926 matches
-
se spune." "Ascultă, Petrini, ridicai eu glasul, poți trăi cu gîndui că l-ai aruncat pe acela în prăpastie?" "Pot trăi până la adânci bătrânețe. Am mai aruncat o dată unul și în afară de pure idei de vinovăție, născute dintr-un exces de culpabilitate a conștiinței că am omorât un om, niciodată n-am simțit remușcări adevărate. Mi-a rămas în conștiință, mai puternic decât vinovăția, sentimentul că individul vroia el să mă omoare pe mine și nu aveam nici o îndoială în acest sens
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
O luai înainte și o condusei. Când se întîlniră, iar eu mă așezai la birou, el se ridică în picioare și un abur misterios îi învălui de îndată... Sau poate vederea mea se subțiase de tensiunea orelor de interogatoriu? Sau culpabilitatea le înscria pe chipuri această aură de iubire tragică și din altă lume? Doamna Culala nu era frumoasă decât pe clipe de revelație, intermitente și inexplicabile (fiindcă atunci când eu o priveam stătea nemișcată), într-o secundă vedeam un chip puțin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin istoric glorios, în paradigma regretelor specifică vremurilor postnaționaliste avem de-a face cu o memorie colectivă vinovată, măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință, impulsionată de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care în alte țări ar face cea mai distinsă podoabă a unui stabiliment penitenciar. Scrisorile lui Warszawsky autentice, legalizate și chiar fotografiate, pentru orice om cu bun simț și cu bună credință, n-au lăsat o umbră de îndoială asupra culpabilității acestui stâlp al ortalei. Un partid nu poate fi totdeuna făcut responsabil de o crimă a unuia din partizanii săi. Însă când, în fața evidenței, în loc de a tăia un membru cangrenat, acel partid se scoală întreg pentru apărarea vinovatului, când îndrăzneala
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
medico judiciare grav. Minciuna psihogenă, mult mai susceptibilă de reeducare, are la bază situații conflictuale și perturbări afective care împiedică dezvoltarea normală a personalității. Ea se întâlnește asociată cu alte tulburări caracteriale, ca negativismul, in toleranța, stări regresive, reacții de culpabilitate și de compensare etc. În asemenea situații este indicată orientarea copilului către o înaltă concepție despre adevăr, dublată de detestarea minciunii, care trebuie asemuită constant cu microbul moral ce deteriorează relațiile sociale, coborând nivelul demnității umane. În consecință, atmosfera morală
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ale adultului se prezintă, clinic, în forme mai puțin periculoase, dar mult mai fățișe, mai deschise și mai explicite. În formă psihopatologică, agresivitatea infantilă se leagă de un angrenaj foarte larg de mecanisme psihofiziologice cu implicații etico-sociale ca acelea ale culpabilității, insecurității, frustrației, fricii etc. În această perspectivă, chiar și actele antisociale grave, infracțiunile juvenile sunt socotite de un număr însemnat de autori, în frunte cu G. Heuyer <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , drept forme terminale ale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mintea liberă pentru a gândi și a învăța, trebuie să tratăm cu respect toate emoțiile și sentimentele lor” (Albu, 2 007, p. 55) Stările afective pot cauza stări depresive, caracterizate prin tristețe profundă, reducerea inițiativelor, impresia de inutilitate, devalorizare si culpabilitate. „Depresia constituie sentimentul major al psihozei depresive și al melancoliei de involuție; ea poate apărea la copii în urma unor situații psihotraumatizante sau frustrante ori consecutiv pierderii unei persoane importante, a unei situații materiale” (Pavelcu, 1968, p. 51). În majoritate cazurilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
manifestate prin diferite și îndelungate tulburări nervoase, care apar în condiții de suprasolicitare psihică), caracterizând starea de insatisfacție generală, oboseală și indispoziție; se poate agrava în anxietate și în melancolie, stări de persecuție (convingerea copilului că este urmărit, observat) și culpabilitate. c) emoțiile-stări afective de scurtă durată, care exprimă un specific al relațiilor cu un obiect sau o situație, deci au un caracter situațional. Stările de hiperemotivitate apar la nevrotici și la copiii cu psihoze afective. Emoțiile nu se reduc numai
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
convingerile lor politice sau religioase, din motive naționale sau sociale, zeci de mii de oameni deportați în Siberia, condamnați la moarte, la privațiune de libertate, omorâți prin înfometare sau internați în instituții de psihiatrie. Și dacă această lege a stabilit culpabilitatea regimului comunist sovietic în comiterea unor crime contra umanității, atunci hotărârea parlamentului ales în februarie 1994 nu a însemnat decât o revenire la concepția sovietică și o reabilitare a expansionismului rus și panslavist. Partidul de guvernământ, susținut de românofobii și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Iași, a rămas într-un stadiu confuz, datorită inimicițiilor practicate de către partizanii universitari de extremă dreaptă. E cazul să rememorăm că, la 29.01.1919, Colegiul universitar ieșean hotăra, în baza Decretului Lege din 21.01 a aceluiași an, cercetarea culpabilității fostului rector și profesor. La 15 aprilie 1921, studenții Facultății de Drept, contestând decizia de suspendare din 26.02.1919, cereau insistent rectorului, reintegrarea celui în cauză. Într-o hotărâre a senatului universității, consemnată în procesul verbal nr. 76/1921
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a șarpelui, autorul francez este convins că aceasta simbolizează ,,spaima nespiritualizată și nesublimată a imaginației exaltate: vanitatea culpabilă, principiul răului"50. Mușcătura dureroasă, veninoasă și mortală a șarpelui s-ar traduce pe planul simbolismului psihic ,,prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decât vanitate"51. Nu întâmplător la vechii greci, șarpele îmblânzit și chiar mort simboliza înfrângerea vanității. Oprindu-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui ipostaziat în figura lui Satan. Acesta ar
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin. Paris: Gallimard, 1996. Danto, Arthur. Analytical Philosophy of History. Cambridge: Cambridge UP, 1965. Delumeau, Jean. Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată. București: Meridiane, 1986. 2 vol. [1978]. ---. Păcatul și frica. Culpabilitatea în Occident (secolele XIII-XVIII). Iași: Polirom, 1997. 2 vol. [1983]. ---. Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII. Iași: Polirom, 1998. [1990]. ---. Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului. București: Humanitas, 1997. Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
renunțe la ea însăși, dacă se vrea satisfăcută. Păcatul nu constă atit în a ști (sub acest raport toată lumea e nevinovată), cât în a dori să știi. Este și singurul păcat pe care omul absurd îl poate simți ca însemnând culpabilitatea și totodată nevinovăția sa. I se propune un deznodământ în care toate contradicțiile trecute nu mai sunt decât jocuri polemice. Dar nu astfel le-a simțit el. Adevărul lor, acela de a nu fi niciodată satisfăcute, trebuie păstrat până la capăt
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
au dedat trupele sovietice, accederea la putere a comuniștilor nu e contestată, în schimbul unei ficțiuni memoriale: în numele antifascismului* „natural” al populației care s-a opus nazismului, instrument al marelui capital, este îndepărtată introspecția colectivă a trecutului, precum și orice urmă a culpabilității naționale. Iugoslavia și Albania reprezintă cel de-al doilea caz de figură. Marginalizându-i și eliminându-i pe concurenții lor în cadrul războiului civil din sânul Rezistenței, comuniștii nu se încurcă în finețuri tactice. Omițând să menționeze rolul trupelor sovietice în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care șeful își acceptă rolul); 6. șeful care face totul singur și subordonații care nu știu cum să depășească dificultățile sarcinilor de muncă (șeful se substituie total subordonaților săi, preluând totul asupra sa și eliberându‑i astfel pe subordonați de anxietate și culpabilitate); 7. liderul incitator, inițiator și subordonații inhibați (liderul face ceea ce altora le este teamă să facă, dezinhibându‑i astfel pe subordonați care, la rândul lor se lansează în activitate); 8. liderul erou și subordonații turmentați de pulsiuni indezirabile, dar dorind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este dimensiunea fericirii relative, datorită ei oamenii fiind mulțumiți, mai stăpâni pe ei, mai calmi, preocupați mai puțin de frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri realiste - cei care o posedă având șanse
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fost cauzată de inconsistența logică sau psihologică, se va recurge la schimbarea unui element cognitiv din mediu, la adăugarea de noi elemente cognitive pentru a modifica proporția dintre elementele disonante și cele consonante (vezi Zlate, Vlăsceanu, 1974). Sentimentele de culpabilitate, stările de anxietate și frustrare, stresul și burn-out-ul etc. sunt alte surse posibile ale conflictelor intrapersonale, fiecare dintre ele cu propriile lor efecte. Culpabilitatea creează sentimente de vinovăție, anxietatea − sentimente de neliniște și insecuritate difuze și mai ales nejustificate, frustrarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru a modifica proporția dintre elementele disonante și cele consonante (vezi Zlate, Vlăsceanu, 1974). Sentimentele de culpabilitate, stările de anxietate și frustrare, stresul și burn-out-ul etc. sunt alte surse posibile ale conflictelor intrapersonale, fiecare dintre ele cu propriile lor efecte. Culpabilitatea creează sentimente de vinovăție, anxietatea − sentimente de neliniște și insecuritate difuze și mai ales nejustificate, frustrarea produce stări de dezamăgire, stresul duce la epuizare, depresii, nemulțumire etc. Inutil să amintim că pentru eliminarea unor asemenea efecte trebuie să se recurgă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
roluri sunt îndeplinite nu de orice fel de reguli, ci doar de cele care sunt aplicabile, utile, contractuale, protectoare, suple. Dacă o regulă apare ca fiind greu de aplicat, ea va genera fenomene negative ce se traduc prin pasivitate, agresivitate, culpabilitate, manipulare. Problema se complică atunci când unii membri ai grupului percep regula ca fiind ușor de aplicat, iar alții, dimpotrivă, ca fiind dificil de aplicat. La aceștia din urmă vor apărea comportamente frecvente de încălcare a regulii sau de trișare, care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de acești subiecți antisemiți ca un criminal sexual, În același timp violator și seducător periculos, capabil să le Întineze pe tinerele creștine, pure și inocente. Mecanismele de apărare atribuite acestor incarnări ale „personalității antisemite” au funcția „să reducă anxietatea și culpabilitatea conștientă” (ibidem, p. 112). Dacă această descriere este corectă, putem trage concluzia că experiența și cunoștințele nu pot risipi prejudecata alofobă, oricare ar fi ținta acestei prejudecăți (un anumit grup minoritar sau perceput ca deviant). Din această perspectivă, Marie Jahoda
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atunci când este vorba despre plante sau animale, noțiunea se referă la Încrucișarea unor specii diferite, deși frecvent asemănătoare. În acest sens, hibridarea duce la o ameliorare a performanțelor. Transpusă la om, ea ar fi totuși „contra naturii”, de unde nuanța de culpabilitate legată de acest tip de abordare. În al doilea rând, atunci când este vorba despre ființe umane, transferul conceptului privește nu atât eventualele Încrucișări cu alte specii (mai ales cu cimpanzei), de altfel puțin sau deloc atestate și, În orice caz
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sub o altă formă, ca exigență extremă, persecutantă, față de grupurile străine sau minoritare. Se produce atunci un fel de diviziune accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza rușinii sau culpabilității indivizilor de a fi dorit să se revolte Împotriva autorității părinților. Această scindare a afectelor susține angajamentul și pasiunea stereotipă a subiecților autoritariști, membri potențiali sau reali ai mișcărilor fasciste sau integriste: „Proiectându-și dorințele rușinoase asupra altora, individul cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceea are nevoie de mântuire 66. Primul pas spre asanarea morală a unei societăți este mărturisirea păcatului, cu exorcizarea demonilor creați de somnul rațiunii și apostazia credinței. Nu se va înțelege nimic din istorie dacă nu se pleacă de la principiul culpabilității universale, remarcă Hubert Butterfield. Pentru el, istoricul cu adevărat obiectiv, care examinează loial faptele, trebuie să ajungă la concluzia că originea tuturor erorilor, ca și a tuturor crimelor istoriei, este autojustificarea. Or, principiul esențial al Revelației biblice este tocmai că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
crearea de tabu- uri. Evenimentul își „întinde antenele” pînă în ziua de astăzi, remarcă Freud. Moștenim dorința și o retrăim chiar dacă actul ca atare nici vorbă să-l fi înfăptuit; iar vina care se propagă din dorință ne marchează încă. Culpabilitatea decurge din acte, dar la fel de covîrșitoare este ea atunci cînd decurge din dorințe, în absența actelor. Logica evenimentelor și logica semnificațiilor dau, încă o dată, aceeași narațiune. O operație tropologică poate guverna și intrigile - spune Jonathan Culler (Culler.1981:183) în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]