1,224 matches
-
societale supervin acțiunilor agenților sociali, la fel acțiunile agenților supervin structurilor. Interdependența biunivocă dintre acțiuni și structuri se sprijină pe însăși existența agenților sociali. Spre exemplu, structurarea rețelelor de comunicare lingvistică prin internet nu ar fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare a actorilor participanți la traficul online. Și, invers, în lipsa unei rețele de comunicare structurată predefinită, agenții comunicaționali nu ar avea acces la relee de comunicare. Dubla interveniență se reduce, în cele din urmă, la stratificarea prin act: comunicarea prin acțiunile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
religios, și operele de artă autonome, independente de conceptul sacrului instituționalizat, a căror finalitate nu este de natură religioasă, ci pur-estetică. De altfel, teoria și practica artistică actuală diferențiază, în ceea ce privește conceptul de artă sacră, o serie de accepțiuni specifice manifestărilor creatoare contemporane. În acest sens, în prima dintre aceste viziuni, termenul sacru face referire la orice creație cu caracter religios, considerând, prin urmare, că orice artă este sacră, prin însăși calitatea ei de a fi artă, și desemnând relațiile cu tot
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la nivelul posibilităților sale, modelul arhetipal al acțiunilor creatoare primordiale. În acest sens, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung scria că procesul creator rezidă în stimularea arhetipului la nivelul inconștientului, respectiv în continuarea și dezvoltarea acestui procedeu până la obținerea unei opere de artă desăvârșite 90. Prin intermediul arhetipului, în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nivelul inconștientului, respectiv în continuarea și dezvoltarea acestui procedeu până la obținerea unei opere de artă desăvârșite 90. Prin intermediul arhetipului, în toate sistemele religioase ale lumii funcționează o serie de imagini specifice, care scot în evidență substratul de sacralitate al experiențelor creatoare umane. În lumina acestor idei, celelalte două elemente esențiale ale modelului ideal descris, mitul și simbolul, determină creația artistică să-și exteriorizeze semnificațiile intrinseci în temerara sa încercare de atingere a desăvârșirii (prin dobândirea caracterului sacru 91). Ca elemente primordiale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
găsește aplicabilitatea în diversele domenii ale cunoașterii, configurându-și însă expresia cea mai concretă în artă, domeniu prin excelență al manifestărilor spirituale, capabil să transpună în imagini vizuale expresivitatea interioară a individualității auctoriale. Printr-o sinteză a tuturor compartimentelor conștiinței creatoare, perspectiva estetică definește conceptul creației artistice asemenea unui proces specific de realizare a operei de artă, cuprinzând atât etapele desăvârșirii interioare, în mintea și spiritul artistului, cât și cele ale concretizării ei exterioare (materiale). În acest fel, creația artistică reunește
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în lume este în genere imposibil. Dacă natura divină nu este capabilă de creație, atunci ce natură poate fi capabilă de creație ?"175. Pe baza acestor argumente, lumea însăși reprezintă o creație în sine, fiind opera unei "Ființe" organizatoare și creatoare, idee care, de altfel, așa cum remarca Ioannis Zizioulas, Mitropolit de Pergam și memebru al Academiei din Atena, cunoștea o largă răspândire 176 în vremea apariției creștinismului. Discursul său ridică discuția despre creație la nivelul viziunii Bisericii creștine, care în perioada
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cele mai apropiate corespondențe atunci când se face referire la sensurile expresiei de artă sacră, ce fac trimitere la ideea operei de artă perfecte sau ideale. Prin comparație cu aceasta, arta profană poate fi înțeleasă asemenea unei expresii firești a capacităților creatoare umane, în permanență perfectibile. Caracterizând aceste două aspecte ale artei, ne reafiliem credinței lui Schuon, conform căruia, arta sacră reprezintă un vehicul al prezențelor spirituale 196, fiind o creație atât a lumii cerești, cât și a omului, o colaborare artistică
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
absolut și ideal al oricărui act creator uman. În această comuniune, inspirația constituie o punte de legătură între lumea sacrului și cea a profanului, între Creatorul divin și cel uman. Inspirația transmite astfel reperul perfecțiunii divine către oricare din actele creatoare umane, științifice sau artistice, materiale sau spirituale, instaurând astfel o relație specială cu însăși ideea de sacru. Din aceste rațiuni, în teologie, inspirația este înțeleasă ca o acțiune revelatoare realizată asupra omului de către divinitate, artistul putând fi privit din această
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
numit "proces de combinare a imaginilor"254. De altfel, conform celor mai mulți autori din domeniul psihologiei, imaginația reprezintă "capacitatea omului de "a produce imagini""255, de a forma și deforma imaginile datorate percepțiilor, contribuind la proiectarea și anticiparea 256 rezultatelor activității creatoare, chiar înainte de obținerea acestora. Alăturându-se creativității, un alt important proces mental și social ce constă în producerea de idei, concepte și obiecte noi, imaginația se manifestă în planul creației artistice ca un element ce contribuie decisiv la realizarea operei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ultimul rând, reprezentarea vizuală a sacrului se lasă a fi înțeleasă ca un dublu proces, filtrat atât din punct de vedere religios, cât și artistic. Sub aspect religios, acest fapt poate fi interpretat ca un act de manifestare a potențelor creatoare umane, în sensul de imitatio dei, dar și ca o formă de îngăduință divină, prin care omului i se permite surprinderea în imagini a sacrului. Pe de altă parte, în sens artistic, reprezentarea vizuală a sacrului, prin utilizarea mijloacelor materiale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de importanță ( exemple: „În țara furnicilor”, „Povestea bobului de grâu”, „O rândunică ne povestește”, „O călătorie în stup” etc.). Evaluarea compunerilor are o deosebită valoare psihologică. Am analizat cu grijă impresiile din caietele elevilor care sunt rodul unei munci independente, creatoare și pe această cale am reușit să cunoaștem care este atitudinea lor față de natură. Iată câteva argumente prin care putem confirma rolul pe care îl au compunerile cu conținut biologic: ajută la cunoașterea mediului înconjurător cu toate fenomenele sale biologice
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
morale, nu de superstițiile ritualului. Te poți retrage la mănăstire când ești cuprins de voluptatea ascezei.. Răstignirea lui Iisus ar fi trebuit să ne izbăvească de patima răzbunării. Singura religie care predică îndoiala este buddismul. Inchiziția a fost o aplicare “creatoare” a Bibliei unde nu există nici un îndemn la Justificarea crimei. Inchiziția a coborât iadul pe pământ. În suferința acerbă nu te poți lipsi de Dumnezeu. Suntem prea mulți! Nici Dumnezeu nu ne mai poate vizita din casă în casă. Cred
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ia din eșec doar virtuțile pedagogice. Școala continuă să secreteze cantități enorme de plictiseală. Nu poți deveni înțelept stocând și rumegând doar gândurile altora. Școala reușește tot mai puțin să-i învețe pe tineri semnele de circulație ale vieții. Spiritele creatoare simt școala ca pe o temniță. Spiritele interogative fascinează tineretul. De pe la 3-4 ani, copiii își întrerup educația pentru că încep să se uite la televizor. Școala continuă să formeze categorii, nu exemplare. Orice suflet este adorabil, dacă tragi la timp de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în cărți! Dar și în oameni! Înving cei care știu să ia din eșec doar virtuțile pedagogice. Bărbatul de succes este acela care câștigă mai mult decât poate cheltui nevasta. Statul trebuie să reprezinte imaginea forței. Nu a tiraniei. Spiritele creatoare conturează formula sufletească a unui popor. Optimiștii iubesc viața fără condiții. Maestrul îmbătrânește frumos polemizând cu foștii săi ucenici. Prin Socrate, cucuta a restabilit demnitatea filosofilor. Revolta este aripa, încă validă, a omenirii. Lumea frumoasă e cea mozaicată. Cultura și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și prostie. Spirit și vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
credincioși dădeau roată televizorului ca unei Kaaba sacre. Populații întregi venerau, de-a lungul și de-a latul lumii locuite, aceiași, foarte puțini, idoli. Ei durau mult - uneori mult după moartea lor -, păreau neschimbători și de neînlocuit asemenea marilor divinități, creatoare ale cerurilor și pământului. Generația mea a văzut doar câte un film și un serial TV pe săptămână. Și doar o emisiune de varietăți ("Cu mască, fără mască"). Filmele, în oraș, se schimbau la o lună o dată. Cine n-a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu ar exista, la ce bun l-ar mai fi înzestrat Dumnezeu cu facultatea deliberării, a inteligenței, a gîndirii proprii? Răspunsul plauzibil s-ar găsi poate în filosofia hegeliană, pentru care "pomul (fructul) interzis" reprezintă doar un simbol: "Dumnezeu, Inteligența creatoare a pus în calea omului "pomul cunoașterii binelui și răului" cu intenția vădită ca omul să guste din roadele lui și să se angajeze pe calea cunoașterii" [Portelli, 1993:86]. Să reamintim din nou în încheierea acestei dispute convingerea lui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întotdeauna răul", că "adevărul iese întotdeauna la lumină, înlăturînd minciuna", sau, precum se întîmplă în toate basmele care se respectă, că "eroul se căsătorește întotdeauna cu eroina". Încercînd să explicăm această optimistă convingere, vom constata încă o dată că întreaga conduită (creatoare inclusiv) a omului încearcă să o repete, într-un anume sens, pe aceea a divinității. În această succesiune repetitivă, în care fiecare etapă ulterioară se regăsește în cea anterioară, rolul dinamizator al "negativității" (în forma minciunii inclusiv) nu poate și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
exerciții vor fi gradate după puterile elevilor și vor fi diferite de la clasă la clasă. Din tipologia vastă a exercițiilor ortografice și de punctuație, trecând peste variantele mai simple, pot fi amintite următoarele: analiza ortografică, citirea ortografică, copierea simplă, selectivă, creatoare, dictarea cu explicații prealabile, dictarea de control, dictarea selectivă, autodictarile selective, compunerea cu tema ortografică, folosirea unei corecte tratări diferențiate. Analiza ortografică își propune să lămurească raporturile ortografiei față de pronunțare fiind un exercițiu de recunoaștere, caracterizere, motivare, chiar de diferențiere
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Henri Bergson • Cuplul, Suzanne Lilar • Despre libertate, Lord Acton • Despre sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol, Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mesajului prin cu vinte și imagini. Dificultatea constă în a lăsa mesajul și deci lucrarea să se nască fără a construi o păpușă din colaje aparținând altor autori, altor sisteme de gândire sau tradiții, decupând și recompunând aceleași „cioburi“. Dimensiunea creatoare este cea care va da viață și chip propriu unui mesaj, respectiv unei lucrări. Trupul se naște din trup, însă sufletul nu. Gestul nașterii sufletului este concomitent cu gestul îmbrățișării, însă fără contaminare, a vizibilului și familiarului, în cazul nos
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nu era înțeleasă sau nu se cunoștea folosul ei. în același mod, hermeneutica crea toare dezvăluie semnificații care nu erau sesizate înainte și le evidențiază cu o asemenea vigoare încât, după asimilarea noii interpretări, conștiința nu mai rămâne aceeași. Hermeneutica creatoare transformă în cele din urmă omul; ea depășește simpla instruire, ea este totodată o tehnică spirituală susceptibilă să modifice calitatea existenței înseși.“ Descoperirea se va referi, în acest caz, nu la un registru fragmentar din constituția lumii și/sau a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
istorice, sociologice etc.) își au evident rolul și importanța lor, însă nu sunt opere, ci instrumente de lucru menite a sistematiza, a clasa și inventaria materialele care urmează a fi asimilate, înțelese și interpretate. Fără acest ultim pas al sintezei creatoare, acumulările sfârșesc prin a împovăra, neputând fi eficiente și relevante la nivelul transformării omului. Gestul creator va sublima multiplicitatea acumulărilor în unitatea transfiguratoare a privirii. Exprimarea noii înțelegeri se va face, prin urmare, prin moduri noi de expresie, care pot
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
2 Funcțiile impozitului În contextul concepțiilor moderne 49 derularea activității economice, În timp ce adepții celei de-a doua - școala monetaristă - afirmă că economia de piață funcționează mai bine dacă statul nu intervine În evoluția ei. În cadrul abordărilor specifice școlii keynesiste, considerată creatoarea celei mai importante doctrine din gândirea economică contemporană a avut loc „transferarea instantanee și rapidă a tuturor ideilor, inclusiv a viziunii metafizice asupra procesului economic”46, cu implicarea profundă a cheltuielilor publice și surselor de finanțare a acestora, respectiv a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
realizează cel puțin o parte a acestor activități Într-o altă țară, diferită de cea de origine. Prin urmare, putem distinge două trăsături majore ale corporației transnaționale: pe de o parte, faptul că ea organizează, coordonează și controlează activități multiple creatoare de valoare și generatoare de venituri dincolo de granițele naționale și, pe de altă parte, faptul că transnaționala internalizează piețele mondiale pentru produsele intermediare ce rezultă din aceste activități. De aceea, ceea ce individualizează, În mod net, transnaționala este faptul că nici o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]