857 matches
-
vorbește în mai multe limbi... ca tot Ardealul. Știi, Mihaela, am două mari regrete istorice. Întâi, îmi pare rău că romanii s-au retras prea devreme din Dacia. Uite, au stat mai puțin de 200 de ani și ne-au creștinat, ne-au făcut orașe, ne-au dat o limbă, au creat un popor. Dacă mai stăteau încă vreo câteva zeci de ani, poate organizau administrația unui stat, făceau legi scrise, ne vârau în Evul Mediu timpuriu, altă lume. Așa, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ținea morțiș să continue petrecerea în bucătărie împreună cu Toma. Măi ficior, ăsta-i eveniment mare! îl bătu el pe umăr pe ginerele său, trăgându-l după el. Azi, adică ieri, se corectă el după o clipă de gândire, l-am creștinat pe nepotu-meu. Pe fecioru-meu, vrei să spui! îl corectă Cristi, ținând neapărat să precizeze acest lucru. Așa-i cum zici tu. Ce importanță mai are? Avem un creștin nou, ardelean de-al nostru. Numai pe jumătate, iar dacă judecăm după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prin legende sale, nenumărate fiind acestea. El era locuit de păgâni în acele vremuri, nu de creștini... Este normal să fi fost păgâni, interveni Laura. Creștinii au apărut după Hristos, adică... după Învierea Lui. Iisus Hristos a trimis apostolii să creștineze lumea, nu? N-a răspuns nimeni. Erau surprinși de intrarea Laurei în discuție și, mai ales, de siguranța cu care vorbea. Au întors privirile spre Andrei și Mariana, semn că erau curioși să asculte mai departe. Așa s-a întâmplat
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Laura, și-a reluat Mariana povestirea. Vă întrebați ce legătură are Muntele Athos cu Fecioara Maria, Maica lui Iisus Hristos. In vremea aceea, pe Muntele Athos și nu numai, se înmulțise numărul păgânilor iar Apostolii mergeau în aceste ținuturi să creștineze păgânii în numele Lui Dumnezeu. Ati auzit de Cipru? E o insulă vecină cu Muntele Athos , unde în acele vremuri de care vă povestesc, locuia episcopul Lazăr. Lazăr o chemase pe Fecioara Maria ca să-l vadă și să-l binecuvânteze și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Cipru? E o insulă vecină cu Muntele Athos , unde în acele vremuri de care vă povestesc, locuia episcopul Lazăr. Lazăr o chemase pe Fecioara Maria ca să-l vadă și să-l binecuvânteze și, mai ales, să convingă păgânii să se creștineze. Când corabia cu care călătorea Fecioara și trei dintre apostolii pe care Iisus îi trimisese să o însoțească pe Maica Sa, ajunse în apropiere de Cipru, se iscă o furtună puternică care schimbă direcția de mers așa încât, s-au trezit
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
au întrebat o cum l-a născut pe Iisus. Maica Maria a dezvăluit tainele Fiului său, după care i-a învățat să creadă și să se boteze în numele Lui. Toată populația de acolo a și făcut asta, adică s-a creștinat... Cam atât am reținut eu... Sunt mai multe amănunte aici, dar mai sunt și alte legende în care se vorbește cum a apărat Fecioara Maria muntele Athos de năvălitori de tot felul, și-a încheiat Mariana povestirea, plecându-și privirea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pe obraji, nu pentru a ascundwe prăzi și nici cu vreun alt gând vinovat, ci numai pentru a apăra viața unui tânăr cavaler pentru care nutresc o mare dragoste, deoarece meșteșugul mewu mi-a arătat că e sortit să se creștineze, și să piară curând după aceea prin cea mai cruntă trădare. Acest tânăr, care se numește Rogero, este cel mai frumos și mai desăvârșit cavaler. Iar eu, nefericitul Atlantes, sunt acela care l-a crescut din prima lui copilărie. Chemarea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de voința oamenilor. Ele sunt rezultatul a unei prea mari înmulțiri a populației și a coliziunii acesteia cu trebuința mijloacelor de esistență. E însă ultima consecință a cugetării umanitare. a) Cristos. La-o-tse. Plato. Murmonii 412 {EminescuOpXV 413} ad a) Beligiunea creștină după esența evangelicilor [; ] după primul trai al comunelor creștine era comunismul bazat pe egalitate economică și pe iubire reciprocă. Istoria creștinismului e istoria falsificării sale de cătră organele ce-l reprezintau. Influințele germanice l-au prefăcut într-o religie de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
inzilor, într-o osificare a unei stări sociale contradictorii esenței creștinismului. Mai liberală, cu toate astea cu mult modificată de cătră instituțiunile romane, a fost ritul oriental. Greșala (și poate interesul material al preoțimei) creștinismului a fost silința de-a creștina pe cei bogați și mari. Fiind religia creștină așa cum ea era, trebuia, pentru a fi primită de clasele superioare, ca să facă concesiuni. Prin asta ea în//cetează de-a fi creștina. De-aci se-ncepe falsificarea ei și prefacerea într-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
făcuse ravagii în mine însumi și tot în mine avea să se resoarbă. Fusesem nevoit să fug din cea mai puternică împărăție a islamului pentru a pune la adăpost un copil de răzbunarea unui monarh sângeros, și găsisem în Roma creștină pe califul în umbra căruia aș fi vrut atât de mult să trăiesc la Bagdad sau la Córdoba. Spiritul meu se complăcea în acest paradox, însă conștiința mea nu era împăcată. Era oare deja depășită vremea când puteam fi mândru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
epoca neolitică. În numeroase cazuri, obiceiurile și credințele țăranilor europeni oglindesc un nivel de cultură mai vechi decât cel atestat de mitologia Greciei clasice.1 Este adevărat că aceste populații rurale din Europa au fost în cea mai mare parte creștinate acum mai bine de o mie de ani. Ele au reușit însă să integreze în creștinism o mare parte din moștenirea religioasă precreștină, datând din cele mai vechi timpuri. Ceea ce nu înseamnă nicidecum că țăranii din Europa nu sânt creștini
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
singur caz forțele catolice nu vor fi împrăștiate când toți catolicii vor vota pe candidații Centrului, sacrificând pe cei ai partidului din care fac parte. Căci scopul ultim al Centrului este să cucerească puterea politică și să apere interesele Bisericii, creștinând în același timp instituțiile țării. Program ambițios - această cucerire a puterii - în care ne îndoim că Salazar credea cu adevărat; el cunoștea prea bine forțele politice ale Portugaliei și înțelegea că spiritul revoluționar și anticatolic era departe de a-și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
trezit curiozitatea, fiule. Să auzim ce scriu sfințiile lor în acea mărturie. ― Ai să te minunezi, părinte. Iată ce spun: “Scriem și mărturisim cu această scrisoare... cum au venit înaintea noastră Mehter bașea ce au fost turcu și acmu s-au creștinat și i s-au pus numele Ioan, de bunăvoia lui,... și s-au dat și s-au închinat cu tot ce va avea el agonisit și cu cinci dughene ce simtu în târgul lui Barnovschi vodă. Acestea le-au dat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și să protejeze prinții vecini mai mărunți, semănînd discordia între ei, pentru a ridica sau coborî pe cine dorește el." Este a a patra maximă a lui Machiavelli. Și tot astfel a procedat Clovis, primul rege barbar care s-a creștinat. El a fost imitat de alți cîțiva principi, nu mai puțin feroce: dar ce diferență între acești tirani și un om onest, care ar fi mediatorul acestor mici suverani și ar pune capăt diferendelor pe cale amiabilă, cîștingîndu-le încrederea prin probitatea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și a absurdității. A pleca de la Aix-la-Chapelle pentru a merge să-i convertești pe saxoni, cu sabia în mînă, asemeni lui Carol cel Mare, ori a echipa o flotă pentru a te duce să propui Sudanului sau Egiptului să se creștineze, sînt întreprinderi foarte stranii. Furia cruciadelor a trecut; să dea Domnul să nu mai reînvie niciodată! Războiul, în general, naște atîta nenorocire, rezultatul lui e atît de nesigur, iar urmările sînt atît de dezastruoase pentru o țară, că principii nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Și fiindcă am ajuns la violență, Îmi explodează pe retină arabii teroriști cu mintea și săbiile lor din epoca de fier, pe care i-ar pupa Lenin văzîndu-i așa de revoluționari. Ei muncesc constant, inutil să le vorbești, să-i creștinezi, mișună În altă dimensiune. Rămîne totuși Întrebarea dacă Dumnezeu este intelectual. Căci din cuvinte sîntem făcuți și În cuvinte ne vom Întoarce. IARNĂ FLAMANDĂ Zilele trecute am citit un scurt text al lui Alex. Ștefănescu, ce m-a izbit prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
c) Biserică Română Unită cu Romă (Greco-Catolica); ... d) Biserică Reformata (Calvina); ... e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic; ... r) Organizația Religioasă "Martorii lui Iehova"; ... s) alte culte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
c) Biserică Română Unită cu Romă (Greco-Catolica); ... d) Biserică Reformata (Calvina); ... e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic; ... r) Organizația Religioasă "Martorii lui Iehova"; ... s) alte culte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
c) Biserică Română Unită cu Romă (Greco-Catolica); ... d) Biserică Reformata (Calvina); ... e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic; ... r) Organizația Religioasă "Martorii lui Iehova"; ... s) alte culte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
însă la populațiile "barbare" din estul și sud-estul Europei nu s-au găsit urme creștine, răspândirea spontană a creștinismului nu era posibilă în lumea "barbară". Dacii liberi, în schimb, veniți în fosta provincie romană, după 275, s-au romanizat și creștinat după această dată, prin contactul și amestecul cu populația daco-romană deja creștinată.37 Goții, așezați în Transilvania, în fosta Dacie romană, în secolul al IV-lea, nu erau creștini. Ei se aflau aici, dar practicau vechea credință păgână, izvoarele literare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din secolele V-VI provin din așezări, foste castre și orașe romane, unde populația autohtonă continua să viețuiască. În cimitirele și așezările gepizilor nu s-au descoperit obiecte creștine. Abia în secolul al VI-lea, gepizii au început să se creștineze, dar elemente păgâne au continuat să persiste, convertirea lor a fost treptată. În sudul Daciei, Banatul de sud și Oltenia dintre Dunăre și "Brazda lui Novac", creștinismul se leagă de populația latinofonă, locală ori venită din sudul Dunării, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Înfățișată astfel, imaginea răspândirii creștinismului în nordul Dunării, în secolele V-VI, este neverosimilă. Există pete albe pe harta răspândirii creștinismului în stânga (nordul) Dunării: nordul extrem al Moldovei, spațiul dintre Prut și Nistru, nord-vestul țării (Maramureș și Crișana) nu se creștinează destul sau deloc -aici, atașamentul față de credințele vechi era mai puternic. Integrarea treptată în creștinătate a unor grupuri umane autohtone din anumite regiuni este una din cauzele conservării mai îndelungate a credințelor vechi și a vitalității lor în religia creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
izolat, în Dacia romană, ci sunt un bun comun al creștinismului latin din răsărit, din grupul de provincii numite Illyricum, ce îngloba și Dacia nord-dunăreană. Bogăția terminologiei creștine românești este o dovadă că locuitorii romanizați (străromânii) din răsărit erau complet creștinați la venirea slavilor. Aceștia n-au avut nici un cuvânt în creștinarea autohtonilor, în schimb, daco-romanii au contribuit la creștinarea slavilor, după așezarea lor în provinciile răsăritene ale Imperiului. Românii au rămas legați de creștinismul răsăritean și de organizarea lui încă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
consolidat populația romanică nord-danubiană, singura creștină în afara Imperiului, la Dunărea de Jos și mijlocie, populație care va deveni cu timpul poporul român. Românii, ca popor, s-au născut și au fost cei dintâi creștini în sud-estul Europei, toate celelalte popoare creștinându-se mult mai târziu"57. Creștinarea românilor, ca și formarea neamului nostru s-au dezvoltat pe ambele maluri ale Dunării, în cadrul romanității răsăritene, și având legături neîntrerupte cu Imperiul. Examinarea istoric-culturală a termenilor creștini de limbă latină, din limba noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii erau creștinați cu mult înainte de venirea slavo-bulgarilor, iar creștinarea n-am primit-o de la ei, care erau păgâni în momentul venirii lor, secolele VI-VII, ci doar terminologia referitoare la organizarea bisericească și cult. Iar scrierea slavă în regiunile noastre este atestată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]