1,164 matches
-
regina în refugiu. Episcopul Bulzo și Nicolae, fiul lui Bore, împreună cu mulți nobili, fiind plecați să-și asigure viața familiilor lor, ca apoi să alerge la chemarea regelui, au fost bătuți și oastea lor împrăștiată și trecută prin sabie de către cumanii răsculați, după uciderea regelui lor Kotian, episcopul Bulzo scăpând cu greu într-un car. Așa că orașul a fost repede ocupat. Aici, la Cenad, la Egres, la mănăstirea cisterciană, și la Arad, ultimele două puternic întărite și necucerite, a așteptat Budjek
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Budjek, pornit de la Camenița, a trecut Nistrul la Hotin și de aici a mers pe valea Răutului spre Nistru, Bâc și Botna cu o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit cu cealaltă coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret, pe care l-a trecut la Vadul Turcilor de mai târziu, de la Ionășești, cu direcția Focșani-Odobești de pe Milcov. După cucerirea cetății Episcopiei Cumanilor, corpul de oaste a pornit în Țara Ulaghilor, pe care o străbate prin văile Buzăului și Teleajenului, și ajunge la Brașov. De aici, a traversat munții, înapoi în țara lui Seneslau, de unde, peste Olt, prin voievodatele lui Litovoi, Ioan și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să ocupe Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei, Cadan și Buri au avut ca obiectiv să ia în stăpânire Maramureșul și nordul Transilvaniei. Plecați din regiunea Cameniței, din Podolia, cei doi generali au trecut Nistrul și au pornit - conduși de cumani - pe drumul dintre Rusia și Cumania, adică dintre Pocuția și Țara Haliciului și Moldova, și după un marș de trei zile numai prin păduri (nu prin localitățile Siret și Câmpulung din Moldova, cum s-a consemnat până în prezent în istoriografie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Rogerius. Încetul cu încetul, lucrurile au început să se normalizeze. Fiecare sat și-a ales câte un șef dintre tătari și, sub comanda acestuia, au strâns recoltele de păioase, le-au adunat în hambare împreună cu paiele și fânul, sub supravegherea cumanilor și tătarilor. „Și-au ales cnezi, adică balivi, care să facă dreptate, să le procure cai, animale, arme, daruri și vestminte trebuincioase, spune povestitorul. Erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace, târguri și fiecăruia i se dădea dreptatea ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
condus pe toți cei ce le-au prezentat într-o vale și, despoindu-i de îmbrăcăminte, i-au ucis mișelește. Rămase fără voinici și oameni mai iscusiți în luptă, satele respective au fost înconjurate într-o noapte de către nenumărați tătari și cumani, care au ucis pe toți locuitorii, lăsând regiunea cu totul pustie de oameni, ca să nu consume cele adunate. Având de gând să ierneze în satele respective, mongolii „n-au ars nici recolta, nici paiele, nici vreo casă”, „ca să-și lase
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu cuprinde în ea nimic exagerat, referitor la aceste fapte văzute cu ochii lui. Cele relatate mai sus sunt confirmate și de un act emis, în 10 august 1279, de către Ladislau Cumanul. După ce arată că în timpul tătarilor „marea mulțime a cumanilor a cotropit o mare întindere de pământ... între Dunăre și Tisa sau lângă râul Criș, ori între râurile Mureș și Criș sau pe amândouă părțile acelor râuri, ori între Timiș și Mureș, ori în jurul lui și nu în altă parte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ce țin de ele, anume: păduri, fânețe, heleștee, pe care le-au cuprins în așezarea lor, și... așa pustii cum au rămas de pe vremea năvălirii tătarilor.... Și toate aceste pământuri și le vor împărți între ei acești domni și nobili cumani pe fiecare seminție după măsura, chipul și starea fiecăruia”. Dacă așa stau lucrurile, cum le-am văzut din aceste două izvoare sigure, înseamnă că acei canesii aleși de către români pentru fiecare sat în parte nu erau cneji români propuși dintre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la ei, deoarece cnejii români nu aveau prizonieri de război. Nemaidiscutând faptul că cnejii români nu ar fi dat ordin să ucidă pe cei mai vrednici oameni din sate cu tot cu familiile lor și după aceea să dispună de autoritate asupra cumanilor și tătarilor, încât să le dea dispoziții să măcelărească pe toți locuitorii români cale de o sută de sate, act nelogic și anormal pentru cnejii români. Meritul de a fi observat că în acest text nu poate fi vorba de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și exercitat atribuții din acele pe care le aveau cnejii români. Urmărind în continuare isprăvile tătarilor conduși de Cadan și Buzi, se constată din izvoare că aceștia adunaseră și aduseseră cu ei, de pe unde trecuseră, foarte mulți prizonieri ruteni, ismailiți, cumani și unguri, pe care-i transformaseră în trupe auxiliare și de șoc la asedierea orașelor și cetăților transilvănene. Ajunși în regiunea Aradului, pe malul drept al Mureșului, unde s-au întâlnit cu coloanele armatelor lui Bugec, ei au pustiit totul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu alimente. Apoi, au concentrat nenumărate trupe de auxiliar și au început asediul orașului Arad. Întâi, au asaltat zidurile cu prizonieri unguri și, după ce aceștia au căzut până la unul uciși de apărători, au impins la atac pe ruteni, ismailiți, și cumani. Când unul din aceștia încerca să fugă, să se sustragă sau să dea înapoi în fața ploii de săgeți sau contraatacului celor din cetate, tătarii îi treceau prin ascuțișul săbiei și râdeau de chinurile lor. Asediul a durat zi și noapte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
totuși să prezentăm, în câteva pagini, și invazia Ungariei din mai multe considerente. Am văzut mai sus că principala cauză a marii invazii mongole din primăvara anului 1241 în Europa a fost ocuparea Țărilor Românești, ca unele ce aparținuseră Imperiului Cumanilor sub denumirea de Cumania Neagră, Țara Brodnicilor sau simplu Cumania, și făceau parte din ulus-ul lui Giuci. Aceasta, însă, nu se putea îndeplini fără pedepsirea Ungariei, care, după anul 1228, își întinsese dominația la Sud și Răsărit de Carpați, peste
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
simplu Cumania, și făceau parte din ulus-ul lui Giuci. Aceasta, însă, nu se putea îndeplini fără pedepsirea Ungariei, care, după anul 1228, își întinsese dominația la Sud și Răsărit de Carpați, peste Țările Românești, pe urmele teutonilor și prin creștinarea cumanilor lui Bortz-Membrock, hanul de pe Nipru, devenit vasal al Coroanei Ungare. Este inadmisibilă teoria că mongolii doreau să înlăture orice alt stăpânitor lumesc sub soare, pentru că nu aveau puterea necesară și nici justificarea că „ce erau să facă ? din Rusia mâncaseră
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să meargă mai departe”. În realizarea acestui scop, adică intrarea în stăpânirea Țărilor Românești, nu se putea ajunge decât distrugându-se regatul catolic din Panonia, care, pe deasupra se mai făcuse vinovat și de adăpostirea celor 40.000 de corturi de cumani nomazi, revendicați de mongoli, ca „paznicii cailor lor”. Pentru nimicirea Regatului Ungar - ca o dovadă că aveau cu el o răfuială mai veche - a plecat în fruntea armatelor din centru însuși Batu-khan și cu Subotai, cel mai capabil general strateg
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
zilnic câte 73 de km, în duminica din 17 martie, în fața Pestei și până la Vaț. În acest timp, Bela al IV-lea convocase la Buda pe toți arhiepiscopii și episcopii, pe mai marii regatului, cerând și pe Kotian cu principii cumani, nu demult botezați, în orașul Kew. Văzând nobilii Regatului că tătarii au ajuns în fața Budei și au apărut și oști cumane, crezând că acestea din urmă i-au adus pe mongoli în țară, au cerut regelui ca hanul Kotian cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu familia să fie arestat și pus sub pază. La refuzul său de a da informații, Kotian, acuzat că sfidează ordinul regal, a fost ucis cu toți ai săi. Uciderea nevinovatului han a dus îndată la o răscoală generală a cumanilor, ceea ce a mărit și mai mult haosul și panica. Această imprudență avea să coste viața a zeci de mii de ostași și locuitori ai Ungariei, Banatului și Transilvaniei. În acele momente de răscruce ale statului ungar, ar fi fost normal
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Țara Românească, conjugate cu ale lui Cadan și Budjek prin Transilvania de nord, au prins ca într-un clește întregul teritoriu al vechii Dacii. Obiectivul strategic, propus de către Subotai și urmărit de către Batu-khan, de a lua în posesie Imperiul Cumanilor, din care făceau parte și Țările Române, a fost atins. Intrarea armatelor mongole în Țările Românești și Ungaria, pe cele trei căi, a avut efecte dezastroase din punct de vedere social și economic. Morții, fără de număr, au împuținat în mare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în acea regiune și pentru ca populația să nu consume alimentele și fânul cu vitele lor, au hotărât mai întâi asasinarea oamenilor mai de frunte, cu familiile lor cu tot, chemându-i să le aducă daruri și apoi, au dat ordin cumanilor și tătarilor să încercuiască satele, în timpul unei nopți, și să măcelărească populația din ele. Tot în timpul verii anului 1241, Cadan se întâlni cu Batu-khan pe malul Dunării, în fața Strigoniului. În luna decembrie 1241, în timp ce Batu-khan cu Subotai treceau Dunărea înghețată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe care nu le-am putut identifica). Tot în martie, după primirea știrii despre moartea lui Ogodai han, în anul 639 (între 12 iulie 1241 și 30 iunie 1242) Kotian, fratele lui Cadan, a avut de luptat în Bulgaria cu cumanii, aflați aici „în număr mare”, veniți din Banat și sudul Ungariei, după ce a fost asasinat Kotian. E foarte probabil că, în prima ciocnire cu aceștia, susținuți și de armatele regelui minor Ioan Assan II al Imperiului Româno-Bulgar, mongolii să fi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
putut-o obține un alt voievod român de la nordul Dunării, în anul 1242, când se știe că, în 1241, mongolii n-au lăsat la intrarea lor, în spatele lor, nici un loc necontrolat din teritoriul vechii Dacii. În a doua bătălie, chipciacii (cumanii) au fost bătuți, iar Imperiul Româno-Bulgar a fost supus și obligat să plătească tribut. Aici, în sudul Dunării, Cadan a stat până în anul 1243, când, prin Țara Românească și Dobrogea, și-a îndreptat grosul trupelor spre stepele de la nordul Mării Negre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mării Negre. În toamna anului 1242, o coloană, care fusese sub comanda lui Cadan ori Budjek, s-a întors peste Dunăre, în Banat. Condusă de Ilavdur, ea a trecut printre munți, prin Timor-Kahalac - adică prin Porțile de Fier, în urmărirea unor cumani care fugiseră în Oltenia, cu misiunea să ridice prăzile cumanilor de pe șesul din stânga marelui fluviu. Retragerea din Ungaria începuse să se facă încă de la sfârșitul lunii martie a anului 1242, pe când Batu-khan și Subotai se aflau la asediul cetăților Alba
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
comanda lui Cadan ori Budjek, s-a întors peste Dunăre, în Banat. Condusă de Ilavdur, ea a trecut printre munți, prin Timor-Kahalac - adică prin Porțile de Fier, în urmărirea unor cumani care fugiseră în Oltenia, cu misiunea să ridice prăzile cumanilor de pe șesul din stânga marelui fluviu. Retragerea din Ungaria începuse să se facă încă de la sfârșitul lunii martie a anului 1242, pe când Batu-khan și Subotai se aflau la asediul cetăților Alba Regală și Sf. Martin, de la sud și vest de Buda
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut pe cumanii salvați pe istmul Perecop, „care sfârșiau și rupeau cu dinții cărnurile crude ale morților, precum câinii sfâșie cadavrele”, și până la Sarcath, aproape de vărsarea Volgăi în Marea Caspică, timp de două luni de zile, nu s-a odihnit în vreo casă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
luni de zile, nu s-a odihnit în vreo casă sau în cort, ci întotdeauna sub cerul liber, căci n-a văzut sat și nici urmele vreunei clădiri, pe unde să fi fost vreun oraș, decât mormintele fără de număr ale cumanilor. Desigur că același aspect îl aveau și câmpiile din Țările Române și Ungaria, după retragerea lor. Numai munții împăduriți și bogățiile naturale au mai putut ține piept acestui val pustiitor și au salvat pe supraviețuitorii români, sași, unguri și secui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se retragă sub presiunea forțelor unite ale catolicismului la Răsărit și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării, și a Bulgariei la sudul marelui fluviu, până la Salonic, adică în fostul Imperiu al cumanilor, ulus-ul lui Giuci, tatăl lui Batu-khan. RELAȚIILE ROMÂNILOR CU HOARDA DE AUR ÎNTRE ANII 1242 și 1300 Legăturile Țărilor Românești de la Răsărit și Sud de Carpați cu Hoarda de Aur, între anii 1242-1342, nu au făcut obiectul unui studiu pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]