2,381 matches
-
După votarea legii secularizării bunurilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, noilor egumeni li s-a cerut să se îngrijească să păstreze cu grijă tot ansamblul mănăstiresc, să nu desfigureze arhitectura, să aibă grijă de pietrele de mormânt, să păstreze pomelnicele ctitorilor. S-a cerut de către Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice să se facă un inventar al bunurilor și acareturilor de care dispunea mănăstirea la 21 septembrie 1863. Obiectele prețioase și cărțile să fie bine păstrate, ferite de stricăciune și să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
reînviind viața duhovnicească și culturală, care de multă vreme erau părăsite în această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an de domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru călugări și o gospodărie anexă. În incinta mănăstirii s-a îngrijit de spațiile verzi plantând arbuști și flori. Vechile alei le-a lărgit și le-a înlocuit cu mozaic. Pentru lucrările de restaurare poate fi considerat ca al doilea ctitor al mănăstirii, deoarece într-o perioadă grea pentru viața Bisericii, el a știut să continue viața monahală și chiar să închinovieze tineri dornici de călugărie. Aici au stat mulți tineri care proveneau din familii sărace în perioada cât au studiat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înzestrat-o, precum și rolul pe care l-a jucat în viața familiei voievodului, care și-a stabilit aici a doua reședință. Este de presupus că și biserica mănăstirii a fost generos înzestrată cu toate cele necesare cultului și pentru pomenirea ctitorilor. În cronica lui Nicolae Costin s-a menționat că Gheorghe Duca și-a înzestrat ctitoria ,,cu multe odoare și veșminte scumpe”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. II, p. 7 footnote>. Dintre acestea în colecția de obiecte bisericești se mai găsește
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al aceleiași mănăstiri Cetățuia, așezată în apropierea Iașilor, la 30 mai, anul 1859”<footnote Marcu Beza, op. cit., p. 108 și 112 footnote>. Un timp s-a păstrat în biserica mănăstirii Barnovschi un potir de argint, care fusese donat Cetățuiei de către ctitori în anul 1669 sau 1670. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a pierdut și vechiul sigiliu al mănăstirii executat probabil tot între anii 1669-1670. Celelalte obiecte și cărți de cult donate de ctitori nu se știe de cine
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care fusese donat Cetățuiei de către ctitori în anul 1669 sau 1670. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a pierdut și vechiul sigiliu al mănăstirii executat probabil tot între anii 1669-1670. Celelalte obiecte și cărți de cult donate de ctitori nu se știe de cine au fost luate și unde sunt astăzi. Nu s-a păstrat nici vechiul pomelnic al ctitorilor. Un pomelnic refăcut se păstrează în biserică. După el se pomenește la fiecare sfântă liturghie familia lui Gheorghe Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și vechiul sigiliu al mănăstirii executat probabil tot între anii 1669-1670. Celelalte obiecte și cărți de cult donate de ctitori nu se știe de cine au fost luate și unde sunt astăzi. Nu s-a păstrat nici vechiul pomelnic al ctitorilor. Un pomelnic refăcut se păstrează în biserică. După el se pomenește la fiecare sfântă liturghie familia lui Gheorghe Duca, donatorii și ajutătorii de mai târziu. O cruce din anul 1592 care a făcut parte din patrimoniul Cetățuiei nu se știe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
meșterul a păstrat vechea inscripție: ,,Prezentul clopot s-a afierisit la venerata și sfânta mănăstire Cetățuia, a sfinților slăviților și întru tot lăudaților și întâi stătători apostoli Petru și Pavel de către evlaviosul și prea ilustrul domn al întregii Moldove și ctitor, domnul domn Ioan Duca Voievod, spre veșnica pomenire în anul 1669”. Pe altă parte a clopotului, meșterul restaurator a adăugat icoana Sfinților Petru și Pavel, cu numele lor în limba greacă și cu următoarea inscripție în limba greacă: ,,Din întâmplare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Z. M” și la același nivel; inscripția în limba greacă: ,,Prezentul clopot s-a afierosit la venerata și sfânta mănăstire a sfinților slăviților întru tot lăudaților Petru și Pavel de către prea evlaviosul și prea ilustrul domn al întregii Moldovlahii și ctitor, domnul domn Ioan Duca Voievod spre veșnică pomenire”. Cel de-al treilea clopot, cel mai 138 mic, rămas de la Duca Vodă, este și el crăpat, aflându-se în clopotniță. În afară de inscripția în limba latină, de sus, celelalte inscripții sunt identice
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu motive florale de nuanță populară; Sfinții Trei Ierarhi (Vasile, Grigorie și Ioan), icoană pictată în secolul al XVIII-lea. Icoana are ornamente populare pe fondul ei; Mântuitorul - icoană aparținând catapetesmei vechii catedrale mitropolitane din Iași, anul 1761, poartă numele ctitorului acesteia, Mitropolitul Gavriil Calimachi. Este lucrarea aceluiași pictor care a pictat icoana Maicii Domnului cu pruncul în brațe, care acum este pe catapeteasma originală a fostei catedrale; Sfinții Evangheliști, icoane provenite de la catedrala veche mitropolitană - Sfântul Gheorghe; Proorocii Mari: Isaia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 11-12, anul XLIX, Iași, 1973, p. 806 footnote>. Concluzii Încă de la înființarea ei în anul 1669, Mănăstirea Cetățuia a fost chemată să joace un rol important în viața orașului Iași și a Moldovei. Ctitorul ei, Gheorghe Duca, un voievod mândru și iubitor de cultură și-a dorit să-l depășească în făptuiri pe Vasile Lupu, părintele lui spiritual. Construcția întregului complex s-a încheiat în vara anului 1672, iar sfințirea s-a făcut de către
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste făcută și zidită den temelie de răpăosatul Miron Barnovschie vodă...s-au jeluit înaintea noastră,...dzicând așe: cum întărituri ce au avut și alte drese de danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate au arsu în taina (tainița) sfintei mănăstiri și cu multă avere și îmbrăcăminte a sfintei mănăstiri, când au vinit Galga soltan cu oștile tătărăști și cu Bogdan Hmilnițchii hatmanul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zidire a lui Petru Șchiopu din 1579; Galata din Deal - ridicată de același voievod în 1584, dar...o altă biserică, ridicată pe la 1586, a purtat o vreme numele de Galata din Gios. Mai târziu, s-a numit Balica, după numele ctitorului, și apoi Frumoasa. De ce a purtat biserica Frumoasa numele de Gala din Gios? Pentru că bunul voievod Petru Șchiopu, care a fost numit de Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în „pomelnicul” unei biserici. Pentru că nu-mi este deloc limpede dacă-i drept sau nu acest fapt, îl întreb pe bătrân: Părinte, fii bun și tălmăcește-mi și mie cum stau lucrurile cu pomelnicele bisericilor? Pomelnicul unei biserici cuprinde numele ctitorilor, apoi pe ale celor ce au făcut danii bisericii sau mănăstirii ori alții cu fapte deosebite în slujba bisericii. Eu tocmai mă gândeam la un zapis, cel din 9 iunie 1736 (7244), în care se spune: „Constantin medelnicer făcut-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
multă vreme mă bate gândul să ne aducem aminte de daniile făcute de voievozi ori de simpli enoriași sfintelor mănăstiri și biserici. Sunt sigur că îți amintești că unele biserici sau mănăstiri au fost zidite abia după ce vodă a dăruit ctitorului un loc pentru aceasta. Îmi amintesc de asemenea fapte, părinte. Dacă-i așa, atunci spune-mi care ar fi cea mai veche danie despre care ai citit în hrisoavele domnești? Poate or fi fost și altele, dar de una îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Petru Șchiopu voievod. Și dacă tot am pomenit de el, se știe că mănăstirea Frumoasa a purtat - la început - numele de Galata de Gios, deși nu este ctitoria lui. Poate îmi tălmăcești mai limpede spusele tale? Apoi Petru Șchiopu voievod, ctitorul Galatei din Vale, care s-a risipit, și apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a ridicat mănăstirea Frumoasa. În virtutea acestui fapt, Frumoasa a purtat - o vreme - numele de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Gios, nume întâlnit în hrisoavele domnești. Frumoasa i s-a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea Dealul Mare sau Hadâmbul, cum i se mai spune astăzi, a fost zidită tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea Dealul Mare sau Hadâmbul, cum i se mai spune astăzi, a fost zidită tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în veci”. Ia să vedem dacă știi ce se mai petrecea în anul 1761, an în care se punea piatra de temelie a Mitropoliei Vechi cu hramul Sfântul Gheorghe? Cred că știu, sfințite. Întâi știu că mitropolitul Gavriil Calimachi este ctitorul acetei Mitropolii și că aceasta a fost terminată în 1769. Asta-i spre lauda ta, dar voiam să aflu dacă îți mai amintești de dania către Mitropolie făcută de biv vel logofătul Radu Racoviță cu ginerii și fiicele sale? Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hai să vorbim și despre alte sfinte lăcașuri care s-au ridicat și au supraviețuit tocmai datorită bunăvoinței drept-credincioșilor; fie el vodă sau alți enoriași... Mă gândesc să vorbim despre o mănăstire tare dragă nouă. De fapt, dragostea pornește de la ctitor, pentru că mult s-a zbătut ca această mănăstire să rămână după el... Uite cum mă duce în ispită sfinția ta. Așa o ispită merită să fie luată în seamă. Spune-mi dacă bănuiești despre ce ctitor și mănăstire ar putea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fapt, dragostea pornește de la ctitor, pentru că mult s-a zbătut ca această mănăstire să rămână după el... Uite cum mă duce în ispită sfinția ta. Așa o ispită merită să fie luată în seamă. Spune-mi dacă bănuiești despre ce ctitor și mănăstire ar putea fi vorba? Dacă voi spune că este vorba de Petru Șchiopu voievod, ctitorul mănăstirilor Galata, am ghicit? Ai ghicit, dar nu putem vorbi de cele două mănăstiri Galata la prezent, ci numai despre una din ele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Uite cum mă duce în ispită sfinția ta. Așa o ispită merită să fie luată în seamă. Spune-mi dacă bănuiești despre ce ctitor și mănăstire ar putea fi vorba? Dacă voi spune că este vorba de Petru Șchiopu voievod, ctitorul mănăstirilor Galata, am ghicit? Ai ghicit, dar nu putem vorbi de cele două mănăstiri Galata la prezent, ci numai despre una din ele și anume despre Galata din Deal. E drept că el este ctitorul celor două mănăstiri cu numele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorba de Petru Șchiopu voievod, ctitorul mănăstirilor Galata, am ghicit? Ai ghicit, dar nu putem vorbi de cele două mănăstiri Galata la prezent, ci numai despre una din ele și anume despre Galata din Deal. E drept că el este ctitorul celor două mănăstiri cu numele de Galata. S-o luăm pe îndelete, părinte, și să spunem că în cea dintâi domnie a lui Petru Șchiopu voievod, cea dintre 1574-1579, el a zidit Galata din Vale, care se pare că s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
izlaz”. Se vedea mâna de „gospodar” a călugărilor greci de la mănăstirea Halchi... Această aducere aminte mi-a trezit întrebarea: „Cum adică? Să te afli viețuitor într-o mănăstire și să nu ai grijă de starea ei?” Și voievozii - începând cu ctitorul ei - au tot înzestrat-o. Ultima danie de care mi-am amintit a fost cea din 20 octombrie 1787, făcută de Alexandru Ioan Ipsilanti voievod. La acea dată găsim scris: „Facem știre cu acest hrisov... pentru svânta mănăstire... Aron Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire și la mănăstire de la Muntele Sinai”. „Măi da’ mulți Movilești mai sunt! Și eu care credeam că <Balica hatmanul cel bătrân Melentie> e singurul ctitor al mănăstirii Balica” - mă minunam eu în timp ce căutam noi însemnări despre mănăstirea Balica. Nu mi-a trebuit prea multă vreme ca să dau de hrisovul de întărire pe locul mănăstirii dat la 17 decembrie 1618 (7127) de Radu Mihnea voievod. Motivul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]