1,373 matches
-
Oaspete agreat oriunde în tabăra ostășească, obișnuind să ia masa laolaltă cu combatanții, a făcut din reportajele transmise de pe câmpul de luptă o autentică armă, în fața căreia generalii au început să tremure“4. De altfel, în privința primatului, inscripția memorială de pe cripta lordului W.H. Russel din catedrala St. Paul’s din Londra, reprodusă în lucrarea monografică ce i-a fost consacrată ulterior, este lipsită de echivoc: „Primului și • Leonid Boicu, Geneza „chestiunii române“ ca problemă internațională, Iași, Editura Junimea, 1975. • Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la putere, dar puterea simbolică a distincției se va conserva și reactivarea temei va oculta subiecte de actualitate care ar trebui aduse în dezbaterea publică. Anticomunismul va rămâne o bancă simbolică de la care se vor împrumuta în aceleași condiții și cripto și anticomuniștii. În al doilea rând, abordarea diacronică pe care am realizat-o dovedește faptul că toate partidele politice au probat poziționări pro și antieuropene, din următoarele cauze: a. cultura politică a liderilor și membrilor: moștenitorii PCR au propagat (cu
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
orchestrat asasinarea secretarului, care a fost ucis în dormitorul reginei, care la acel moment era însărcinată în luna a șaptea. După două ore de la asasinat a fost înmormântat în cimitirul Holyrood, însă la ordinele reginei a fost deshumat și în cripta regilor scoției, măsură care a confirmat, într-o mai mică sau mai mare măsură zvonurile privind legătură dintre cei doi. Represaliile care au urmat acestui asasinat au fost o dovadă în plus a legăturii cu regina. Astfel, Maria a ridicat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
acesta fusese actorul misterioasei vizite nocturne, ideea unui alt locuitor ascuns ("pe care l-ar fi ținut mereu misterios ascuns")457, drag inimii mele, încarnat de praful timpului 458, capătă formă. În cele din urmă, în subterane, în grote, în criptele în care se coboară din ce în ce mai adânc, într-un loc respingător în care domnesc monstruoase flori de mucegai ("dar dacă le apucai, ele se dizolvau cu totul într-un simplu voal de umiditate în mână")459 începe să apară adevărul: Lucia
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sinteză istorico-arheologică, oferă, spre aprofundare individuală, bibliografia de la sfârșit. Istoria paleocreștinismului local, bazat pe o serie de probe arheologice incontestabile, identificate pe pământ românesc, unde au fost descoperite peste 30 de bazilici, diferite monumente de factură creștină (morminte, altare, cruci, cripte martirice...) etc. Prin această operă, autorul ne introduce într-o atmosferă pătrunsă de istorie, bazată pe probe concrete, evitând povestirile sumare. Acestor prime patru volume tematice, documentate, explicate și succinte, le vor urma altele, în scurt timp, pe teme istorice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția, Histria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini. În continuare, vom prezenta un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de un tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV-VI p.Chr.), considera prezența criptei, element compozițional al planului bazilicii, vrednică de luat în considerație, fiind o expresie a venerației față de martiri, cripta este plasată mai în toate cazurile în presbyterium, fără să fie însă o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV-VI p.Chr.), considera prezența criptei, element compozițional al planului bazilicii, vrednică de luat în considerație, fiind o expresie a venerației față de martiri, cripta este plasată mai în toate cazurile în presbyterium, fără să fie însă o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru primele secole ale erei creștine. Abia în secolul al VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
toate cazurile în presbyterium, fără să fie însă o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru primele secole ale erei creștine. Abia în secolul al VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea altor numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.), toate ornamentate cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în acest sit arheologic, a fost completată și de prezența unor obiecte specifice aceleiași religii monoteiste în mormintele din epoca romano-bizantină (cruciulițe de bronz în M236d și M237b, cercel cu cruce în M238d) etc. toate acestea constituind doar câteva din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
15 episcopii menționate de De Boor în Notitia Episcopatuum. Informația, susținută de descoperirea unei bazilici, nesăpate și cercetate în totalitate, împiedică definitivarea cercetărilor de specialitate. Bazilica prezintă o navată, o absidă și un nartex, iar sub altar există și o criptă mică databilă pentru secolele V-VI. Datorită poziției sale (imediat după Axiopolis) este foarte posibil ca Episcopia Capidavei, împreună cu cele situate de-a lungul Dunării (de la sud spre nord) să fi funcționat drept centre misionare pentru zona barbară din stânga Dunării
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din sec. al III-lea p.Chr., Halmyris devine un important centru al creștinismului, cunoscut din timpul împăratului Dioclețian (284-305) când sunt martirizați Epitet și Astion, în anul 290 p.Chr. Osemintele acestor martiri au fost descoperite în 2001 în cripta bazilicii, devenite episcopală probabil în timpul lui Iustinian (527-565). În zona porții de nord a cetății au fost descoperite mai multe inscripții ce amintesc de un Vicus classicorum (satul corăbierilor), ceea ce demonstrează existența unei stații a flotei. Halmyrisul a fost în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Zahariade, de la Institutul de Thracologie din București, au fost descoperite 2 schelete umane masculine, depuse V-E, cu vârste cuprinse între 31-35 ani, respectiv, 45-47 ani. În cadrul aceluiași sit arheologic, am vizitat la 18 august 2001 sediul Legio V Macedonica, cripta în care au fost depuși martirii, ce se afla sub altarul unei bazilici creștine. Peste locul unde au fost descoperite cele 2 schelete, se mai afla un altul, poate al unui preot sau episcop numit Moise, după cum ne atestă o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Constanța. Mai mult chiar, cercetările arheologice care continuă și astăzi, au dus la descoperirea unui mare număr de edificii publice și private, printre care amintim, legat de tema noastră, și prezența ruinelor unor bazilici creștine, unele dintre ele având și cripte. Cea mai importantă bazilică de sorginte creștină a fost descoperită în 1950, la circa 50 m est de poarta de intrare a zidului de incintă, orientată VNV-ESE, este de mici dimensiuni (21 m x 12,50 m), are o absidă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de incintă, orientată VNV-ESE, este de mici dimensiuni (21 m x 12,50 m), are o absidă circulară la est în corespondența navatei centrale, mult mai amplă decât navatele laterale, și un nartex simplu, neîmpărțit. Bazilica păstrează, dedesubtul ei, o criptă mică zidită din cărămizi legate cu mortar, la care se ajungea printr-o scară de cărămidă construită în partea de sud și în navata centrală, unde, o mare parte din pavimentul original este conservat în cărămizi. Nu este exclus să
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
timpul împăratului Iustinian I (527-565), a dus la presupunerea că bazilica ar putea fi de secolul VI. Bazilicile, a doua și a treia, construite în prima jumătate a secolului VI, iar a patra spre sfârșitul aceluiași secol, nu prezintă vreo criptă. Descoperirea unor ruine, pe câmpia dinspre vest a zidurilor romano-bizantine (la 180 m de acestea), a dus la presupunerea că sunt niște ruine aparținând celei de-a cincea bazilici extra muros, care ar fi avut două încăperi anexe asimetrice pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ulterioare (1975) au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au dus la descoperirea unei cripte - martyrium de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o capelă emisferică. Dimensiunile criptei erau egale (3,50 m). În interiorul acesteia se află două morminte martirice suprapuse. La nivelul inferior au fost identificate scheletele a două persoane martire, ale căror
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au dus la descoperirea unei cripte - martyrium de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o capelă emisferică. Dimensiunile criptei erau egale (3,50 m). În interiorul acesteia se află două morminte martirice suprapuse. La nivelul inferior au fost identificate scheletele a două persoane martire, ale căror nume nu se cunosc, iar la nivelul superior, într-un sicriu colectiv, scheletele a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
persoane martire, ale căror nume nu se cunosc, iar la nivelul superior, într-un sicriu colectiv, scheletele a patru martiri al căror nume: Zotikos, Attalos, Kamasis și Philippos, și calitatea lor de martiri ai lui Cristos, sunt notate pe pereții criptei. Construcția criptei, realizată din cărămizi și pietre legate cu mortar alb-roz, prezenta, in interior, o structură etajată, la partea superioară, pe o pardoseală alcătuită din trei lespezi mari de calcar și mai înaltă cu câteva zeci de centimetri față de prag
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ale căror nume nu se cunosc, iar la nivelul superior, într-un sicriu colectiv, scheletele a patru martiri al căror nume: Zotikos, Attalos, Kamasis și Philippos, și calitatea lor de martiri ai lui Cristos, sunt notate pe pereții criptei. Construcția criptei, realizată din cărămizi și pietre legate cu mortar alb-roz, prezenta, in interior, o structură etajată, la partea superioară, pe o pardoseală alcătuită din trei lespezi mari de calcar și mai înaltă cu câteva zeci de centimetri față de prag, un mare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lui Cristos; 2) pe peretele de S: Martirii Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s, Philippos. Toți cei patru martiri sunt înregistrați în textele Martirologiilor de la Noviodunum, cel mai probabil în timpul lui Dioclețian (284-305). În 1973, în spațiul de jos al aceleiași cripte, s-au mai descoperit și osemintele a altor doi martiri necunoscuți, în timp ce dala de marmură care bloca intrarea păstra totuși o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]