2,116 matches
-
toate sferele vieții sociale: politici sociale, învățământ, sănătate, administrație. În fine, integrarea în structurile instituționale ale Occidentului: NATO, Uniunea Europeană. În România, țară care face parte geografic, social și cultural, în virtutea unei lungi istorii, din Europa, o asemenea opțiune s-a cristalizat cu claritate încă din primele zile după căderea regimului comunist. În sfera economiei: • constituirea unei economii de piață performante, în conformitate cu logica economiei globalizate: globalizarea sistemului economic este un proces de la care nu te poți sustrage decât prin izolare, așa cum a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
spectacolului luptelor politice. Întreaga desfășurare a evenimentelor politice a consolidat alienarea cetățeanului de viața politică. Primul șoc dezagregator pentru speranțele de libertate și democrație s-a declanșat încă din primele zile de după Revoluție. Un tip nou de neputință s-a cristalizat peste noapte. Dacă neputința față de regimul ceaușist era una clar înțeleasă și acceptată rațional ca inevitabilă, din cauza exercițiului brutal, vizibil al forței, noua neputință era teribil de frustrantă pentru că venea din procese dincolo de orice înțelegere. Este util să facem un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de paralizia șanselor de dezvoltare socială. Sociologia în societățile în tranzițietc " Sociologia în societățile în tranziție" Societățile foste comuniste aflate în tranziție prezintă un cu totul alt profil al schimbării. Ne putem aștepta ca în societățile „în tranziție” să se cristalizeze un tip distinct de sociologie a dezvoltării. Atât realitatea, ca obiect al analizei, cât și procesul însuși de schimbare sunt diferite de cele din societățile occidentale. Sociologia se centrează pe un tip nou de schimbare: dezvoltarea socială realizată pe bază
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cele mai importante fiind FMI și Banca Mondială. Produsele intelectuale instituționale nu pot fi găsite în forma tipică a celor specifice comunității științifice (cărți, studii), rezultate ale efortului cercetătorilor individuali, și care circulă într-o rețea de influențe și controverse, cristalizându-se mereu provizoriu și deschis într-un corpus de tip științific. În știință nu există autorități instituționale care supun ideile unor procedee de ratificare, aprobare și impunere organizațională. Știința respinge orice formă de impunere a validității ideilor prin autoritate. Deși
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pentru tehnocrație elementul cel mai important. O proprietate de stat, în contextul unei societăți conduse tehnocratic, era acceptabilă. Direcțiile de schimbare a societăților socialiste care depindeau fundamental de schimbările globale nefiind predictibile, era firesc că nu au reușit să-și cristalizeze o viziune politică proprie. În cadrul tehnocrației s-au dezvoltat puternice aspirații de schimbare socială a sistemului comunist, fără însă a deține o orientare politică proprie caracterizată prin programe politice articulate. Tehnocrația din sistemul socialist are o poziție diferită de cea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
confruntându-se însă cu o pluralitate de partide marginale care nu puteau atrage un suport electoral suficient. Existau trei probleme majore pentru formarea unui sistem diferențiat de partide politice după clasificarea occidentală. În primul rând, era, practic, imposibil să se cristalizeze programe politice și ideologice distincte care să fie făcute cunoscute, pentru formarea unei imagini publice conturate. În al doilea rând, partidele constituite la nivel național aveau, inevitabil, să se confrunte cu producerea într-o perioadă scurtă de timp a unui
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
determinant al căii adoptate pentru diversificarea politică. Principiul consensului avea, în acel context, o dublă semnificație. Pe de o parte, el descria o stare de fapt: acordul general asupra direcției globale de schimbare nu era tulburat de diferențieri suficient de cristalizate asupra căilor concrete de urmat. Pe de altă parte, el exprima un model de evoluție politică ce pare să fi fost avut în vedere de Ion Iliescu, un fel de democrație organică, bazată pe dialog, nu pe confruntări sociale. În cadrul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu au nici o strategie de reformă, în afară de doctrina păguboasă a „privatizării cu orice preț” și a „reformei oricum”. În realitate, ele nu au avut capacitatea de a reforma economia și societatea, așa cum promiseseră. Orientarea spre social-democrație a PDSR s-a cristalizat treptat datorită mai degrabă unor factori externi. În primul rând, faptul că partidele istorice au ocupat de la început zona de dreapta a continuumului politic a împins inevitabil spre asumarea de către PDSR a unei poziții mai de stânga. În lipsa acestui factor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și am ales-o cu toții în cunoștință de cauză, tranziția ni s-a părut „clară”, „inteligibilă”, „așa cum am programat ca ea să fie”. De-abia în momentul în care „lucrurile au început să meargă nu așa cum ne așteptam” s-a cristalizat interesul de a explica procesul real de schimbare și rezultatele neașteptate ale programului de acțiune. Problema identificării factorilor explicativi ai tranziției nu este doar una de interes cognitiv, ci totodată și acțional. Mai mult, considerarea unor factori explicativi sau a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
profundă. Costurile proiectului comunist au devenit nu numai inacceptabil de mari, ci estimate a fi inutile, în sensul că ele nu mai erau percepute a duce la o schimbare de succes în viitor. Într-o a doua etapă, s-a cristalizat o altă schemă atitudinală. Ceea ce era taxat ca fiind populism de inspirație mai degrabă comunistă începe să devină o dimensiune strategică obligatorie. Accelerarea reformei nu poate fi realizată printr-o morală intransigentă de tip kantian, ci pe baza unei morale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a duce lucrurile până la capăt, luarea lucrurilor serioase în „bășcălie”, „miticismul” -, a fost adesea invocat în perioadele de criză socială în ultimele secole. Care este explicația unei asemenea explozii de autodenigrare? Nu poate fi exclusă existența unor presupuse trăsături negative cristalizate într-o istorie dificilă. Este însă mai probabil că în mult mai mare măsură invocarea acestui factor reprezintă o modalitate comodă de explicare extrinsecă a dificultăților tranziției. Cred că este mai important de răspuns nu la întrebarea „ Există un caracter
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
însă mai probabil că în mult mai mare măsură invocarea acestui factor reprezintă o modalitate comodă de explicare extrinsecă a dificultăților tranziției. Cred că este mai important de răspuns nu la întrebarea „ Există un caracter al poporului român, suficient de cristalizat, care explică actualele probleme?”, ci la o cu totul alta: „Cum justificăm invocarea obsesivă a caracterului românului drept explicația cea mai importantă a dificultăților actuale?”. Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupțietc "Factori extrinseci 5\: imoralitate, individualism, corupție" O explicație a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
detecta cu ușurință o tentație comună a publicului și a mass-media de a găsi o gratificație specială în invocarea eșecului. O asemenea patologie poate fi considerată a fi o reacție perversă la situația de neputință. Patternul voluptății eșecului s-a cristalizat în experiența colectivă produsă de regimul comunist. Acolo însă el avea un fundament rațional clar. Criza societății socialiste, asociată cu blocajul oricărei acțiuni de schimbare, a generat o dezirabilitate a schimbării produsă nu prin acțiune, ci prin criză, prin cumularea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tendințe structurale\: economia „normală” de piață și economia „de pradă”" Sociologia clasică, având ca obiect societăți relativ bine structurate, a tins să considere că un sistem este caracterizat de o singură structură. Fiecare sistem social are o structură care se cristalizează în norme, reguli, modele comportamentale, instituții. În cazul societăților în tranziție, strategia de schimbare reprezintă nucleul normativ al structurii, care urmează a fi construit în timp, împingând realitatea socială într-o direcție structurală anume. Un sistem social complex nu este
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
le încorporăm în viziunea viitorului. Ce trebuie să învețe mediul academic? El trebuie să-și dezvolte capacitatea, pe care tranziția a găsit-o sever limitată, de a proiecta și evalua construcția unei societăți. Cu alte cuvinte, este nevoie să se cristalizeze, alături de știința explicativă, o nouă știință constructivă. Cunoașterea constructivă nu trebuie, așa cum se întâmplă în prezent, să fie delegată exclusiv instituțiilor producătoare ale viitorului. Ce trebuie să învețe instituțiile producătoare de viitor? Dincolo de succesele/insuccesele lor, instituțiile care și-au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și omul de Stat vor fi obligați să se străduiască să descopere cuvintele "vorbitoare", să boteze lucruri pe care masele fie că le-ndrăgesc, fie că le urăsc, și pe acestea să le condenseze în formule scurte. Așa le vor cristaliza imaginația, căci "anumitor cuvinte li se alătură, în mod trecător, anumite imagini: cuvîntul e doar soneria ce cheamă imaginea"151. O dată imaginea apărută, urmează acțiunea. Le Bon are încredere totală în limbaj. Nu în limbajul ca instrument al reflecției ori
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să observăm contrastul dintre aglomerările de indivizi aflați sub imperiul unei aceleiași emoții, sub stăpînirea unui aceluiași om, în timpul unui cutremur de pămînt, al unui meci de fotbal sau al unui festival de muzică, și cele formate în mod deliberat, cristalizate într-o Biserică, într-un partid sau într-o întreprindere. Diferența se verifică cu ușurință și e dată de existența unei organizări care se întemeiază pe un sistem de credințe comune, organizare pusă în mișcare într-o ierarhie recunoscută de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cetățenești. Este vorba, în definitiv, de asumarea de către state a unor obligații internaționale privind aplicarea națională a acestor principii. Un rol special în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului îl are și principiul autodeterminării popoarelor 28. În ultimele decenii s-au cristalizat unele reguli generale de drept internațional în domeniul drepturilor omului, reguli care instituie, în esență, o obligație a statelor de a colabora pentru promovarea respectului drepturilor fundamentale ale omului, de a asigura dreptul popoarelor la autodeterminare, egalitatea în drepturi a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al accesului la factorii de producție, astfel că țările sărace exportă, de regulă, bunuri de proveniență agricolă, în timp ce statele dezvoltate oferă în schimb produse industriale, eventual, cu un grad mai mare de prelucrare. Astfel, Eli Heckscher și Bertil Ohlin au cristalizat un model conform căruia avantajul absolut și comparativ al unei țări nu este dat de diferențele de productivitate, ci de diferențele de resurse, care constituie singura sursă de comerț. După cum arătam și în subcapitolul 1.1. Istoricul conceptului de competitivitate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
14/vol. 1, din 31.07.2006, Regulamentul nr. 1080/ 2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională. footnote>. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un fond al Uniunii Europene care s-a cristalizat ca instrument financiar în anii 2003-2004 ;i este instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Conform legislației europene<footnote http://europa.eu/legislation summaries/agriculture/general framework/l60032 ro.htm footnote>, fondul își canalizează acțiunea pe mai multe planuri (axe): Axa 1: Îmbunătățirea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
trebuie repetat - condițiile de posibilitate ale canonului se regăsesc doar în conceptul pneumatologic de tradiție. Odată consensul stabilit în privința canonului scripturistic, divergențele hermeneutice n-au întârziat să apară. Diferite luări de poziție pe plan teologic și, inevitabil, filozofic, s-au cristalizat. Avem deci pe de o parte, preocuparea constantă a primilor teologi creștini ai Bisericii primare nu atât pentru interpretarea Scripturilor, cât pentru interpretarea lui Hristos în Scripturi. Peste veacuri, Sfântul Grigorie Palama va relua același îndemn: „Mai înainte de toți să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
bogată corespondență cu politologul Friedrich Hayek, poetul și criticul literar T.S. Eliot și, respectiv, sociologul Karl Mannheim. Cu o rară intuiție printre intelectualii occidentali ai epocii, Polanyi atacă atât regimul politic al Germaniei hitleriste, cât și stalinismul Uniunii Sovietice. Își cristalizează ideile filozofice în timpul celui de-al doilea război mondial, dar mai ales după 1951, când se instalează la Chicago (după ce primise la Princeton un alt titlu de doctor în știință). Între timp, își consolidează prieteniile cu Marjorie Grene, Arthur Koestler
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
la care decidenții percep riscul de război. Existența unui anumit litigiu cu semne de criză se poate distinge cronologic pe perioade prelungite de tensiuni puternice. Miza pusă în joc nu este în mod necesar cauza principală a conflictului, dar ea cristalizează confruntarea actorilor. Crizele au devenit un obiect major în studiul relațiilor internaționale și ele au fost examinate din perspective diferite, identificate de Graham Allison la începutul anilor 1970. Rolul specific al crizelor în dinamica unui sistem internațional, marcat de arme
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
totalitatea valorilor materiale și spirituale create de societatea umană și a instituțiilor necesare comunicării acestor valori. footnote> , care dă conținut relației cu mediul înconjurător, trebuie remarcată existența: - unor obiceiuri, cutume, tradiții, obligații; impuse de condițiile religioase etc., care s-au cristalizat în numeroase reguli nescrise care au contribuit la supraviețuirea speciei umane; - unui tezaur uman cunoscut sub expresia de cunoașterea ecologică tradițională, principiu inclus în conceptul de supraviețuire economică, și care s a format lent de-a lungul multor generații umane
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a trecutului cultural, de prospectare Însuflețită a căilor viitorului, Îi Încurajează avînturile, Îi solicită la maximum energiile spirituale; pînă Într-atît, Încît orice altă preocupare devine secundară și insignifiantă, toate puterile lăuntrice fiind canalizate spre focarul central unde promite să se cristalizeze ceva din figura mereu mișcătoare a poeziei. Biografia individuală, cu fervorile și aprehensiunile sale, și istoria, ea Însăși frămîntată, plină de semne de Întrebare, a limbajului liric, Își Împrumută reciproc luminile, Într-un tensionat spațiu de rezonanță. Personalitatea poetului se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]