1,176 matches
-
posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tome 3: La connaissance de la connaissance, Éditions du Seuil, Paris, 1986. Morin, Edgar, La Methode, tome 4: Les Idées, Éditions du Seuil, Paris, 1991. Morin, Edgar, La téte bien faite, Éditions du Seuil, Paris, 1999. Negulescu, P.P., Istoria filosofiei contemporane. Criticismul kantian, vol. II, Editura Moldova, Iași, 1997. Nicolescu, Basarab, Noi, particula și lumea, Editura Polirom, Iași, 2002. Nicolescu, Basarab, "Ștefan Lupașcu un model de gândire, un premergător. Basarab Nicolescu de vorbă cu Horia Bădescu", în Jurnalul literar, nr.15-18, 2000
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuprindă în ea totul, într-o armonie care să facă să dispară orice deosebire, orice opoziție. O astfel de substanță superioară, atât sufletului ca subiect, cât și lumii ca obiect, nu poate fi decât Dumnezeu. (P.P. Negulescu, Istoria filosofiei contemporane. Criticismul kantian, vol. II, Editura Moldova, Iași, 1997, pp. 48-49). 264 Immanuel Kant, op. cit., p. 367. 265 P.P. Negulescu, op. cit, p. 59. 266 Immanuel Kant, op. cit., pp. 372-374. 267 Ibidem, pp. 372-373. 268 Ibidem, p. 374. 269 Ibidem, p. 417
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
săptămânii”, îi este reprodus articolul Naturalismul, fragment din studiul cu același titlu, în care autorul definește „tainele” naturaliste ca niște „taine fără mister”, căci necunoscutul s-ar reduce la câteva constante matematice, iar naturalismul, în fapt, va fi revitalizat parțial criticismul kantian. Sunt prezenți cu versuri Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Zaharia Stancu (Sfârșit), Ion Buzdugan, Isaia Tolan, Lucian Blaga (Lucrătorul), Al. A. Philippide, Aron Cotruș, Ion Pillat; cu eseuri și proză, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu. „Cronica literară” și rubrica „Cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
Editurii Univers, versuri de Wallace Stevens, Dylan Thomas, Theodore Roethke, W. S. Merwin, Frank O’Hâra, unele în ediții bilingve, toate însoțite de studii introductive care, pornind de la o minuțioasa aplecare asupra textelor, în sensul close reading promovată de New Criticism, propun direcții fertile în descifrarea diferitelor viziuni lirice, a identităților poetice. De asemenea, S. a prezentat selectiv, în antologii sau în periodice, numeroși autori americani, contribuind la impunerea acestei literaturi în orizontul cititorilor și scriitorilor români. Foarte bună cunoaștere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
corespondență, iconografie, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2008. Singleton, Frederick Bernard, A short history of Finland, Cambridge University Press, 1998. Stăvăruș, Ion, Scrieri, ediție concepută și restituită de Nicolae Scurtu, București, Editura Ars Docendi, 2010. Varpio, Yrjö, A history of Finnish literary criticism 1828-1918, Tampere, Societas Scientiarum Fennica, 1990. 2. Memorii. Jurnale de călătorie. Ghiduri Albulescu, Valentin, Cu baschetbaliștii români în Finlanda, București, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1969. Bossy, Raoul, Amintiri din viața diplomatică 1918-1949, vol. 1, ediție și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
with this occasion), according to which "Hașdeu is, undoubtedly, the author of some great and genuine ideas" (Poghirc 1970: 165). În fact, resenting another imputation, C. Poghirc would state (în the above mentioned monograph) that he did not show any criticism to Hașdeu, în virtue of the fact that he wanted to select "only those great ideas and ingenuous methods, which, even today, more than half a century later, still prove to be just and fruitful" (ibid.). 0.3. It is
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de istorie literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul cu trei degete de aur, I-IV, București, 1932-1936; Focul, București, 1934; Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Sănducu, București, 1935; Principii de literatură, vol. II: Capodopera, București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal, București, 1941; Scrieri critice și estetice, îngr. Z. Ornea și Gheorghe Stroia, introd. Z. Ornea, București, 1969; Mihai Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
ca întreg”. Aderând la ideile lui Croce, el consideră că „întrucât cunoașterea noastră este mai întâi perceptuală și apoi conceptuală sau ideală, esteticul stă la baza cunoașterii umane”. Opinia lui, potrivit căreia imaginația e reală, era substanțial amendată de un criticism de proveniență kantiană: esteticianul credea în valoarea și în semnificația realului obiectiv, a realității naturii, a omului (deopotrivă a naturii și a colectivității) și nu concepea o artă în substanța căreia să nu se redescopere lumea realului. De aceea, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
activitate universitară la catedrele de Logică și de Antropologie 60, sub influența lui Alexander Baumgarten, în primul rând, iar apoi a scoțianului Alexander Gerard, la al carui Eseu despre geniu din 1774 (tradus doi ani mai târziu în germană) autorul criticismului obișnuia să se refere că la cea mai bună scriere pe această temă. Estetică lui Kant și începuturile esteticii că disciplină modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor de schimbare imanenți filosofiei epocii. Afirmarea ideii individualismului și a geniului
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și predecesorii lui], Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a filosofiei criticiste], London, Macmillan and Co., 1912. Martínez Marzoa, Felipe, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Rodríguez Aramayo, Robert y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992. Menéndez Pelayo, Marcelino, Kant. La preparación de la estética idealista [Kant. Pregătirea esteticii idealiste], în La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
criticiste], London, Macmillan and Co., 1912. Martínez Marzoa, Felipe, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Rodríguez Aramayo, Robert y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992. Menéndez Pelayo, Marcelino, Kant. La preparación de la estética idealista [Kant. Pregătirea esteticii idealiste], în La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant la Hegel
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
afirmat prin niște scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii săi], Cambridge, Harvard
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Oskar Kristeller, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii], ÎI, "Journal of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 496-527. 44 M. Campo, La genesi del criticismo kantiano, pp. 398-399. De asemenea în (dintre lucrările citate de noi) L. W. Beck, Early German Philosophy, cap. III. 45 Alfred Baeumler, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant, hay finalismo sin que haya finalidad alguna." Felipe Martínez Marzoa, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Roberto Rodríguez Aramayo y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992, p. 141. 136 "...tanto en el sentido de que es naturaleza, esto es, escapar a cualquier concepto o fin, lo que en la obra de arte se manifiesta (de manera que es precisamente un
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
finalismo sin que haya finalidad alguna." Felipe Martínez Marzoa, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Roberto Rodríguez Aramayo y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992, p. 141. 136 "...tanto en el sentido de que es naturaleza, esto es, escapar a cualquier concepto o fin, lo que en la obra de arte se manifiesta (de manera que es precisamente un substraerse lo
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
subliniază Eco) postulată de însuși textul pentru a fi citit "în mod economic", e dificil de indicat punctul în care interpretarea și uzul se suprapun indecibil. Nici măcar răspunsul autorului însuși (biografia lui reală cu atât mai puțin, spune și New Criticism-ul) asupra multiplelor interpretări pe care le capătă propriul text în actul receptării nu poate valida o interpretare anume, dar poate arăta discrepanțele dintre intentia auctores și intentia operis și o poate contura mai bine pe cea din urmă. Richard
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
Paul de Man), "critici psihanalitice" (freudiene și lacaniene)...". Un prim nivel la care apare analizat modernismul e cel filosofic, întrucît teoria literară modernă e înclinată a aprecia rolul criticii ca un examen eminamente rațional, așadar ca o formă specializată a criticismului kantian. Sub cupola acestuia, consideră autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
explicit în opera gînditorului român, dar este implicit acesteia. Tocmai căutarea acestui sistem, în nivelurile imanente ale operei, pare a-l fi intrigat cel mai tare pe semnatarul recenziei din "The Journal of Religion", pentru caracterul cu aer de New Criticism, chipurile, al demersului, într-o epocă a deconstrucției textuale. Bryan Rennie este însă de părere că de-construcția postmodernă (nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
e greu de văzut. Sînt de așteptat însă răspunsurile pe măsură. îndelung analizate în eseurile lui Caius Dobrescu mai sînt: rolul cultural al generației '60 și înțelesul reducționismului estetic, retragerea în cultură a intelectualilor marxiși și absența în consecință a criticismului din acestă direcție, atitudinea "contemplativă" în raport cu ierarhia intelectuală oficială încurajată de educație după '89, înțelesul și consecințele elitismului "Școlii de la Păltiniș", "rezistența prin cultură" ca eliberare, dar și ca legitimare a regimului trecut și multe alte chestiuni arzătoare în curs
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
cultivată azi de prea puțini, printre care și de Augustin Buzura, este mai profitabilă decât fluturarea dezinvoltă de iluzii privitoare fie la trecut, fie la viitor. Prezentul pare să intereseze cel mai puțin. Într-un punct mă despart totuși de criticismul lui Augustin Buzura, de pesimismul său asumat, de reflecțiile sale negre și anume în acela în care susține că, după cele două decenii brucaniene, ne-am fi întors de unde am plecat. Și încă mai rău. El scrie: „După 22 de
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]