826 matches
-
a început. Având deja 12 ani, nava a fost dată la fier vechi pe 20 iunie 1959. Primul impuls pentru design-ul clasei "Alaska" a venit de la abilitățile de distrugere a flotelor comerciale ale navelor germane și japoneze; cele trei crucișătoare din clasa "Detuschland", numite și „crucișătoare de buzunar”, cele două crucișătoare de clasă "Scharnhorst", și marea forță a Japoniei ce consta și în crucișătoare mari și în crucișătoare mici. La timpul când au fost construite, rolul lor devenise și cel
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
nava a fost dată la fier vechi pe 20 iunie 1959. Primul impuls pentru design-ul clasei "Alaska" a venit de la abilitățile de distrugere a flotelor comerciale ale navelor germane și japoneze; cele trei crucișătoare din clasa "Detuschland", numite și „crucișătoare de buzunar”, cele două crucișătoare de clasă "Scharnhorst", și marea forță a Japoniei ce consta și în crucișătoare mari și în crucișătoare mici. La timpul când au fost construite, rolul lor devenise și cel de a proteja grupurile de portavioane
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
fier vechi pe 20 iunie 1959. Primul impuls pentru design-ul clasei "Alaska" a venit de la abilitățile de distrugere a flotelor comerciale ale navelor germane și japoneze; cele trei crucișătoare din clasa "Detuschland", numite și „crucișătoare de buzunar”, cele două crucișătoare de clasă "Scharnhorst", și marea forță a Japoniei ce consta și în crucișătoare mari și în crucișătoare mici. La timpul când au fost construite, rolul lor devenise și cel de a proteja grupurile de portavioane. Se credea că tunurile mai
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
a venit de la abilitățile de distrugere a flotelor comerciale ale navelor germane și japoneze; cele trei crucișătoare din clasa "Detuschland", numite și „crucișătoare de buzunar”, cele două crucișătoare de clasă "Scharnhorst", și marea forță a Japoniei ce consta și în crucișătoare mari și în crucișătoare mici. La timpul când au fost construite, rolul lor devenise și cel de a proteja grupurile de portavioane. Se credea că tunurile mai mari ale clasei, mărimea crescută și viteza mai mare le vor aduce un
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
de distrugere a flotelor comerciale ale navelor germane și japoneze; cele trei crucișătoare din clasa "Detuschland", numite și „crucișătoare de buzunar”, cele două crucișătoare de clasă "Scharnhorst", și marea forță a Japoniei ce consta și în crucișătoare mari și în crucișătoare mici. La timpul când au fost construite, rolul lor devenise și cel de a proteja grupurile de portavioane. Se credea că tunurile mai mari ale clasei, mărimea crescută și viteza mai mare le vor aduce un avantaj în acel scop
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
timpul când au fost construite, rolul lor devenise și cel de a proteja grupurile de portavioane. Se credea că tunurile mai mari ale clasei, mărimea crescută și viteza mai mare le vor aduce un avantaj în acel scop, față de celelalte crucișătoare, și de asemenea, vor funcționa ca asigurare împotriva raporturilor că Japonia construia „super-crucișătoare” mult mai puternice decât cele americane, limitate de Tratatul Naval de la Londra. "Hawaii" avea o lungime de 246,43 m, o lățime de 27,76 m și
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
Centura cuirasată avea o grosime de 229 mm, iar blindajul frontal al turelelor era de 325 mm. Puntea principală cuirasată avea o grosime de 102 mm. Împreună cu cele 5 nave de război din clasa "Montana" și restul de cele 3 crucișătoare din clasa "Alaska", construcția lui "Hawaii" a fost suspendată în mai 1942 înainte ca munca să înceapă. Asta a lăsat disponibile mai multe facilități și materiale, pentru a fi folosite la construirea altor nave adiționale ce erau terminate într-un
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
la flota de rezervă de la Șantierul Naval Philadelphia. Similar cuirasatului nefinalizat USS "Kentucky", o convertire a fost considerată în cazul lui "Hawaii" pentru a fi o platformă de testare pentru dezvoltarea rachetelor ghidate în septembrie 1946. Desemnată CB(SW), armamentul crucișătorului ar fi constat în 16 tunuri de calibru 70 în 8 monturi duble. Majoritatea rachetelor ar fi fost plasate înspre provă, în timp ce 2 instalații de lansare a rachetelor ar fi fost îndreptate spre pupă. Pentru această sarcină, blindajul nu ar
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
au fost incluși în bugetul anului 1952, dar unica muncă făcută la navă a fost înlăturarea turelelor de 30 cm, deoarece ar fi trebuit analizată experiența cu "Northampton" înainte de terminarea convertirii. Totuși, când s-a văzut că USS „Wright”, un crucișător ușor, mai mic și mai ieftin, ar fi putut face același lucru, proiectul "Hawaii" a fost anulat în 1953. Clasificarea ei a redevenit CB-3 la 9 septembrie 1953. În februarie 1957, un studiu numit „Studiul Polaris - CB-3” a fost publicat
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
Clasa "Alaska" a constat în 6 crucișătoare comandate înainte de al Doilea Război Mondial pentru Forțele Navale ale Statelor Unite. Erau clasificate oficial "crucișătoare mari" (CB), dar alte surse le-au considerat ca fiind crucișătoare de linie. Toate au fost numite după „teritoriile insulare” ale Statelor Unite, simbolizând statutul lor
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Clasa "Alaska" a constat în 6 crucișătoare comandate înainte de al Doilea Război Mondial pentru Forțele Navale ale Statelor Unite. Erau clasificate oficial "crucișătoare mari" (CB), dar alte surse le-au considerat ca fiind crucișătoare de linie. Toate au fost numite după „teritoriile insulare” ale Statelor Unite, simbolizând statutul lor intermediar, între cuirasatele mai mari și crucișătoarele grele și ușoare mai mici. Din cele 6
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Clasa "Alaska" a constat în 6 crucișătoare comandate înainte de al Doilea Război Mondial pentru Forțele Navale ale Statelor Unite. Erau clasificate oficial "crucișătoare mari" (CB), dar alte surse le-au considerat ca fiind crucișătoare de linie. Toate au fost numite după „teritoriile insulare” ale Statelor Unite, simbolizând statutul lor intermediar, între cuirasatele mai mari și crucișătoarele grele și ușoare mai mici. Din cele 6 nave planificate, doar 2 au fost finalizate, construcția celei de a
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
pentru Forțele Navale ale Statelor Unite. Erau clasificate oficial "crucișătoare mari" (CB), dar alte surse le-au considerat ca fiind crucișătoare de linie. Toate au fost numite după „teritoriile insulare” ale Statelor Unite, simbolizând statutul lor intermediar, între cuirasatele mai mari și crucișătoarele grele și ușoare mai mici. Din cele 6 nave planificate, doar 2 au fost finalizate, construcția celei de a treia a fost suspendată la 16 aprilie 1947, iar construcția celorlalte 3 fiind anulată. USS "Alaska" (CB-1) și USS "Guam" (CB-2
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
în Marina Statelor Unite în timpul ultimului an din al Doilea Război Mondial, fiind folosite la bombardamente și la escorta portavioanelor rapide. Au fost retrase din serviciu în 1947 după numai 32, respectiv 29 de luni în funcțiune. Ideea unei clase de crucișătoare mari își are originea la începutul anilor 1930, când Marina SUA căuta să contracareze „cuirasatele de buzunar” din clasa "Deutschland" lansate de Germania. Planificarea construirii tipului de nave care, în cele din urmă, au format clasa "Alaska", a început la
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
construirii tipului de nave care, în cele din urmă, au format clasa "Alaska", a început la sfârșitul anilor '30, după lansarea de către Germania a cuirasatelor din clasa "Scharnhorst" și după apariția zvonurilor conform cărora Japonia construia o nouă clasă de crucișătoare de linie. Destinate a servi ca „distrugătoare de crucișătoare”, capabile de a detecta și distruge crucișătoarele grele construite după adoptarea Tratatul Naval de la Londra, navelor din această clasă le-au fost destinate tunuri mai mari și mai grele construite după
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
au format clasa "Alaska", a început la sfârșitul anilor '30, după lansarea de către Germania a cuirasatelor din clasa "Scharnhorst" și după apariția zvonurilor conform cărora Japonia construia o nouă clasă de crucișătoare de linie. Destinate a servi ca „distrugătoare de crucișătoare”, capabile de a detecta și distruge crucișătoarele grele construite după adoptarea Tratatul Naval de la Londra, navelor din această clasă le-au fost destinate tunuri mai mari și mai grele construite după un proiect nou și costisitor, protecție balistică limitată împotriva
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
sfârșitul anilor '30, după lansarea de către Germania a cuirasatelor din clasa "Scharnhorst" și după apariția zvonurilor conform cărora Japonia construia o nouă clasă de crucișătoare de linie. Destinate a servi ca „distrugătoare de crucișătoare”, capabile de a detecta și distruge crucișătoarele grele construite după adoptarea Tratatul Naval de la Londra, navelor din această clasă le-au fost destinate tunuri mai mari și mai grele construite după un proiect nou și costisitor, protecție balistică limitată împotriva proiectilelor de 304 mm, precum și motoare capabile
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
această clasă le-au fost destinate tunuri mai mari și mai grele construite după un proiect nou și costisitor, protecție balistică limitată împotriva proiectilelor de 304 mm, precum și motoare capabile să dezvolte viteze de 31-33 noduri (58-61 km/h). Dezvoltarea crucișătoarelor grele a stagnat între Primul și al Doilea Război Mondial grație condițiilor impuse de Tratatul Naval de la Washington și tratatele și conferințele ulterioare, în care Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Franța și Italia au convenit să limiteze deplasamentul crucișătoarelor grele la
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
h). Dezvoltarea crucișătoarelor grele a stagnat între Primul și al Doilea Război Mondial grație condițiilor impuse de Tratatul Naval de la Washington și tratatele și conferințele ulterioare, în care Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Franța și Italia au convenit să limiteze deplasamentul crucișătoarelor grele la 10.000 de tone și la un armament principal de 202 mm. Până la clasa "Alaska", crucișătoarele Statelor Unite proiectate între cele 2 războaie mondiale au respectat acest model. Impulsul inițial pentru proiectarea clasei "Alaska" a venit de la lansarea așa-
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Naval de la Washington și tratatele și conferințele ulterioare, în care Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Franța și Italia au convenit să limiteze deplasamentul crucișătoarelor grele la 10.000 de tone și la un armament principal de 202 mm. Până la clasa "Alaska", crucișătoarele Statelor Unite proiectate între cele 2 războaie mondiale au respectat acest model. Impulsul inițial pentru proiectarea clasei "Alaska" a venit de la lansarea așa-numitelor „cuirasate de buzunar” de către Germania, la începutul anilor 1930. Deși SUA nu a luat nicio măsură imediată
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
așa-numitelor „cuirasate de buzunar” de către Germania, la începutul anilor 1930. Deși SUA nu a luat nicio măsură imediată, ideea a redevenit de actualitate la sfârșitul aceluiași deceniu când au apărut informații ce indicau că Japonia intenționa să construiască „super crucișătoare” care ar fi fost cu mult mai puternice decât crucișătoarele grele aflate în înzestrarea Forețelor Navale ale Statelor Unite. Marina SUA a reacționat în 1938 când Consiliul Director a solicitat "Biroului pentru Construcții și Reparații" să intreprindă „"un studiu comprehensiv al
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
1930. Deși SUA nu a luat nicio măsură imediată, ideea a redevenit de actualitate la sfârșitul aceluiași deceniu când au apărut informații ce indicau că Japonia intenționa să construiască „super crucișătoare” care ar fi fost cu mult mai puternice decât crucișătoarele grele aflate în înzestrarea Forețelor Navale ale Statelor Unite. Marina SUA a reacționat în 1938 când Consiliul Director a solicitat "Biroului pentru Construcții și Reparații" să intreprindă „"un studiu comprehensiv al tuturor tipurilor de nave în vederea inițierii unui nou program de
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
vreme, Franklin D. Roosevelt, să fi avut un rol principal în luarea deciziei de construire a navelor din clasa Alaska, având în vedere dorința sa de a a avea un mijloc de contracarare a capacității de efectuare de raiduri ale crucișătoarelor japoneze și ale cuirasatelor de buzunar germane. Deși aceste afirmații sunt greu de verificat, ele au dus la apariția de speculații că decizia de construire a acestor nave a fost „motivată politic”. Un istoric a descris proiectarea design-ului clasei
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
motivată politic”. Un istoric a descris proiectarea design-ului clasei "Alaska" ca fiind „chinuitor” din cauza numeroaselor schimbări și modificări făcute proiectului navelor de către numeroase departamente și persoane. Într-adevăr, au existat nouă variante diferite ale proiectului, care au variat de la crucișător antiaerian de 6.000 de tone până la crucișător greu de 10.000 de tone superdezvoltat și chiar mini-cuirasat de 38.000 tone, înarmate cu 12 tunuri de 304 mm și 6 tunuri de 127 mm. Consiliul Director al Marinei, într-
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
-ului clasei "Alaska" ca fiind „chinuitor” din cauza numeroaselor schimbări și modificări făcute proiectului navelor de către numeroase departamente și persoane. Într-adevăr, au existat nouă variante diferite ale proiectului, care au variat de la crucișător antiaerian de 6.000 de tone până la crucișător greu de 10.000 de tone superdezvoltat și chiar mini-cuirasat de 38.000 tone, înarmate cu 12 tunuri de 304 mm și 6 tunuri de 127 mm. Consiliul Director al Marinei, într-o încercare de a menține deplasamentul noilor nave
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]