1,163 matches
-
verișoara, Lise Mouche, lăsând-o gravidă, nu o ia de soție decât după trei ani, când ea devine moștenitoarea averii tatălui său; furios, datorită slăbiciunii mamei pentru Jesus Crist, își lovește mortal mama, producând matricid; o transformă în amantă pe cumnata sa, sora soției sale, Françoise, din dorința de a păstra averea soției întreagă; își ucide tatăl. Lisa este un prenume feminin răspândit în onomastica europeană. Prenumele provine de la ”Elisabeta”, din vechiul nume ebraic ”Elisheiba” - ”Dumnezeu este jurământul”, radicalul ”shb” - ”a
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Sfintei Françoise care a trăit în Italia în secolul al XV lea. Prenumele acesta are la bază substantivul ”franc” interpretat ca ”liber, îndrăzneț, prompt”, de la vechiul ”frencheis” folosit în Franța ca nume de persoană. Françoise este fiica lui Louis Fouan, cumnata lui Buteau, sora Lisei, va fi victima cumnatului său, dar va fi ”liberă”, îndrăznește, cu toate presiunile făcute asupra sa de către familia Buteau, să-și ceară drepturile sale la avere. Cititorul face cunoștință cu acest personaj încă din partea I a
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Jung137, medic psihiatru, inițial prieten, colaborator și adept al teoriilor lui Freud, se izolează de el, refuzând să-i accepte sexismul. Critica lui Jung se adresează nu numai conceptului freudian, dar îl defăimează și ca persoană, dezvăluind legătura acestuia cu cumnata sa, Mina Bernays. Freud era un entuziast adept al lui Franz Clemens Brentano 138, aristotelian care ataca dogmele papalității și care vedea în psihologie știința fenomenului mintal, adică o introspecție (sau o percepție interioară a omului). Sub influența lui Brentano
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele în bucăți, o aruncă în glod și spune: "Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă!" Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se metamorfozează într-o fată frumoasă, "îmbrăcată în aur", în timp ce cumnatele ei se fac din nou de rușine. Urmează un loc comun în derularea basmelor: arderea pielii de broască și dificultatea căutării fetei. Reproșul adus tânărului include și modalitatea de recuperare a fetei: "Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un loc comun în derularea basmelor: arderea pielii de broască și dificultatea căutării fetei. Reproșul adus tânărului include și modalitatea de recuperare a fetei: "Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
confirmă cu asupra de măsură că Eminescu-omul, spre deosebire de toți ceilalți din jurul său, n-a știut ce înseamnă să tratezi cu propria conștiință în nici o împrejurare. Doar din acest punct de vedere ar putea fi privit drept nebun sau, conform părerii cumnatei lui T. Maiorescu, Mite Kremnitz, "poate că concepția noastră, a tuturor, este nebunie și Eminescu a prins adevăratul sens al lumii și al vieții." În fața unei personalități de o asemenea anvergură, cel ce adunase în el sevele unui întreg popor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu i-a putut răspunde la timp, fiind foarte ocupați „cu vizite la un nepot al soției de la Plenița-Fetești, Ialomița”, unde au fost la o nuntă, unde „sau prăjit aproape o săptămână pe malul Dunării”, după aceea „la Hațeg, la cumnata pentru altă o săptămână”, iar când s-au întors acasă le-au sosit copiii din Africa și de atunci, din 18 iulie, ei sunt „foarte ocupați cu ei, mai cu seamă de cele două nepoțele care, vedeți dumneavoastră, nu se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe 1 noiembrie, când mi-a făcut niște analize, pe 2 noiembrie altă serie de analize și pe 3 noiembrie m-a operat iar pe 10 noiembrie mi-a dat voie acasă. Am mai stat 4 zile în București, la cumnata mea, în care timp m-am mai dus de două ori la control și pansat. Ultima dată am fost pe data de 14 noiembrie și m-a șters cu alcool iar de pansat nu m-a mai pansat spunându-mi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bună îți dorim, Maria și Dumitru. Într-o scrisoare expediată la 1 noiembrie 1988 îl informa că a mai fost la Bârlad la 29 septembrie cu mașina condusă de băiat, a stat „foarte mult la un văr la care venise cumnata lui din SUA”, a trecut pe la fratele său, „i-a lăsat ceva” și a plecat căci „se făcuse aproape seara”. „Tot atunci când am fost la Bârlad, la vărul meu, a venit și Raluca, am întrebat-o de tine și mi-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
reumatism, ridică și cracii pantalonului, tot martiriu în carne! m-au pus să lucrez și în zăpada pînă la brîu, nouăsprezece ani la pădure, doi la mină, patron în pădurile Clujului, are nevoie de mine, mai bine la fratele și cumnata decît acasă, un tren mai înainte, unul neașteptat, rapidul sezonier Mangalia Sighetu Marmației, pare gol, dar stă pentru schimbarea locomotivei pe diesel-electrică, mă grăbesc să iau bilet, dacă nu vreți să urcați!... din ușa vagonului indiciile vestimentare de la mare, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că le-a dat gînd bun! celor care v-au lăsat să dormiți le-ați mulțumit? copiii nu vor să știe de mine, m-au lăsat pe drumuri, fata la București lucrează la aeroport, băiat la Timișoara din prima căsătorie, cumnata și fratele m-au alungat, dar lucrează și partea mea de pămînt, femeia a murit după ce am divorțat, cinci ani, mai rău, ea a înnebunit și rudele m-au alungat de la casa ei, eu sînt din Bacău, ea era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Boțan Nicolae - a fost cuzist, fiu de preot; Marchiș Aurel - legionar; Negoiță Alexandru - fiu de preot, tată legionar; Radu Adrian - tatăl său a denunțat grupul UTC de la Liceul Internat, a suferit condamnare pentru delapidare; Gavrilaș Nicolae - socru legionar; Trifan Florentina - cumnată plecată în Canada; Blidaru Valeriu - fiu de preot, țărănist; Bădărău Gheorghe - tată chiabur; Burde Marcel - tatăl a folosit munca salariată; Gavriliță Lorica - divorțată în 1974, conduită morală îndoielnică; Tacu Victor - a urmat Seminarul Teologic, a făcut parte din FDC; Brînzei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un orator care-și fermeca auditoriul, s-a născut în estul Ardealului, la Târgul- Lăpuș. Devenit orfan de tată la vârsta de doisprezece ani, el a fost trimis de mama lui să învețe la o yeshiva 22 condusă de soțul cumnatei ei, rabinul Shimon Sofer din orășelul Paks, situat pe malul Dunării, la o sută și ceva de kilometri la sud de Budapesta. Am ținut neapărat să trec pe ulițele pe unde mergea tata la yeshiva și, dacă nu voi reuși
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu toții în România. Visuri. Pentru pașapoartele fetelor, trebuie să le schimbați numele. Cum? întreabă Maria. Un proces, la Tribunal în România. Cine să umble pe acolo? Cine să deschidă procesul? Maria rămîne de piatră. Aveți pe cineva pe acolo? O cumnată, spune naiv Maria. Dar pentru bilete vă sînt necesari trei mii de dolari. O să mă ajute frații. Nici Maria nu-i convinsă cînd îmi răspunde. Fața ei care a acumulat multă suferință și a întipărit-o pe veci, se contorsionează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
contacteze rudele. N-au venit la întîlnire neamurile, îmi răspunde amicul meu din Iași, neutru. Insist și rezultatul este același. Dar Maria așteaptă cu sufletul la gură. Înainte de a pleca în concediu, Maria îmi întinde un mic tricou. Pentru fetița cumnatei mele. Cumnata a venit să-și ridice cadoul, i-am spus ce are de făcut. O să-i trimitem și noi un cadou, spune cumnata nu prea convinsă. Dar trebuie să mergeți la Starea Civilă, să faceți un proces. Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
N-au venit la întîlnire neamurile, îmi răspunde amicul meu din Iași, neutru. Insist și rezultatul este același. Dar Maria așteaptă cu sufletul la gură. Înainte de a pleca în concediu, Maria îmi întinde un mic tricou. Pentru fetița cumnatei mele. Cumnata a venit să-și ridice cadoul, i-am spus ce are de făcut. O să-i trimitem și noi un cadou, spune cumnata nu prea convinsă. Dar trebuie să mergeți la Starea Civilă, să faceți un proces. Am vorbit cu șefa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sufletul la gură. Înainte de a pleca în concediu, Maria îmi întinde un mic tricou. Pentru fetița cumnatei mele. Cumnata a venit să-și ridice cadoul, i-am spus ce are de făcut. O să-i trimitem și noi un cadou, spune cumnata nu prea convinsă. Dar trebuie să mergeți la Starea Civilă, să faceți un proces. Am vorbit cu șefa de acolo, vă așteaptă. Da, o să mergem, spune femeia ca să spună ceva. N-a mai venit să aducă acel cadou promis pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
necăsătorit, fiul lui Popescu Vasile, rănit în prima fază. Printre persoanele rănite au mai fost și Vâjian Profira - văduvă de război, cu trei copii majori, Ireanu Ileana - căsătorită, avea patru copii minori, soră cu tata, Popescu Catinca - avea trei copii, cumnată cu Popescu Vasile, Molocea Pachița - patru copii, decedată după patru ani de chinuri. Ca urmare a acestui măcel, a urmat o încăierare între oamenii din curtea bisericii și jandarmi, care au scăpat cu fuga, fără a-și îndeplini misiunea pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
oraș. ești de acord ? - Mai mult de cât de acord! Sunteți în gând cu mine, cu planurile mele, și vă mulțumesc foarte mult. Acum mai mult poate ca oricând, am nevoie de ajutorul dumneavoastră. - Ce mai fac cei de la Pungești, cumnata Maria, Emilia, și toți ceilalți ? - Ca de obicei. Au foarte mult de muncă în pregătirea campaniei de primăvară cu semințele, cu arăturile și celelalte munci ce se fac acum primăvara. Grâul l-au pus de astă-toamnă. Spuneau băieții că a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ce-i fusese amputat, iar cel de-al doilea era puternic afectat. Cu toate acestea avea puterea de a mai spune o glumă, primea vizite frecvent, pentru că avea mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Odată m-am brodit acasă și a vrut să-i dea Mărioara cea mai mare o cană cu lapte, iar tăticu i-a spus că i-a dat și cea mică, și nu mai poate bea. Și mi-a zis cumnata mea, « uite dragă, mi-o ia înainte mereu de-l spală, îi dă mâncare, de ce, și eu vreau să-i dau lui tăticu ». M-am bucurat și am râs mult cu ele și cu frații mei, dar eu, ca și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Dumnezeu cel sfânt ; Să strige, mamă, tată, așa ca altădată Să strige cu tărie și inimă curată. Dar, uite ce rușine îi apasă pe unii Femei, bărbați spurcați ce și-au uitat respectul De tată, mamă, frate, de surori și cumnate, Și-au schimbat fără frică, pe Dumnezeul nostru ; Toată împreunarea de soț și de soție, Să facă dragoste, om cu om, femeie cu femeie, Să nu mai zică mamă, să nu mai zică tată Să trăiască ca câinii, cu toții laolaltă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la fete. Apoi s-a întors spre frate-meu care fusese reformat, adică refuzat la oaste, fiindcă era beteag de-un picior și l-a strâns la piept, ca și pe noi, pe fiecare, și l-a rugat cu lacrimi: Cumnate, tu-mi ești ca un frate!... Ai grijă și ajut-o și pe Măriorica mea la strânsura câmpului, la adusul lemnelor pentru iarnă, la toate angaralele, care-au rămas pe spatele, pe umerii ei... Te rog ca pe Dumnezeu, ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]