1,806 matches
-
Măicuța mea, din viața de apoi, Căldura ta se reîntoarce-n mine! Șoptind cuvinte fără de-nțeles, Te văd și-acum culcată pe o rână, Că tata n-a venit de-o vreme bună, Și-n țarină nu-s roade de cules. De-atâtea griji și de nevoi, cu lacrimi, Ades spălat ai nurii, când avid, îi căutam pe trupul tău livid, Lipsit de vlagă, și lipsit de patimi. La pieptul tău, la sânu-ți sățios, Culcat pe braț sub ochiul tău cucernic
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și umblă după sfaturile lor, de aceea te voi face de pomină, îți voi face locuitorii de batjocură, și veți purta ocara poporului Meu. $7 1. Vai de mine! Căci parcă sunt la strîngerea poamelor, și la strîngerea bobițelor după culesul strugurilor; nu mai este nici un strugure de mîncare, nici cea dintîi smochină, dorită de sufletul meu! 2. S-a dus omul de bine din țară, și nu mai este nici un om cinstit printre oameni, toți stau la pîndă ca să verse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
împresoară dușmanul, Vulpea Albă, care e pe moarte și care cântă spre public: De-i vrea să-mi asculți sfatul, prietene, De bogății să nu-ți pese. Ci cât ești încă tânăr Cruță clipa prețioasă. De-s florile bune de cules, Strânge-le cât încă poți. O, nu aștepta până-i floarea ofilită Ca să rupi o rămurea. Audiența aplaudă și doamna Yun se ridică. Presupun că are nevoie să meargă în camera de toaletă. Însă ceva din felul în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
știut este că dacă nu ai om nu poți ridica recolta de pe câmp, și nici sfecla, varza, poftim, tutunul, acest produs cancerigen, care știu de mic câtă trudă și câți frați lucram la el până îl însămînțam și îl culegeam. Culesul ăsta era o istorie întreagă, se făcea pe etape. Întâi foile de jos, calitate inferioară, pe urmă cele de mijloc, galbene ca lămâia, tutun fin, și în sfârșit cele de la vârf. Trăgeam lipanele pe-o sfoară și făceam șiruri, puneam
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
m-a răzbunat. Fata trecu din nou la ofensivă, dar în clipa în care îmi pierdeam capul, trăgea pe dreapta, cum spun șoferii. Se înfiripă între noi un război ce avea să dureze. Timp de o săptămînă eram trimiși la cules de struguri în fiecare dimineață. Un camion cu lada goală ne ducea în podgorie. Rostogolindu-ne dintr-un oblon în altul, am găsit prilej s-o ocrotesc pe Patricia înconjurîndu-i talia cu brațele. Această îndeletnicire ne dezvălui secrete încă neîncercate
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Pentru ce nu ne-ai chemat, cînd ai plecat să te lupți împotriva lui Madian?" Și au avut o mare ceartă cu el. 2. Ghedeon le-a răspuns: "Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim decît culesul întregii vii a lui Abiezer?" 3. În mîinile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, și Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?" După ce le-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
plecat să te lupți împotriva lui Madian?" Și au avut o mare ceartă cu el. 2. Ghedeon le-a răspuns: "Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim decît culesul întregii vii a lui Abiezer?" 3. În mîinile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, și Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?" După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit mînia. 4. Ghedeon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
ca și cum ar fi fost surprins făcând ceva ne la locul lui, mi-a vorbit apoi cu calm și adâncă aducere aminte... În aceste câteva clipe petrecute aici mi-am adus aminte de vremea pe când, ucenic fiind, încă făceam ascultare la culesul fânului pentru vitele mănăstirii...Fânațul nostru era departe de mănăstire și acolo se întindea pe o costișă nesfârșită. Și Doamne cât a mai florăret se găsea în iarba coaptă numai bună de coasă! După o zi de muncă, am adunat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
costă mult mai mult, decât dacă nu le-ai fi avut. Așa și prietenul acesta al meu, pe care îl cunosc, ehei, de pe când făceam parte dintr-o echipă de „tineret mânia țării” care trebuia să ajute țărănimea cooperatoare la culesul la timp al porumbului și care în zilele noastre îmi mai citește jurnalul meu când nu are ceva mai bun de făcut (vorba lui...). Văzând ce scriu i s-a cam zbârlit părul pe ceafă ( că în partea din față
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
nu-și puteau explica unde dispăreau. Îl credeau vrăjitor. Le învăța apoi să prepare cu mâna lor așa-numitul liquor silicum, un fel de apă de cremene. Pietricelele acelea albe și frumoase se găseau, din belșug, pe toate cărările. Desigur, culesul acestora avea și el farmecul lui. Le invita apoi noaptea în laborator. Pietrele, tratate cu o substanță alcalină, deveneau, sub ochii lor uimiți, mai întâi transparente, iar mai apoi un frumos lichid limpede ca apa. Bineînțeles, le vorbea tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai degrabă de mânie decât de durere și de: nu-mai-faaa’-și-nu-mai fac! - Tu să nu vorbești ca Mili, tu ești mare, Îmi șoptește mama. Că, altfel... știi tu... Știu - cum să nu știu? Doamna se Întoarce. Zice: - Pentru azi, gata, culesul, duceți-vă la joacă! A zis: duceți-vă, dar numai mie mi-a zis. Nu-mi place asta: numai pe mine mă trimite - să ne jucăm - de ce n-o trimite și pe fată-sa cea mare? Sau pe amândouă fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
țăsălat, l-au adăpat? - hă-hă-hă, pește-adăpat! - Chiar așă, Moșâiacob: o vinit de bunavoia lui pe raza noastră, ‘i-al cui Îl prinde! Se duc și se tot duc Mănenii noștri la pește cum s-ar duce la coasă ori la cules via. Moș Iacob bombăne, Încearcă să facă ordine-n comună, cu cetățenii ei - n-are cu cine. Îl aud cum intră Înapoi, În ograda lui. Dondănind și suduind. Dă trei-patru ocoluri În ogradă, apoi Îl aud - are alt glas, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Asfințit, cam pe unde ne-am Întors noi de la Camincea, din refugiu. Mă ia și pe mine sus, În deal, la vie - o dată pe la Sfânta Maria Mare, când Începe poama să se chistruieze și de vreo două ori toamna, Înainte de cules. Știu cum miroase Raiul: ca dealurile Manei când Înfloresc viile. Nu degeaba umblă vorba cântată că, de cum Înflorește via, / iese la șăzut Maria... - am văzut eu, cu ochii mei (dar nu În tovărășia lui Moș Iacob, ci În a copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Maria Mare mergeam cu Moș Iacob, la deal, să vedem cum s-o chistruiet poama. Dar asta am povestit-o. Altceva n-am povestit: cum, În ultima toamnă la Mana, umblând pe dealuri cu Ionaș (poama era coaptă, azi-mâine Începea culesul), văzând - și auzind - flăcăi și fete, În pielea goală, alergându-se prin vii și. Și mâncând poamă. Și eu l-am Întrebat pe Ionaș: - Ce fac ei? - Dă, ce să facă șî ei..., mi-a răspuns. Mănâncă poamă. - De ce mănâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
altele, atâtea. Și la ce bun să le mai, dacă tot. Că am plecat și parcă nici n-am fi fost pe-acolo, nici măcar În treacăt, de parcă nici n-am fi Început Începutul. Aveam de gând să povestesc - din calidor - culesul viilor; și după aceea să povestesc bine-bine tescuitul; și după aceea să povestesc povestea tulburelului; și după aceea culesul păp’șoiului și, după ce dă omătul, să povestesc șezătorile - unde se șede În mai multe feluri: și așa, și așa, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi fost pe-acolo, nici măcar În treacăt, de parcă nici n-am fi Început Începutul. Aveam de gând să povestesc - din calidor - culesul viilor; și după aceea să povestesc bine-bine tescuitul; și după aceea să povestesc povestea tulburelului; și după aceea culesul păp’șoiului și, după ce dă omătul, să povestesc șezătorile - unde se șede În mai multe feluri: și așa, și așa, și altfel - dar mereu bine; și să povestesc iarna-pe-uliță; și sara-pe-deal; și Întreg Creangă. Singurul lucru În viață care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu e nimeni, mă înștiință Reiko. Eu am permisiune specială ca să mă pot mișca în voie, dar ceilalți sunt toți la programele lor. Unii fac sport, alții sunt prin grădină, alții la terapia în grup, iar alții prin pădure, la cules de plante. Fiecare își stabilește programul și-și vede cu rigurozitate de el. Hai să vedem ce face oare Naoko acum? Cred că ea urma să lucreze la vopsea și la tapet. Nu mai știu exact. Mai sunt și asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu altul de ani de zile, v-am povestit. Dar În timpul tragediei Adelino devenise din nou ființă omenească, și unchiul chiar i-a strâns mâna. Așa că am petrecut o oră pe Întuneric, printre butoaie și un miros rămas de la cine știe câte culesuri, care te cam amețea, afară Împușcături. Pe urmă rafalele s-au rărit, Împușcăturile ajungeau până la noi mai Înfundat. Am Înțeles că una din cele două tabere se retrăgea, dar Încă nu știam care. Până când, la o ferestruică de deasupra capetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să venim la o înfățișare. Șmecher statul: ne ținea în șah, mai fierbeau hormonii în noi, poate se lăsa cu un bebe...Căsătoria e sfântă, e celula de bază a societății, din ea rezultă români mici care vor pleca la cules de căpșuni în Spania sau ca zidari în Israel. N-a fost să fie. Adelina m-a convins să depunem actele pentru căsătorie la Oficiul Stării Civile din Constanța. Era chiar în sediul primăriei. O clădire somptuoasă, în stil baroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
onomasticii, după ce ne-au plecat musafirii veniți să ne sărbătorească pentru dublul eveniment, am ținut un consiliu de familie la care am participat doar noi doi, fiindcă băiatul cu nora și cei doi copii sunt plecați de ani buni la cules de căpșuni în Spania, iar fiica cu ginerele sunt de ceva timp în Italia, ea îngrijind o bătrână infirmă, el lucrând la salubrizarea orașului etern. Copilul l-au lăsat la cuscri care au casă cu încălzire la sobe. La acest
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ochii spre cer, poate că vine un nor de ploaie rătăcit în imensitatea cerului, dar în zadar. Când s-a secerat grâul, orzul sau secara, oamenii aproape că nu și-au scos nici sămânța aruncată la semănat, iar toamna la culesul porumbului sau a floriisoarelui recolta a fost foarte slabă. Norocul nostru a fost că în anul agricol 1945 a fost foarte bun și au avut cu ce se hrăni oamenii în anul de secetă. Se punea problema supraviețuirii în anul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
toamna, cînd sînt muncile agricole, venim și din două-n două săptămîni”, explică, la rîndul său, un „copil” de la oraș. „Ne mai aranjăm concediile în așa fel încît să ne luăm toamna două săptămîni, primăvara o săptămînă, la sapă, la cules...” „Cînd mi-o trebui mie sau la fată bani, vînd porumbul”, explică un bătrîn. „Păi eu pentru cine muncesc, pentru cine trăiesc ? îmi opresc doar pentru mica cheltuială. Mi-aduce fata de acolo carne, șuncă, ce-mi trebuie, așa, alimente
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cum să găsească lucrurile folositoare: apă, pesmeți, chibrituri, tutun. Numai pâine nu găsea. - Cum de nu s-au rătăcit? exclama Laura. Cum de-au izbutit, atâtea zile, să nu se întîlnească față în față cu oamenii din sat? Căci începuse culesul porumbului. - Am avut desigur noroc, continuă Darie. Dar Zamfira avea instinct de jivină sălbatecă, parcă simțea de departe apropierea omului și ne ascundeam pe loc. Am stat ascunși o zi întreagă, într-o claie cu fân, și auzeam cum lucrează
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-ncepea lăutarii, și omu ei se fudulea să vie să-i cânte și lui la ureche. La urmă, se dregea c-o ciorbă de burtă, era cu chef și pleca acasă cu birjă ; de câteva ori, a fost așa, la cules de vii, da ține minte și-acu, parc-a fost ieri... A mai îmbătrânit ei acu, da tot așa le place : să prăjească o tigaie de carne și de cârnați și să-ntingă cu pâinea-n sos... Și c-un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
reiese destul de clar și din textele anterioare centralizării cultului la templul din Ierusalim: din Ex 23,14-16; 34,18-23 transpare o societate tipic agricolă din perspectiva datelor diferitelor sărbători și aniversări puse în relație cu secerișul sau alte forme de cules al recoltelor, primiții și altele, astfel că apare spontan întrebarea: până la ce punct Israel și Iuda au reelaborat, conștient, idei de origine cananeană legate de fertilitatea (Os 2) solului, a turmelor și cirezilor sau familiei?! În cazul în care se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]