66,723 matches
-
raționale. Rațiunea poetică are instrumentul său de o precizie desăvârșită pentru a produce o breșă în real. Acest instrument este metafora sau, cu un cuvânt generic, figura poetică cu toate posibilitățile sale, ireductibilă, indestructibilă în evidența ei, asemenea axiomei din cunoașterea matematică. Întreaga poezie modernă, începând cu Baudelaire și ajungând până la cei mai neliniștiți poeți de astăzi, este reflexul acestui efort, uneori fericit, alteori disperat, de a pătrunde cu gândul sau printr-o viziune revelatoare în transcendent. Reușita sau eșecul acestei
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
acces la școlile superioare. Critica junimistă este recontextualizată partinic și anatomia României vechiului regim ca o țară devorată de racila "birocratismului" este un topos cât se poate de des întâlnit în intervențiile epocii. Educația burgheză proiectează o lecție a inutilității cunoașterii: multiplicarea postulanților plasează asupra statului o imensă presiune fiscală, în vreme ce fiii satelor sunt menținuți de conspirația "clubiștilor" și de rotativa guvernamentală în întunericul ignoranței. României mari, clasicul îi dedică o inscripție pe piatra tombală, rezumând o privire din care nostalgia
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
public dă șansa "muncitorului de a intra în realitățile unei vieți care, înălțându-l, face în același timp din el un om nou, un luptător pentru progresul și întărirea statului."8 Compoziția intelectualității este pe cale de a se modifica și cunoașterea este, în sfârșit, una care emancipează din starea de servitute. Vitrina regimului de democrație populară este decorată seducător, în anul votării noii constituții, și campania împotriva analfabetismului reprezintă replica autohtonă a marelui salt înainte, de la răsărit. Stilul scriitorului se adaptează
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
terorizat în numele democrației pe blândul Kirileanu, personificarea însăși a bunătății umane, întunecându-i cu grele suferinți ultimii ani ai vieții și grăbindu-i sfârșitul.". Au fost, aceste vibrante rânduri, pentru mine un îndemn de a face, ca editor, ceva pentru cunoașterea lui G. T. Kirileanu. Am îmbrățișat, cu mare atașament și am contribuit, ca redactor, la apariția masivei cărți G. T. Kirileanu, Corespondență (Editura Minerva, 1977, 700 pagini), ediție îngrijită de Mircea Handoca. La cunoașterea operei și vieții lui Kirileanu au
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
a face, ca editor, ceva pentru cunoașterea lui G. T. Kirileanu. Am îmbrățișat, cu mare atașament și am contribuit, ca redactor, la apariția masivei cărți G. T. Kirileanu, Corespondență (Editura Minerva, 1977, 700 pagini), ediție îngrijită de Mircea Handoca. La cunoașterea operei și vieții lui Kirileanu au contribuit doi distinși cercetători nemțeni, Constantin Bostan, care a semnat, în 1970, împreună cu Valentin Ciucă, o carte de contribuții documentare, a editat opera cărturarului nemțean în două volume și a înfăptuit valoroasa carte G.
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
și complementarul vizual a la Barthelme). Deși nu e deloc ilizibilă. Iată două fragmente asemănătoare scrise la o distanță de timp apreciabilă care dau măsura diferențelor: "Nu poți să scrii și nu poți să te implici în nici un act de cunoaștere atâta vreme cât nu simți că lumea ți se opune, că ea reprezintă pentru tine o rezistență ce trebuie necontenit învinsă." (Acte originale...) și "Nu se poate scrie în afara sentimentului că lumea " obiectele, ființele și fenomenele sale " trebuie tot timpul învinsă. Înfruntarea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
readuși în actualitate de pe rafturile cu informații clasate, vizitate mai mult de specialiști. Dialogurile sunt stereotipe, întrebările aceleași, și problematica ușor de anticipat în fiecare caz, interlocutorii nu spun lucruri nemaipomenite sau revelatorii, dar cartea aceasta e un instrument de cunoaștere bun pentru cei care vor să mai șteargă praful de pe Victor Eftimiu sau M. Șolohov. Sorin Stoica, Dincolo de frontiere, Paralela 45, 2002 Teofil Răchițeanu, Efulgurații, Ed. SEdan, 2002 Toma George Maiorescu, Convorbiri în amurg, Cartea românească, 2002
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
Alex. Ștefănescu Recunoaștere Prin munca sa de traducătoare, pe care și-o face cu un remarcabil profesionalism, Erem Melike Roman, membră a Uniunii Scriitorilor din România, contribuie la cunoașterea literaturii turce în România și a literaturii române în Turcia. Recent, acest merit, apreciat în România, i-a fost recunoscut și de Sindicatul Scriitorilor din Turcia (echivalentul USR) al cărui președinte, eminentul scriitor Cenghiz Bektaș, i-a adresat o scrisoare
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
La ședința din data de 26.11.2002 a Consiliului de Conducere a Sindicatului Scriitorilor din Turcia, s-a hotărât numirea dv. ca membru de onoare al Sindicatului Scriitorilor din Turcia, în semn de apreciere a deosebitei dv. contribuții la cunoașterea limbii și literaturii turce în țara dv." Festin literar Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă) este o adevărată "foaie pentru minte, inimă și literatură". Rubricile sale consacrate - Evoluția limbii române
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță soarele... Neantizând, neantizând... * * * Mi-e sete, Doamne, mi-e sete: Cum beam din fântâna Stejarului Mamvri Săpată de strămoșul Avraam. Îngerii paznici Trâmbițându-mi gloria Au amuțit. Misterul e orbitor, Cunoașterea întunecare mereu. Cei care neagă Vor întotdeauna mai mulți, Decît cei care speră. * * * Încearcă, iubito, Încearcă te rog de-nțelege De ce vom lăsa peste lucruri Praf să se-așeze Mai toarnă-mi un ultim pahar Și hai te gătește; Eu
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
liberă să râd, liberă să salivez, liberă să rostesc, liberă să dizloc, liberă să tac, liberă să nasc, liberă să văd, liberă să-mi rotunjesc coapsele, liberă să-mi adun strălucind rămășițele între două valve pe promontoriul unui sex al cunoașterii culpabile ca loc geometric al tuturor proiecțiilor mele despre El așa petrecându-mi eu veșnicia recentă în torpoare, cu ochii pe ceas și adulmecându-L, un cal roșu își soarbe jăraticul direct de pe buzele mele de ceramică în timp ce aud cum
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
întâmpinate, cu patetism și luciditate, cu rigoare morală și cu un fel de emoție transparentă care le dă o alură afectivă situată între cotidianul cel mai prozaic și simbol. Întâlnirile "admirabile", ca și deziluziile sunt deopotrivă de fecunde în ordinea cunoașterii și a existenței, după cum între banalul nediferențiat și armonia gândului pur există nu puține echivalențe și corespondențe greu de intuit la prima vedere. Momentele de singurătate, acele momente privilegiate ale rupturii de lume și ale întâlnirii cu propriul sine sunt
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Prins în plasa poemului Ca o rază de soare. Bătrânul și Magda Ascultă respectuoși Peștele miraculos Și-l aruncă de fiecare dată În marea de-ntuneric Zicându-i că oamenii azi Nu se mai gândesc decât la mâncare, Nicidecum la cunoaștere tainică. De cum se înserează, totuși, Bătrânul și Magda Ținându-se de mână Pornesc pe aleile nopții Risipind neobosiți Șiraguri de cuvinte, poeme Ca o plasă de pescuit Poate, cine știe, cândva... Cei slabi scriu celor puternici Cei slabi scriu celor
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
Să considerăm mai de-aproape paradoxul acesta ce mi-a stârnit și continuă să-mi stârnească mirarea. Tânăr nesățios, abia ieșit din adolescență, nutream un ideal leonardesc; îmi proiectam programul de viață al unui uomo universale, cu un apetit de cunoaștere și de creație, de înfăptuire ce nu voia să-și impună și cu atât mai puțin să i se impună nici-o frontieră. În ceasul acela timpuriu al vieții mele, aș fi fost gata să preiau pentru mine monologul lui Faust
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
filosoful Hans-Georg Gadamer, discipolul lui Heidegger, ajuns la o vârstă venerabilă. Pășind cu el pe Philosophen-Allee, pe sub ulmi, îl ascultam identificând "întregul" filosofic, das Ganze, ca "eine alle endlichen Erkenntnismöglichkeiten übersteigende Idee", ca o "idee ce depășește toate posibilitățile de cunoaștere finite, sfârșelnice, limitate". Recunoșteam în cuvintele acelui pontif al hermeneuticii un gând sau, poate mai curând un jind care mă dominase odinioară, în tinerețea mea atotcuprinzătoare. Nu mai puțin haotice în fragmentarismul lor, deși deosebit de bogate în informații mi se
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cu scăpărări cathartice și cu incursiuni în ficțiune, cu exhibiții și ascunzișuri date în vileag de către exeget, tot atâtea repere, la citire, ale unei foarte complicate alcătuiri, fără să putem discerne dacă este vorba de căutări ale fericirii sau ale cunoașterii, întru absolvire sau destrucție. În Agendă, E. Lovinescu nota, în noaptea primirii veștii că, operat de peritonită, în condiții de catastrofă, nepotul său este pierdut, cum îl visează ca venind în vizită. Certat că face aceasta încălcând interdicția medicilor, Anton
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
cu povești despre ideile lor frumoase care au prins viață și au ajuns să schimbe atitudini, vieți, și, în cele din urmă, lumea. Așa pornit și TED-ul. De la o idee. Aceea de “a construi un depozit care să oferă cunoaștere și inspirație gratuită din partea celor mai inspirați gînditori ai lumii, precum și o comunitate a sufletelor curioase care să se apropie de aceste idei și de oameni”. Ce e TEDxBucharest de fapt? Un spațiu în care tehnologia, mediul de afaceri, activismul
Idei care schimbă lumea, la TEDxBucharest by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21299_a_22624]
-
de genul celei a superdoctei Rovana Plumb, dezaxatului guraliv Vagin Tudor sau/și doctoratul pontosului etc. Dacă chiar te-ai educat/școlit/instruit pe bune=temeinic, cele mai oneste FELICITĂRI și...un dram de constructivă invidie din partea unuia ahtiat după cunoaștere dar,probabil, cu alte, măi zgircite, șanse ! @Lucian, costul unui MBA de top nu e o bagatela și te asigur că a fost unul criteriile care au cântărit greu în decizia mea. Pe de altă parte, nu sunt diferențe notabile
Stanford Graduate School of Business vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82397_a_83722]
-
le interesează foarte mult. Ești un mic frustrat Dragoș Bucurenci pentru că joci cartea educației și a inteligenței tot timpu. Asta dovedește exact opusul. Ești mic de tot. Pe partea de soft skills ești 0. Nu mai intrăm în partea de cunoaștere a femeii că acolo ești dezastru, știm asta, pe dovedite. Apreciez totuși că nu cenzurezi commenturile. Cristina N-a zis nimeni că e ceva rău că sunteți creaturi emoționale Dimpotrivă. Doar că încercam să îl luminez pe acest Robotel Dragoș
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
conu’ Leonida față cu reacțiunea. Oricum, frază asta trebuie să fie una dintre cele mai pline de umor involuntar pe care le-am citit în ultima vreme: “Pe partea de soft skills ești 0. Nu mai intrăm în partea de cunoaștere a femeii că acolo ești dezastru, știm asta, pe dovedite” (LOL și OMG). Dar poate există totuși o salvare pentru Dragoș, o reintegrare în absolut/frăție, printr-un mentorat intensiv din partea unor bărbați adevărați, care au ajuns la o autentică
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
acolo ești dezastru, știm asta, pe dovedite” (LOL și OMG). Dar poate există totuși o salvare pentru Dragoș, o reintegrare în absolut/frăție, printr-un mentorat intensiv din partea unor bărbați adevărați, care au ajuns la o autentică și de netăgăduit “cunoaștere a femeii” și care poate (să sperăm) ar fi dispuși să faciliteze o introducere în gnoseologie... La fel de ilare sunt și supozițiile tale că aș fi bărbat sau că m-ar interesa fotbalul, ca să nu mai spun ce tare mă amuză
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
curs Cui se adresează | Înscrie-te Sună interesant cursul. Pe când și în Galați? Ai talent omule O experiență de viață care ajută să te raportezi altfel în interiorul și în jurul tău. O recomand din toată inima. Pentru că dincolo de comunicare și de cunoaștere, acest curs deschide un alt început în noi înșine. Te așteptăm acasă, omule drag. E nevoie de culorile tale pe străzile orașului. Și la ferestrele unde o să le spui oamenilor câte ceva despre “altfel”.
Ultimul curs PCM de anul acesta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82441_a_83766]
-
a privii școală romaneasca.Este o mare pierdere pentru cei ce au avut norocul să o cunoască,cât și pentru cei ce ar fi trebuit să o aibă că îndrumător didactic. Genul de profesor care ,te îndeamnă,te obligă,la cunoaștere,prin simplul fapt,ca,ai avut șansa să o ai la catedra.As putea spune,ca învățământului românesc a primit o nouă palmă,prin pierderea unuia din puținii dascăli rămași cu aceste calități .Regrete eterne! Ca si Popescu Viorel de
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
Oamenii taxează totul în hurul lor, foecare gest, fiecare rid al fetei, fiecare pas nedumerit, ial pe EDI și punem să te ajute cu sincronul. Cel mai important exercițiu pe care încă nu cred că ți la spus coregraful este cunoașterea trupului tău, atunci când cunoști trupul ești sigur pe gesturile sale, cât întinzi piciorul, cât te apleci etc... Hai ! vreau un 10 Victor Maxim Felicitări!Dumnezeu să vă ajute să câștigați acest concurs pt.ca meritați!Felicitări și ție,Dragoș, esti
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82637_a_83962]
-
Horia Gârbea Personajele literaturii noastre, deși ele însele roade ale ficțiunii, citesc alte ficțiuni și nu numai. Astfel autorii lor le caracterizează mai bine mizînd, desigur, pe cunoașterea, fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele. În romanele și povestirile românești mediul nu este prea adesea livresc. Totuși personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala lectură a eroilor lui Caragiale este
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]