ca un colț de rai pe pământ. Pe lângă iazul cu nuferi mai are și o mare varietate de flori care împodobesc parcul în tot timpul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
furori tânărul plutonier de jandarmi, băiat frumușel care știe franțuzește, perceptorul, subprefectul și "le beau monde" care în cea mai mare parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare, și care se chiamă aici saran. Toată ziua au plutit pe luciu doi cufundari, păreche grațioasă, care umblau într-una alături parcă erau înhămați cu niște fire de mătasă parcă erau doi copii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările. Aceste danii și întăriri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost înlocuit aici de un număr magic de neofiți: nouă năvodari. În colindele dobrogene predomină întrebarea profesională adresată puiului vidrei. Tortura și dobândirea cunoașterii dezvăluie un sens inițiatic: „Îl bătură, îl căzniră:/ - Spune, pui de Iudicioară,/ Unde-i toana crapului,/ Potmolul morunului,/ Liniștea cosacului?/ Și mi-l bat și mi-l căznesc/ Și cu toții îl ispitesc:/ Spună marea dintr-adânc/ Și cât pește în mare este?” (Sinoe - Tulcea). „Cunoașterea absolută” nu aparține însă decât „Idoliței” care la întrebarea „Când e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capul. Îmi lipseau zece dolari din buzunarul interior. Cred că se gîndise că n-o să mai am nevoie de ei. Peste cîteva zile m-am Întîlnit cu Pat În același bar. - Doamne Sfinte, a zis el, am crezut c-o să crapi! Ți-am desfăcut gulerul și ți-am frecat gîtul cu gheață. Te-ai Învinețit tot. Așa că-mi zic eu atunci: „Doamne Sfinte, omu’ ăsta moare! Io o tai de-aici!” După o săptămînă eram iar pe marfă. L-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
vrei să cunoști omul, pune-l într-o situație avantajoasă. * Dacă îți scapă porumbelul din gură, s-ar putea să porți pe umeri o colivie. * Dacă vrei să nu ai dezamăgiri, nu lăsa politica pe seama oricui. * Pescarul a prins un crap de două kilograme; leneșul a prins un somn de 24 de ore. * Ca să nu mori de sete, sapă o fântână. * Matematicienii extrag cele mai multe rădăcini. * Corb la corb își fură prada. * Ca să poți alege, ai nevoie de cel puțin două variante
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
peștele ce îl vom mânca la cină, la cabana noastră. Aveam pește la masă aproape zilnic, era normal acest lucru, doar eram pe malul Dunării, și mesele erau foarte bogate, ne aducea bucătăreasa câte un platou enorm de pește prăjit, crap, șalău, sau ce se mai prinsese în cursul zilei în plasele pescarilor. Mujdeiul de usturoi stropea din belșug carnea de pește, iar apoi, fiecare după preferințe, beam vin sau bere. Nea Oblete ne lua seara prin oraș, prin Moldova Nouă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
care aparent doar schimbă statutul acelei gârle, din apă curgătoare În apă stagnantă, a avut un impact ecologic deosebit. Anume, acei copii au constatat În primul rând sărăcirea În speciile de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a pus stăpânire pe gârlă: carasul, bibanul, știuca și alte vreo câteva specii. Noul spectru al speciilor reflectă de fapt Începutul unui proces de eutrofizare, proces firesc pentru orice spațiu acvatic Închis. Situația de apă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va fi pe potrivă, variind de la plante submerse la mijloc, spre stufărișul din meandre. Peștii urmează și ei caracterul apei. De la speciile iubitoare de ape rapide și oxigenate, ca păstrăvul, se trece, la apele mai lente, la mreană, apoi la crap, iar in extremis, la biban. E, după părerea mea, vorba de specii Înșiruite după preferința lor pentru medii acvatice tot mai entropizate. Cele arătate foarte pe scurt acum sunt susținute de cele descoperite la Tulcea de acei copii. Speciile de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mea, vorba de specii Înșiruite după preferința lor pentru medii acvatice tot mai entropizate. Cele arătate foarte pe scurt acum sunt susținute de cele descoperite la Tulcea de acei copii. Speciile de pești caracteristice unui râu cu viteză mică, precum crapul, șalăul, somnul, au cedat locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de pergament. Era un pește foarte bun și gustos dar foarte gras, niciodată nu am reușit să mânânc mai mult decât o singură scrumbie. Se găseau în zonă icre foarte bune de știucă, mari ca cele de Manciuria (cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei erau oameni foarte muncitori, puternici, cinstiți și prietenoși
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care dădea excepțional cu brandul. I-a tras un pumn unuia pe pod la Giurgeni și a fugit cu sturionul. Bărbat adevărat. Haiduc, sălbatic. Ăia voiau să-i ia de fraieri. Să le bage pe gât plătică pe post de crap. Icre cu nisip. Nu le-a mers. Păi, voi nu vedeți că aveam undițele la noi? Măcar să se gândească și ei că puteau fi pescari, zicea. E normal să fac analogiile astea cu triburile, satul. Doar m-am născut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ale Siretului. Pe atunci mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ce s-au scurs de atunci numai În griji, suferințe și lipsuri! Căci uite ce găsesc acum, printre anunțurile de pe coperta roșie a Noii Reviste Române din februarie 1914, cu privire la prețul de vânzare al peștelui la magazinele Administrației Pescăriilor Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să mai pomenesc de cara cudă, plătică, biban, lin și știucă, cu 10 bani până la 70 bani kilogramul? Iar din cartea de bucate veselă, scrisă de o „bu nică“ (Henrieta Kropenski-Sturdza
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
micul lor calabalâc, ca să facă loc tinerilor Însurăței cu foaie de zestre la mână și cu mobila bătrânească adusă tocmai de la Iași. Printre care era și un „primus“, din care aveau să iasă, ca În minunea de la Cana, plachiile de crap, iepuri à la grecque și poale-n brâu moldovenești, cum și atâtea alte bunătăți care m-au ținut aproape de casă și de nevastă, cu toată firea nestator nică Într-o privință oareșicare, nărăvindu-mă astfel, pe tot restul vieții mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și după gustul dumneavoastră, dar neapărat după o sardea de Lissa, câteva măsline și un țoi, cu bruma pe el, de țuică de la gheață, ca să-ți uiți de toate neamurile, nu altceva: ciorba de perișoare sau cu o căpățână de crap, sau cu somn și cu zeamă de varză acră; potrocul de curcan, de gâscă sau de rață și tot cu zeamă de varză, numai cu zeamă de varză acră și cât de acră; borșul din piept de văcuță, cu legume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de o curioasă și ne sfârșită invenție literară. Din neamul blagoslovit al peștilor, să nu Încerci prea des la birturi, ci să cultivi din vreme prietenia pescarilor și să-l mă nânci totdeauna cald, acasă, ales și gătit de tine: crapul, linul, caracuda și somoteiul aurii, șalăul și știuca mare, marmorată, pentru stomacurile debile; plătica și văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i pentru noi“. Taică-su o ținea și el la fel, indiferent că-i cerea bomboane sau bani ca să meargă în tabără: „Nu-i de nasul nostru“. Marinel se născuse într-o familie în care sărăcia era și o răzbunare. „Crapii e pentru ăia“, zicea bunicul când nu mâncau crapi, ci chitici plini de oase cu mămăligă. Iar grasa de tanti Sofița râdea și confirma ceea ce spune bătrânul: „Lasă viața așa, mă, Marinele, cu crapi să se îmbuibe ăia!“. Fiindcă toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]