1,093 matches
-
nici istoriile generale ale Bisericilor creștine, ale gîndirii politice, ale partidelor politice, ale diferitelor națiuni, în care putem găsi multe informații pentru care sîntem îndatorați. Multe din studiile personale, semnalate în note, nu sînt reluate aici. În ceea ce privește sursele, publicațiile Internaționalei Creștin-Democrate, ale Uniunii Europene Creștin-Democrate și ale Partidului Popular European, ale căror sedii se află la Bruxelles, sînt de un mare ajutor. În general, arhivele diferitelor partide pot fi consultate, dar adesea sînt lacunare și prost întreținute, fiindcă nu au fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bisericilor creștine, ale gîndirii politice, ale partidelor politice, ale diferitelor națiuni, în care putem găsi multe informații pentru care sîntem îndatorați. Multe din studiile personale, semnalate în note, nu sînt reluate aici. În ceea ce privește sursele, publicațiile Internaționalei Creștin-Democrate, ale Uniunii Europene Creștin-Democrate și ale Partidului Popular European, ale căror sedii se află la Bruxelles, sînt de un mare ajutor. În general, arhivele diferitelor partide pot fi consultate, dar adesea sînt lacunare și prost întreținute, fiindcă nu au fost depozitate într-un Centru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pentru o mai bună înțelegere a democrației creștine" în Revue d'Histoire ecclésiastique, 1975, pp.5-38 și Église contre bourgeoisie, Tournai, Casterman, 1977, 290 p., și ale lui Roberto PAPINI cu Quelle identité pour la Démocratie chrétienne? Roma, Institutul Internațional Creștin-Democrat pentru Studiu, 1989, 111 p. O bună introducere în secolul al XIX-lea o fac W. BECKER și R. MORSEY (dir.), Christliche Demokratie in Europa. Grundlagen und Entwicklungen seit dem 19 Jahrhundert, Köln, Böhlau, 1988, 291 p. Dispunem de sintezele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
clasice, stimulante, ale lui Maurice VAUSSARD, Histoire de la Démocratie chrétienne, France-Belgique-Italie, Paris, Seuil, 1956, 333 p. și Michael-Patrick FOGARTY, Christian Democracy in Western Europe 1820-1953, Londra, Routledge and Kegan, 1957, 461 p. Mai multe lucrări oferă monografii ale diferitelor partide creștin-democrate, mai mult sau mai puțin juxtapuse: Niels ARBØL, I Democristiani nel Mondo, Torino, Paoline, 1990, 479 p; Camillo BREZZI, I partiti democratici cristiani d'Europa, Milano, Teti ed., 1979, 301 p; Hans J. VEEN (dir), Christlich-demokratische und Konservative parteien in
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catholicisme au défi de la modernité. L'histoire sociale des catholiques suisse au XIXe et XXe siècles, Lausanne, Payot, 1994, 395 p. Lucrările privind "cealaltă Europă" sînt încă foarte dispersate. Trei monografii de partid au fost publicate prin grija Centrului Internațional Creștin-Democrat de Informare și Documentare de la Roma: Le Parti populaire tchécoslovaque, de Bohumir BUNZA, 1971, 55 p., Le Parti chrétien du Travil polonais, a lui Konrad SIENIWIECZ, 1975, 52 p., Le Parti populaire démocrate-chrétien de Hongrie 1944-1949, 1982, 47 p. Alte
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
căutarea răspunsurilor / 37 Contrarevoluție și tradiție / 41 Catolicism și libertate / 43 Intransigența / 51 II. Învățămintele anului 1848 / 58 III. Generațiile Leon al XIII-lea / 64 Un cadru general în schimbare / 64 Diversitatea experințelor naționale / 72 Partea a II-a. CULTURA CREȘTIN-DEMOCRATĂ / 93 I. Credința în Dumnezeu / 95 II. Bazele doctrinale / 113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația creștină după cel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația creștină după cel de-al doilea război mondial: o mișcare nouă / 209 Consecințele războiului și ale ocupației
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la o renaștere nesigură / 279 Democrația creștină imposibilă în țările ortodoxe? / 290 IV. În căutarea unei democrații creștine europene / 296 Intuițiile lui Luigi Sturzo / 296 De la relansare la Partidul European / 298 Salvarea democrației creștine în Est / 302 UNIUNEA EUROPEANĂ A CREȘTIN-DEMOCRAȚILOR / 304 Concluzie. Criză a democrației creștine? / 307 LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI / 315 NOTE / 317 ORIENTARE BIBLIOGRAFICĂ / 339 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mulți ani ca europarla mentar, remarcîndu-se mai mult prin scrisorile de dragoste cu care l-a chinuit pe fostul secretar de stat american Colin Powell. Noua comisie este susținută în Parlamentul Europei de o largă coaliție a partidelor de centru, creștin-democrații împreună cu socialiștii și cu liberalii, izolînd astfel partidele extremiste de dreapta și de stînga, care împreună cu ecologiștii au făcut multă gălăgie. Noua Comisie preia guvernarea într-un moment greu pentru construcția europeană, în mai toate privințele. Dl. Junker a anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
În România, toate partidele principale sunt de stînga. Prin urmare, este nevoie de un partid autentic de dreapta, care să facă ordine în țară, să așeze lucrurile la locurile lor și să pro-ducă o nouă și trainică modernizare, un partid creștin-democrat, european și tradițional în același timp, care să simtă pulsul societății și să o rupă cu această morișcă infernală, care-i permite acum unui Adrian Năstase, de pildă, să facă glume cinice la televizor și pe la ziar, după toate scandalurile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
manifestele lor electorale, partidele europene au conturat un echivalent contemporan al clivajului clasic stânga-dreapta, separare reflectată inclusiv prin modul de așezare a parlamentarilor în hemiciclu. Astfel, în Adunarea Comună a CECO, cele 3 grupări politice existente la acea dată - socialiștii, creștin-democrații și liberalii - ocupau partea din stânga, respectiv dreapta și centru. Aceste 3 grupări sunt în prezent cele mai importante grupări parlamentare din Parlamentul European, primele două deținând mereu peste jumătate din locuri. Socialiștii, în prezent grupați sub titulatura de Gruparea Partidului
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
jumătate din locuri. Socialiștii, în prezent grupați sub titulatura de Gruparea Partidului Socialiștilor Europeni (PSE), au fost cea mai importantă grupare între 1975 și 1999, în perioada în care atribuțiile Parlamentului au început să fie tot mai mari. În schimb, creștin-democrații, cărora, între timp, li s-au adăugat și partide conservatoare, devenind Gruparea Partidului Popular European (democratcreștin) și a Democraților Europeni (PPE- DE). puternică grupare parlamentară europeană. O contribuție importantă au avut-o și liberalii (în prezent, Gruparea Alianței Liberalilor și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
în procesul de integrare, ulterior obținând, însă, doar în jur de 10% din locuri. Parlamentul European cuprinde în cadrul său aproape 100 de partide, reunite în aproape 10 grupări politice. De aceea, în afara celor trei grupări ce corespund doctrinelor social-democrată, liberală, creștin-democrată și conservatoare, mai există grupări politice mai mici, care acoperă restul spectrului doctrinar - stânga radicală, extrema dreaptă, partide ecologiste și regionaliste, precum și partide eurosceptice. Există și parlamentari care nu se afiliază doctrinar, de obicei aparținând unor partide extremiste fără o
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
urmează linia creștin-democrației, a conservatorismului și a altor curente de centru și centru-dreapta. Majoritatea partidelor reprezentate în acest grup politic sunt membre ale Partidului Popular European, celelalte fiind membri-aliați. Fondat în 1953, în cadrul Adunării Comune a CECO, ca Grupare a Creștin-Democraților, și-a schimbat numele de două ori. În 1979, după primele alegeri parlamentare directe, a devenit Gruparea Partidului Popular European (Creștin-Democrat), iar 20 de ani mai târziu, în 1999, Gruparea Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și a Democraților Europeni, titulatură deținută
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
membre ale Partidului Popular European, celelalte fiind membri-aliați. Fondat în 1953, în cadrul Adunării Comune a CECO, ca Grupare a Creștin-Democraților, și-a schimbat numele de două ori. În 1979, după primele alegeri parlamentare directe, a devenit Gruparea Partidului Popular European (Creștin-Democrat), iar 20 de ani mai târziu, în 1999, Gruparea Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și a Democraților Europeni, titulatură deținută și în prezent. Schimbarea denumirii reflectă numărul tot mai mare de partide populare naționale afiliate, precum și dobândirea unei puternice componente
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Comune a CECO, ca Grupare a Creștin-Democraților, și-a schimbat numele de două ori. În 1979, după primele alegeri parlamentare directe, a devenit Gruparea Partidului Popular European (Creștin-Democrat), iar 20 de ani mai târziu, în 1999, Gruparea Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și a Democraților Europeni, titulatură deținută și în prezent. Schimbarea denumirii reflectă numărul tot mai mare de partide populare naționale afiliate, precum și dobândirea unei puternice componente conservatoare, prin fuzionarea, în 1992, cu Gruparea Democraților Europeni (DE), fondată în 1973
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
primește numele pe care și-l va păstra până astăzi - Parlamentul European. Statele membre, numărul de membri și modul de desemnare a acestora, de către legislativele naționale se mențin aceleași (figura 11). De asemenea, continuă să domine marea familie politică a creștin-democraților (44,37%), urmată de cele ale socialiștilor (26,06%), comuniștilor (12,68%) și liberalilor (9,86%), la acestea adăugându-se și membri neafiliați (7,04%). Precizăm faptul că, în unele state, extrema dreaptă a avut aproape continuu reprezentare parlamentară internă
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
ai Parlamentului European (mărit și datorită creșterii numărului de locuri ce revin fiecărei țări). Prin aderarea Marii Britanii, Irlandei și Danemarcei, se schițează un alt grup europarlamentar, cel al naționalist-conservatorilor, cu cele 3,54% aceștia situându-se după familiile politice ale creștin-democraților (41,41%), socialiștilor (29,8%), comuniștilor (12,12%) și liberalilor (8,59%). Membrii neafiliați reprezintă, în această perioadă, 4,55% (figura 13). 114 Deși până în 1973 comuniștii nu au avut un grup parlamentar propriu, i-am grupat ca atare datorită
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
propriu, i-am grupat ca atare datorită importanței acestui curent politic în Europa postbelică. Anul 1979 aduce primele alegeri, la 7 iunie fiind aleși 410 europarlamentari (alți 24 s-au adăugat, din partea Greciei, în 1981). Actualul grup parlamentar al popularilor (creștin-democrați) și al democraților europeni - totalizând 41,24% - a apărut abia în 1999, astfel încât pe primul loc s-au situat socialiștii europeni (28,34%), care aveau să domine Parlamentul European timp de două decenii. Celelalte grupuri parlamentare reprezentate erau: comuniștii (11
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
declinului extremei stângi după 1989; ecologiștii și euroscepticii ar urma să-și consolideze pozițiile în următorul deceniu, în vreme ce extrema dreaptă și conservatorii s-ar putea să nu-și mai poată constitui grupuri parlamentare proprii. Țara în care opțiunea creștin-democrată s-a manifestat continuu este Germania. În vechile state membre acest curent politic a mai scăzut din importanță, situându-se ușor sub media europeană. Socialiștii europeni au reprezentat, în cea mai mare parte a perioadei studiate, a doua orientare politică
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
decât media Adunării pentru anii 1952-1956, în Franța și Italia. Europarlamentarii socialiști aveau o pondere mai importantă în R. F. Germania, Belgia și Luxemburg (figura 20). Liberalii se evidențiau peste medie în Franța, R. F. Germania și Belgia, în timp ce deputații creștin-democrați dețineau ponderi peste media europeană în Olanda și Luxemburg. Următorul interval, 1957-1961, se remarcă prin aceleași ponderi peste media europeană ale comuniștilor în Italia și Franța. Deputații socialiști se evidențiază în statele Benelux (Belgia, Olanda și Luxemburg). Liberalii au valori
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
1957-1961, se remarcă prin aceleași ponderi peste media europeană ale comuniștilor în Italia și Franța. Deputații socialiști se evidențiază în statele Benelux (Belgia, Olanda și Luxemburg). Liberalii au valori peste medie în Franța, dar și în Luxemburg și Belgia, iar creștin-democrații - în Olanda și R. F. Germania (figura 21). 116 Deși, din motive obiective, granițele R. F. Germania reprezentate pe hărțile referitoare la perioadele de dinainte de 1990 includ și fosta R. D. Germană, datele se referă doar la statul german rezultat
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Italia și Franța continuă să se evidențieze prin ponderi mai mari decât media europeană ale comuniștilor. Socialiștii se remarcă în R. F. Germania, Olanda, Danemarca și Marea Britanie (aici - prin laburiști), iar liberalii - în Belgia, Marea Britanie și Danemarca (figura 24). Creștin-democrații se evidențiază în R. F. Germania, Olanda, Franța și Italia, în timp ce conservator-naționaliștii ies net în evidență în Irlanda. Din 1979, Parlamentul European este desemnat prin alegeri directe, organizate din 5 în 5 ani, în luna iunie. De asemenea, prin aderarea
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
germană, numărul europarlamentarilor Germaniei a crescut la 99, maximum păstrat și la următoarele scrutinuri (anexa I.4.). d) Alegerile din 1994 demonstrează stabilizarea participării la vot, la nivel european, la 56,8%. Pe plan politic, cele două formațiuni - socialiștii și creștin-democrații - rămân de departe cele mai puternice (anexa II.1.). În ceea ce privește Franța, în pofida eșecului ecologiștilor, divizați pe două liste și a eșecului Mișcării Civice, cei 87 de deputați se regăsesc dispersați în 7 din cele 8 grupuri politice ale noii Adunări
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]