1,229 matches
-
erau de părere că reprezintă o contribuție valoroasă: Agricultura la români, de la origini până la jumătatea secolului XX . O monografie despre hrana poporului român, despre muncă și oamenii pământului, despre culturi și cultivatori, despre unelte și tehnici de arat, semănat și cules, despre păstrarea recoltei, relațiile de proprietate și credințele legate de munca câmpului. Pentru cei care și-au petrecut copilăria În lumea satului, Înainte de colectivizare, un prilej de a redescoperi o lume fabuloasă, când oamenii Încă trăiau, se valorizau și se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sociale. ?i nu numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului Regim, magistratul Montyon este cel care face publice condamn?rile pentru crime ?i pentru alte delicte din jurisdic?ia Parisului �ntre anii 1775-1785. Prelucr�nd datele astfel culese, el �mparte populă?ia dup? sex, v�rst?, situa?ie profesional?, natura ?i locul delictului. Public? rezultatele sub forma Observa?iilor asupra moralit??îi �n Fran?a (1786) ?i formuleaz? concluzia c? expansiunea urban? este cauza principal? a prolifer?rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sunt magazine speciale care vând ceea ce aruncă străinii la ei în țară, iar unii de la noi aducându-le, au posibilitatea să devină negustori, cum făceau în trecut doar evreii, dar dintre cei scăpătați. Ce mai făcea mama din cânepa sa, culeasă, înainte de a ajunge cu dânsa la baltă, ca să fie murată, t opită cum ziceau alții? De julfă și turtele de la Crăciun, a ți auzit ? Frumoase obiceiuri mai erau la noi în anii cop ilăriei mele, ca în toată Moldova și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică Zamfir, șef de taraf din generația urcădeștilor de la Frumușica, autor al renumitei „Sârbă de la Deleni”, culeasa și prelucrata de Constantin Arvinte și interpretată fără egal de Angela Moldovan. - Mi-am costructurat cele mai bune intenții cu cerințele școlii pentru o informare corectă a elevilor și mai mult, În scopul formării În fiecare copil pasiunea pentru cultură
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aveam mare grijă să păstrăm sămânța pentru anul următor. Eu și Oltea, sora mea, eram culegătoarele de bază. Știam cum se scutură rădăcinile și cum se fac mănunchiurile, pe care le legam cu legături de paie moi, de ovăz. O dată culeasă recolta de in și cânepă, o așezam frumos în căruță și-o duceam la baltă, la topit. Ca orice costișancă, mama știa că, apa râului Suceava, putea să ne fie de ajutor, dar numai cu condiția să fie lângă mal
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
beci, aveam rafturi multe și merele și perele trebuiau sortate și așezate în cutii de carton și de lemn. Tata făcea această operațiune. Folosea multe ziare, știind că hârtia protejează fructele peste iarnă. Era un miros minunat de fructe proaspăt culese, de-ți venea să le mănânci cu ochii! Toată casa parcă era îmbălsămată (beciul fiind sub tindă). Mie îmi plăcea așa de mult să culeg și mă bucuram că merele din pomul meu erau mari, roșii și coapte. Îmi venea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
împrumută frunzelor culoarea roșie a focului, „Amaterasu” se retrage într-o peșteră pentru odihnă, astfel peisajul devine un poem, un haiku în roșu, greu de descris, dar ușor de admirat. În această perioadă au loc mai multe activități: Orezul proaspăt cules ia calea fabricilor de bere. Deja cel pus la fermentat în luna septembrie este gata de filtrare. Au trecut cele 30 de zile necesare pentru a se transforma într-un lichior gustos și aromat. Miroase a proaspăt și a dor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape ½ hectar, cu Îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii În așa numita operațiune hoging. Hog Înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii adună ultimul bob și sporul lor În greutate e același cu cel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
selectați într-un lot pentru Canal. În după-amiaza aceleiași zile au fost chemați încă o dată de către Iosif Nemeș, care i-a prezentat directorului penitenciarului, Mihai Bertea (cu care, probabil, vorbise între timp), și le-a indicat să îi predea informațiile culese. Sesizând că planurile s-au schimbat și că administrația închisorii este coimplicată, a doua zi cei doi au cerut la raport ca unul dintre ei să fie pus de planton, pentru a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
facă un consult medical înainte pentru a vedea dacă nu suferă vreunul de inimă. După o perioadă în care se obțineau informații prin discuții, Popa îl scotea la raport pe șeful de cameră, care îl punea la curent cu informațiile culese, și se înțelegeau asupra momentului și semnalului pentru începerea bătăilor. Între 15 octombrie 1950 și 1 ianuarie 1951, Octav Grama era cel care indica scenariul bătăilor, în prezența lui Popa 'Țanu'. Tot Popa indică procedura standard pentru bătăi: cei care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Una dintre acțiuni a fost izolarea vârfurilor legionare, inclusiv a lui Cobîlaș, pentru a nu le face probleme în acțiune, dar, în realitate, scopul izolării ar fi fost acela de a le permite să conducă din umbră acțiunea. În ceea ce privește informațiile culese, comuniștii susțin că cele 'neesențiale și nereale' erau predate administrației, pe când cele importante erau păstrate pentru a fi scoase și predate lui Nicolae Simionescu, șeful serviciului legionar de informații din Iași. Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste (ODCC) ar fi fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și înregistrarea la Tribunalul Cernăuți în registrul publicațiilor periodice sub nr.9/1942. Se publicau proză și versuri, dar și probleme de matematică distractivă, jocuri în figuri geometrice, trimiteri de ordin istoric asupra primelor preocupări matematice, anecdote matematice și fantezii culese, refăcute și publicate, rebus, enigme etc. „Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir”, „Domni români apărători ai bisericii și credinței”, „Un ideal al femeii creștine”, „Creștinism și caracter - perfecționarea caracterului propriu în lumina principiilor religiei creștine”, „Valoarea umană a moralei creștine” erau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Național Țărănesc. *** BUCOVINA MEA... Bucovina o privește fiecare în felul său. Unii îi admiră „Piciorul de deal”, crestele împădurite ori golașe”, „buza pădurii”, „verdele crud”, „aerul blând, visător, mereu proaspăt”; ordinea „chezaro-crăiască”, „mobilele și detaliile din case”,”bucătăria cu ingredientele culese chiar de la Cernăuți”,”apa cristalină, mereu proaspătă”, „laptele cu miros de floare rară”, „schitul ori biserica voievodală vizitate”, „copiii, fetele, bărbații și nevestele lor - mereu proaspete și frumoase, ca și odraslele și însoțitorii lor.” Bucovina e interesantă și ispititoare din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
va întoarce pe 15 aprilie (ea este și infirmieră, și secretară, întrucât biata Sibylle nu-și mai poate folosi brațul stâng). Sper să pot lucra până în iunie; trebuie să pun la punct ultimele capitole din Histoire II (primele sunt deja culese, iar tipograful așteaptă nerăbdător restul...). (Apropo: Payot v-a trimis Histoire I în mai 1976; ați primit-o?) Un editor din Stockholm, René Coeckelberghs, va publica o versiune suedeză din Pe strada Mântuleasa (această cărțulie tocmai a apărut la Gallimard
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pictorul și atâția cunoscuți sau citindu-le operele. Vă sunt adânc recunoscător pentru amabilitatea cu care ne-ați primit vizitând această emoționantă icoană - ce reprezintă „Casa oamenilor de seamă” din Fălticeni. Cu adâncă recunoștință pentru toți cei ce-au păstrat, cules, donat și recuperat după vitregia „vremurilor de bejenie” ce-au trecut În decursul unui veac până azi când au ieșit iar la lumina tuturor! Al D-Voastră Dumitru Țanu București, Sectorul 2, Str. Ghiocei, 7A </citation> <citation author=”ȚANU George
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
orgoliu. La intrarea în casă, cam delăsată, cu o mică „grădină” (câțiva metri de pământ înconjurați de un gard jos de scânduri), neîngrijită și ea, trei poeți amatori își vând propriile cărți. Niște broșuri prinse în două clame, cu text cules mărunt, înghesuit. Cărțile sunt dedicate memoriei Annei Ahmatova. Unul dintre poeți îmi întinde și o pagină de ziar, unde are o cronică sau o prezentare a cărții... Ajung și la Muzeul Vladimir Nabokov, situat în casa nr. 47 de pe strada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
liniștită din compartiment (cu Andrei Bodiu, Richard Wagner și VITALIE CIOBANU) este întreruptă de textul unei declarații-rezoluții pe care scriitorii din Literatur Express ar trebui s-o adopte la finalul călătoriei. Lectura „documentului” mă contrariază. Accente stângiste și antiglobaliste primitive, culese parcă din programele de luptă ale anarhiștilor și pacifiștilor de meserie. Aflăm cine sunt autorii compunerii: Anastassis Vistonidis (Grecia), Inga-Lina Lundqvist (Suedia), Ana Luisa de Amaral (Portugalia) și Vladislav Bajac (Iugoslavia). Cu toți patru am polemizat în aceste zile, fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și în Coreea. Yves Farges a cules dovezi dintr-o voluminoasă documentare reunită în 340 de dosare, a vizitat toate locurile unde fuseseră înregistrate agresiuni bacteriologice, a stat de vorbă cu martori, locuitori ai țării și prizonieri de război. Materialul cules a fost amănunțit verificat de el însuși, precum și de colaboratorii săi. Probele adunate de Forges sunt covârșitoare și concluziile fără replică. Se dau în cartea lui Farges fapte, cu date, localități și martori. Documentele produse de Farges mărturisesc fără putință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici la o ipostază uraniană, specifică boilor care trag soarele pe cer. Ființă solară, de asemenea, Sur Vultur, din basmul cules de D. Stăncescu, sugerează aceeași vechime primordială, a unei ființe martore la geneză. O colindă foarte apropiată ca formă, culeasă însă în Priponeștii de Jos, Galați, conturează și mai expresiv planul astral în care somnul inițiatic provoacă fecunditatea lumii: „Sus, mai sus, mai sus de soare,/ Printre stele lucitoare,/ Ești-un strat di busuioc”. Apar și în acest text coarnele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare”. Ies în relief aici cele două verbe la imperfect, pentru că acestea sunt faptele cu implicații în regenerarea universului ordonat: rodul cules din axis mundi și întrebarea ce conduce la revelarea misterului despre creația reiterată. Față de recoltarea fructelor și primirea întrebării fundamentale, acțiunile înregistrate de perfectul compus au acceași valoare de rezultat al unor indicații „scenice” din partea instanței inițiatice, iar perfectul compus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de atuncea pribegit-au ani și ani sub bolt-albastră; Mulți ca noi, sărmani lunatici, prinsu-s-au în hora noastră, Muncitori fără de leafă, ce-au pus plugul în ogor, Jos cu ochii pe hârtie, sus cu sufletul în nor. An cu an cules-am roada strânsă-ntr-un mănunchi de foi, Bună, rea, după putere, cum ne-am priceput și noi, Apoi an cu an de-a rândul spre mai bună îmbelșugare Cu un strop de vin de țară, cu o veselă urare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noi, această imensă și obscură dramă a femeilor, dramă care mocnește și zace fără să-și spună un cuvânt propriu de apărare. Am găsit printre Minunile Maicii Domnului, povestioarele cunoscute prin lumea simplă a oamenilor din Evul Mediu fran cez, culese și tipărite de Gaston Paris pe măsura Înțelegerii, gustului și curiozității cititorului ca mine și ca dumneavoastră, povestea călugăriței care, cu mințile furate și din slăbiciunea ei de femeie, se lepădă de toate și părăsi mânăstirea, ca să ia calea curvăsărlâcului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pantele amețitoare ale Bâlii, Laitei și Doamnei ca și ale hotarului și frumoasei noastre lunci, trebuie culese cu grijă și cu delicatețe, așezate în corfă, chelteu sau țechere, în traistă sau în buzunarele rucsacului, după felul fiecărei specii de floare culeasă, astfel ca ele să ajungă în bune condiții acasă, iar aci să poată fi păstrate spre înfrumusețarea camerei sau spre încântarea ochiului, vreme cât mai îndelungată. Așa dar, în afara plantelor cultivate și de arborii despre care am mai vorbit, găsim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]