13,465 matches
-
cu ortografia impusă de Maiorescu, Istoria lui Hodoș e plină de aprecieri de bun simț, fără mari pretenții de interpretare, exactă bibliografic, cu note biografice sumare și utile. Scriitorii importanți se află la locul lor, Eliade, Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri, Bolintineanu, Creangă, Slavici, Caragiale (firește, doar teatrul), Eminescu ('face parte dintre cei mai mari lirici ai lumii"), cu antologii din textele lor în sprijin, dar nu lipsesc postromanticii, Filimon, Duiliu Zamfirescu, C. Sion, Nicoleanu, Depărățeanu, Odobescu, nici junimiștii, Veronica Micle sau Matilda
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
ca fiică a lui Bâzu Cantacuzino. * Academia Română pe urmele Uniunii Scriitorilor: trei dintre premiile A. R. pe 1999 n-au fost acordate, la fel cum US n-a acordat pe același an premiul pentru roman. E vorba de premiile Ion Creangă, I.L. Caragiale și Lucian Blaga. Premii vacante, am putea pentru ca să spunem. * În ziarul Cotidianul, Marin Mincu ne oferă - cu ocazia Sărbătorilor - o mostră de logică și de coerență critică. Singurul bătăuș dintre profesorii universitari de literatură comite următorul raționament: de vreme ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
din Note și comentarii privind receptarea în epocă a nuvelei O făclie de Paște demn de tot interesul. Duiliu Zamfirescu, mereu cîrcotaș și încredințat că el e cel mai mare nuvelist al timpului (l-a diminuat și pe Slavici iar Creangă se afla situat undeva între pigmeii poporani), i s-a adresat, din Italia, lui T. Maiorescu cu o scrisoare datată septembrie 1889 (nuvela a apărut, în Convorbiri literare din august 1889). "Ce ziceți de novela lui Caragiali? Eu o găsesc
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
vară în Italia la Roma pe bulevardul Parioli. Era o caniculă cumplită. Roma și-așa pare un oraș al morții cu aerul său defunct, glorios. Ideea morții i-o dăduseră florile roșii de leandru cu mirosul acela puternic, dulceag. Rupea crengile de leandru cu florile roșii, cărnoase, și, proferând în italiană blesteme și insulte, spre spaima trecătorilor, îi lovea peste fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital mare Pietrolata
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
de a relata un lucru exact cum s-a petrecut, ca și cum, mereu inventând, punând de la mine, aș vrea să corectez realitatea, s-o fac după cum îmi convine mie... De aici probabil dezechilibrul dezlănțuit în ziua în care, la Roma, rupeam crengi de leandru cu florile lui roșii parfumate lovind trecătorii peste fețe... Scurte caracterizări de personaje. Mirela = Agripina, acră, codoașă, rea, curvă, strică căsniciile... Angela, un înger fals, prefăcut, greu de înțeles... Biroașu, avocatul bogat care ținea în apartament un ied
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
are curaj să-l privească. Hermeneutică oarecum de joasă calitate, în deplină consonanță cu motto-ul din Vasile Lovinescu, un autor se pare iubit de Mihail Gălățanu și pe care ni-l amintim cu toții din neuitatele analize la poveștile lui Creangă. Aici ar fi unul din punctele slabe ale scriitorului. Alunecarea în astfel de aberații, îndulcirea miroznelor sexuale cu arome aparent mai nobile, mitologie, hermeneutică, alchimie. Nu era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
din punctele slabe ale scriitorului. Alunecarea în astfel de aberații, îndulcirea miroznelor sexuale cu arome aparent mai nobile, mitologie, hermeneutică, alchimie. Nu era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu ar fi rămas un Creangă pur, acela din poveștile pentru adulți, și nu un Creangă care l-a citit și l-a ascultat pe misteriosul său comentator de mai tîrziu. Mai captivante ar fi pasajele în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
îndulcirea miroznelor sexuale cu arome aparent mai nobile, mitologie, hermeneutică, alchimie. Nu era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu ar fi rămas un Creangă pur, acela din poveștile pentru adulți, și nu un Creangă care l-a citit și l-a ascultat pe misteriosul său comentator de mai tîrziu. Mai captivante ar fi pasajele în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul pare să fie același Vestibul, recondiționat cu orbitoarele descrieri anatomice
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
de astăzi au trecut de mult de vîrsta mijlocie. Și provin mai toți, fie din învățămîntul universitar, din corpul de foști sau acutali redactori ai editurilor specializate în editarea clasicilor și din cercetători ai institutelor specializate. Această muncă, parafrazîndu-l pe Creangă, care nu e de talent, ci de silință presupune mulți ani de abilitare, complexe cunoștințe filologice, de istorie literară și culturală, de istoriografie politică, într-un cuvînt, erudiție. O astfel de pregătire nu se obține de azi pe mîine și
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
în umbră pe prozator. Și, totuși, "Eminescu este un povestitor fantastic, căruia i se impune nu observarea realității, ci recompunerea ei vizionară, grea de semnificații adînci", operează, în proza eminesciană, și arta portretului (Dionis, de pildă) și ironia romantică. Prin Creangă vorbește, de fapt, poporul român (cu deosebire latura sa moldoveană). "Ceea ce observatorului superficial îi apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît despre Slavici, autorul observă că acesta introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea lui Creangă. Dar imaginația sa lingvistică este deopotrivă cu fantezia sa vizuală, adică mediocră. Marea plenitudine a povestitorilor români din al XIX-lea secol atinge, prin opera lui Caragiale, apogeul. Antiretorismul său este o atitudine conștientă, deși o utilizează în celebra Două
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
partea cu obrazul. Și astfel, din talk-show în talk-show, observi că nația s-a nivelat binișor - în jos, cam la nivelul șanțurilor din Giulești. Senatorii ajung să vorbească asemeni birjarilor, miniștrii precum femeile de serviciu, universitarii ca Trăznea lui Ion Creangă, cântărețele precum traseistele din Pantelimon, generalii asemeni clienților de la Spitalul 9 și toți ca "Pinalti" sau "Corleone". Incompetență, prostie și mitocănie a existat dintotdeauna în România. însă numai azi ele au ocupat prim-planul vieții publice, instituind norme comportamentale și
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
gust cu care conduce de fiecare dată concursul. Merită felicitați însă, totodată, și autorii anonimi ai întrebărilor, care dau dovadă de umor: " Cine a rostit cuvintele devenite faimoase Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire: A. Ion Creangă; B. Neil Armstrong; C. Adrian Năstase; D. Petre Ispirescu?" " Ce completare trebuie adusă sintagmei 9 săptămâni și... pentru a obține titlul unui film: A. ...un sfert; B. ...o țâră; C. ...câteva zile; D. ...jumătate?" " Ce se injectează într-un organism
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
lectură alternativă: interpretarea personală, punctul de vedere insolit asupra unui text. Dar și privire atentă asupra structurilor semnificante ale textului, asupra rețelelor de sens pe care el le dezvoltă. Așa este, de exemplu, lectura Soacrei cu trei nurori a lui Creangă prin grila teoriilor (cinice) despre revoluție. Nu originalitate cu orice preț și nici interpretare cu orice preț ruptă de cele anterioare. Mai curînd e vorba de o lectură care-și propune un ochi proaspăt și, mai ales, o lectură tridimensională
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
Totul trimite spre imaginea luminii în amurg, a luminii care coboară, spre ideea coexistenței posibilităților multiple care nu se anulează reciproc: de la numele crailor, la descifrarea semnificațiilor personajelor secundare, a simbolurilor recurente și imaginea generală, holograma, cărții. În poveștile lui Creangă sînt deconstruite sensuri inedite: Dănilă Prepeleac este un text despre cum se poate delimita umanul de non-uman, Soacra cu trei nurori ne permite să sesizăm cum lucrează distanțarea ironică a autorului față de propriile personaje, Harap Alb este un joc cu
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
îi va redacta - adică îi va scrie - Regelui Carol I memoriile sale), participantă la ședințele Junimii bucureștene, nu știa bine limba română. Eminescu o vizita bisăptămînal, conversînd, în nemțește dar, mai ales, în românește, pe marginea unor texte ale lui Creangă, socotit de poet drept fundamentale pentru expresivitatea limbii române. Grațioasă, cultivată și femeie de lume lipsită de prejudecăți, poetul nu-și dădea seama, la început, că o îndrăgise, înamorîndu-se de ea. Se pare că i-a inspirat cîteva poeme, printre
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
o îndrăgise, înamorîndu-se de ea. Se pare că i-a inspirat cîteva poeme, printre care și Atît de fragedă... spre supărarea Veronicăi Micle. Mite a înțeles, și ea, că dincolo de conversațiile despre limba română și cuvintele scoase din textele lui Creangă, atent traduse și explicate de poet, că o interesează la profesor mai mult omul. "Cum nu văzuse ea pînă acum și se legănase într-așa înșelare de sine, medita Mite în roman. Nu pricepuse... că nu era vorba de un
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
nostru mai curînd va întreține la Paris treizeci de domnișoare, decît să subvenționeze o traducere din Eminescu, în nemțește sau în englezește". În partea a doua a acestui răspuns al anchetei revistei Facla mărturisea că maeștrii săi români sînt Sadoveanu, Creangă și Caragiale, citindu-i cu interes pe Hortensia Papadat-Bengescu, pe Galaction, Ionel Teodoreanu și Aderca, pasionîndu-l, dintre scriitorii europeni, John Boyer și Marcel Proust. Dincolo de valabilitatea, și astăzi, a acestor opinii, e interesant, aproape de nebănuit, că Rebreanu îl citea, în
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
clasicii români pe care îi prefera, aceasta se referă strict la biografia scriitorului, care a început să scrie în limba maghiară și, din octombrie 1909, cînd a trecut munții și s-a stabilit în țară, i-a studiat pe clasici (Creangă, Caragiale dar și Sadoveanu, contemporanul său), pentru a se perfecționa în ale limbii române, în care debutase, în 1901, în Luceafărul, apoi continuînd în revistele din țară (mai ales Convorbiri critice ale lui M. Dragomirescu, care l-a ajutat enorm
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
desfrînat, destrăbălat, deșănțat, deșucheat, dezmățat, imoral, indecent, licențios, necuviincios, obscen, piperat, porcos, porno, sexi, stricat, trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
atunci, în 1871, Eminescu e recomandat ca "poet, poet în toată puterea cuvîntului este dl. Mihail Eminescu". Și e incontestabil că pe liniamentele trasate în acest studiu din 1871 s-a creat marea literatură a epocii junimiste, cu Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici (pomenit în "direcția nouă"), Duiliu Zamfirescu. A fost, aceasta, nu numai un triumf al literelor românești din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, dar o valoare neegalată pe toată durata creației noastre literare. Și, se poate spune
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
obstacole, iar conexiunile între autori, scrieri sau diverse secvențe evenimențiale pe care criticul le realizează cu multă flexibilitate stârnesc interes și uimire sau sunt generatoarele unui umor de înaltă factură. Astfel, domn' Mitică și Cuza Vodă spun aceleași replici, Ion Creangă este perfect receptat de coreeni, discursul parlamentar este reductibil la... "izotopia autoreferențială", bunica lui Creangă plânge în fața știrilor de la Tv, noutățile lexicale sunt un fidel barometru de ierarhizare a urgențelor comunicării prin care se poate deduce cu exactitate "încotro se
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
cu multă flexibilitate stârnesc interes și uimire sau sunt generatoarele unui umor de înaltă factură. Astfel, domn' Mitică și Cuza Vodă spun aceleași replici, Ion Creangă este perfect receptat de coreeni, discursul parlamentar este reductibil la... "izotopia autoreferențială", bunica lui Creangă plânge în fața știrilor de la Tv, noutățile lexicale sunt un fidel barometru de ierarhizare a urgențelor comunicării prin care se poate deduce cu exactitate "încotro se îndreaptă lumea", Scufița Roșie abia mai face față noii realități... postmoderne, actualitatea "fantastică" a străzii
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
pedagogic, ci familiar. Zona Neamțului, de unde sînt eu, a rămas pentru mine un loc magic. Ceahlăul, cu poveștile lui, pentru mine nu e turism. Și acum în locurile alea sînt mai mulți sihaștri decît acum 200 de ani. Recitesc frecvent Creangă pentru că limba lui este expresia unui fel de a vedea lumea. Mă regăsesc și în limba aceea și în felul acela de a vedea lumea. Îmi vine să rîd oșlobenește cînd aud cum se căinează artistul român că nu se
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
lui este expresia unui fel de a vedea lumea. Mă regăsesc și în limba aceea și în felul acela de a vedea lumea. Îmi vine să rîd oșlobenește cînd aud cum se căinează artistul român că nu se poate traduce Creangă și că Ceahlăul e mai mic decît Manga Parbat! Să tîinjești tot timpul după ceva ce nu ești. Mai în tinerețe îi ziceam "trînjeală". Nu se mai folosește vorba "a trînji". Ești un regizor minuțios, un artist căruia îi place
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]